RECAPITULARE 3. Comparatia adjectivelor: good better the best big bigger the biggest large larger the largest easy easier the easiest Pluralul substantivelor: books halves women lasses tomatoes sheep babies children mice Utilizarea verbului auxiliar ,to do” in propoziti interogative si negative: Do you often visit them? Did they know? We don’t live there. ‘They don’t want to go. Diateza pasiva — the Passive Voice ~ structura: ~ verbul ,to be” la timpul corespunzator + forma a Ill-aa verbului de conjugat ‘The thief was caught (by the police). — Hotul a fost prins (de politisti). Fraza conditionala tipul I ~ structura: Propozitia principala if Propozitia subordonata (verbul la Simple Future Tense) (verbul la Simple Present Tense) He will visit his friends if he has time. ~ {si va vizita prietenii daca va avea timp. Scrierea gi citirea datelor on the 21 of October > [on D’a tYenti fa'st ov oktauba‘] — pe data de 21 octombrieLECTIA 21 - PARTEA iNTAI Ca de obicei, incepem $i aceasta lectie cu cateva cuvinte noi. Cititi-le cu voce tare gi refinefi sensul lor in limba romana situation > [sitiueisan] — situatie, stare scene > [sin] seena, decor film > [film} film difference > [difrans] = diferenta, deosebire disease > [dizi:z] boala, maladie gesture > [djestsat] ~ gest person > [pac'sn) individ, persoana invention > [invensn] ~ inventie, descoperire play > [plefl ~ joe, pies task > [task] ~ sarcina, indatorire struggle tragl] — lupta, intrecere spy > [spai] ~ spion Repetati din nou cuvintele, dar intr-o alta ordine invention > [invensn] ~ inventie, descoperire film > [film] = film spy > [spai] ~ spion situation > [sitiueisan] situatie, stare disease > [dizkz] — boala, maladie struggle > [stragl] — lupta, intrecere gesture > [diestsa'] gest scene > [sin] scena, decor person > [pa'sn] individ, persoana task > [task] — sarcina, indatorire difference > [difrans] ~ diferenta, deosebire play > [ple] — joe, piesaSa folosim cuvintele noi in propozitii: We are in a difficult situation. > [‘i: a" in a difikalt sitiueign] ~ Suntem intr-o situatie dificila. It was a beautiful scene. > [it ¥07 a biustifal sizn] — Era un decor minunat. Have you seen that film? > [hEv iu: sin D*Et film] ~ Ai vazut filmul acela? This is a dangerous disease, > [it iz a deindjaras dizi:z]__ ~ Este 0 boala periculoasa. Do you see the difference? > [du ju: si: D*a difrans]___-_— Vezi deosebirea? Itis a nice gesture > [D's iza nais djestsa'] __— Este un gest dragut. ‘Who are these persons? > hu: af Diz pi'snz] — Cine sunt aceste persoane? Is television a useful > [iz telivijn a tussfal ~ Este televizorul invention? invensn} © inventie utila? Who has written this play? > [hu: hEz ritn Dis plei]_—-— Cine a scris aceasta pies? It is a hard task. > [it iz a had ta:sk] — Este 0 sarcina grea, Was it a long struggle? > [Yoz it a lon®? stragl] — A fost o lupta lunga? ‘There are spies in this > [Dear a:' spaizin D4is_~ Sunt spioni in aceasta country, kantri] fara, ‘Completati urmatoarele propozitii cu cuvintele noi: Diferentele nu sunt importante. Aceasta piesa este foarte scurta, El cunoaste situatia lor? Sarcina voastra este sa scriefi un eseu. Aceasta este ultima scena a filmului. Nu cunose boala aceea. ‘Nu sunt vesti despre intrecere, ‘Nu cunose nici una din aceste persoane. A fost un gest ciudat. Ela fost spion? Aceasta inventie este foarte utila. — The >differencesare not important, ~ This >play is very short, —Does he know their > situation? — Your >taskis to write an essay. ~ This is the last >scene of the > film, 1 don’t know that > disease — There is no news of the > struggle, I don’t know any of these > persons, ~ It was a strange > gesture — Was he a>spy? ~ This > inventionis very useful.Traduceti cuvintele in limba engleza: lupta, intrecere persoana scena spion inventie gest film piesa sarcina deosebire situatie boala > struggle > person > scene > spy > invention > gesture > film > play > task > difference > situation > disease Daca la forma de infinitiv scurt (fara particula to a verbului) addugdm terminatia -ing, obfinem participiul prezent, pe care-l putem folosi in propozitii ca adverb. De exemplu: This job is exhausting. The difference is striking, The work is tiring, His gesture was inviting This disease is catching. The news is surprising. > [D'is djob iz igzosstin'®] _— Aceasta munca este epuizanta. > [D’a difrans iz strazkin'®] — Deosebirea este frapanti. > [D’a ‘ark iz taiarin'®) — Munca este obositoare, > (hiz djestsa'%oz invaitin!®] — Gestul lui a fost ispititor. Sa invagam verbele noi de la care am format participiul prezent: to invite to surprise totire to strike to exhaust > [Diis dizi iz KEtsin'®)] __— Aceasta boala este molipsitoare. > [D'a niucz iz sapraizin'®)) — — Vestile sunt surprinzitoare. > [tu invait] ~aiinvita > [tu sapraiz} a surprinde, a uimi, a lua prin surprindere > [tu tara! ~ a obosi > [tu straik] ~alovi, aizbi, a frapa, a soca > [tu igzo:st] ~ a eputiza, aistovi Dintre aceste verbe, to strike este neregulat. Invatati cele trei forme ale sale: strike > [straik] struck > (strak} ‘struck > [strak] 4Iata cum se folosesc verbele noi in propozitii Long work always > [lon'®) ¥a:'k o:leiz ~ Munca indelungata ma oboseste tires me. taia'z mi:] intotdeauna. 1 like to surprise you. > [ai atk tu sapraiz iu) — imi place sa te iau prin surprindere. We have already invited > [%i: hEv orlredi invaitid _— L-am invitat deja pe Peter. Peter. pista’) ‘They will exhaust their > [Drei il igzo:st D’er” ~ isi vor epuiza in curdnd savings soon. seivin'®z su:n} economiile. ‘The clock is just striking > [D¥a klok iz djast straikin'® — Ceasul tocmai bate ora seven, sevn] sapte. in exercitiul urmator completati spatiile din propozitii cu forma corespunzatoare a verbului sau cu participiul prezent: Pe cine vrei sa inviti? — Who do you want to >invite? ‘Aceasta boald molipsitoare este periculoasa. = This >catching disease is dangerous. Mai surprins foarte tare, — You have >surprised me very much. ‘A fost o zi foarte obositoare. — Itwas a very >tiring day. Te oboseste aceasta carte? ~ Does this book >tire you? Intrebarea lui a fost surprinzatoare. — His question was >surprising. Ultimul sau film m-a frapat ~ His newest film >struck me, Propunerea ta e tentanta, — Your proposition sounds >inviting. Ne-am cheltuit deja toti banii. — We have already >exhausted all our money. Este frapanta aceasta diferenta? = Is this difference >striking? ‘Aceasta lunga plimbare a fost epuizanta. = This long walk was >exhaus Va amintiti desigur de propozitia conditionala de tipul I despre care am discutat in lectia anterioard. ‘poate fi inlocuitd cu alte conjunctii when > [Yen] = ednd as soon as. > [Bz sun Ez] ~ indata ce after > [asfta'] ~ dupa, dupa aceea, dupa ce, ulterior before > [bifo:'] ~ inainte, dinaintea Propozitia care incepe cu oricare dintre conjunctiile de mai sus, se numeste propozitie circumstantiala de timp. Nu este nici o diferenta intre structura propozitiei conditionale de tipul I si ‘propozitia circumstantiald de timp. Verbul din propozitia subordonatd introdusé de aceste conjunctii este la timpul prezent simplu (Simple Present).De exemplu: He will buy the car as soon as__> (hi: “il bai D*a ka:" Ezsu:n — Bl va cumpara magina de as he gets the money. Ez hi: gets D®a mani] indata ce primeste bani. Iwill have dinner before > [ai “il hEv dina’ bifo:" = Voi cina inainte sa merg la el. 1 go to him, a gau tu him] When you are in the same > [Yen iu:ain D’aseim — Cand te vei afla situation you will sitiueign iu: *i1 {in aceeasi situatie understand me, anda'stEnd mi:} ‘ma vei intelege. After I finish this book > [a:ftat ai finis Deis buk —_-— Dupa ce termin cartea aceasta Iwill go for a walk, al “il gau fo" a %0:k) 088 fac o plimbare. ‘Traduceti urmatoarele propozitii in limba engleza: ‘Cand incepe sa ploua vom duce céinele > When it starts to rain we will take the dog casa. home, De indata ce citesti aceasta carte imi vei > As soon as you read this book you will spune ceva despre asta, tell me something about it, Tnainte de-a pleca vom inchide radioul. > Before we leave we will turn off the radio. Voi face curatenie in casa dupa ce lucrez > Iwill clean the house after 1 work in gradina, in the garden. Sa invatam cateva adjective noi. Unele dintre ele se formeaza din verbe. Citif-le eu voce tare si fiti aten{i la pronuntie alarming > [ala‘min'®) ~ alarmant, ingrijorator exciting > [iksaitin'®] ~ interesant, captivant moving > [mu:vin'®)] — emotionant foreign > [torin] = strain useless > ustis] — inutil, nefolositor remarkable > [rimakabl} — remareabil, deosebit lata cuvintele noi in propozitii. Citi propozitile cu voce tare gi fii atenfi Ia traducerea in limba roména: Thave heard some > [ai hEv ha:'d sam — Am auzit céteva alarming news, ala:'min © niu:z} vesti alarmante. We saw an exciting match. > [": so: an iksavtin'® mEts]_— Noi am vazut un meci captivant. His speech was moving. > [hiz spi:ts “oz mu:vin'®] —_ — Discursul lui a fost emotionant.She is a foreign spy. > [i iz a forin spar] ~ Ea este o spioand strai This is a useless tool. ~ Acesta este un instrument inutil. This is a remarkable story. >| Dis iz rimahabl sto:ri]_ — Aceasta este 0 poveste remarcabilA. ‘Completati propozitile cu cuvintele noi: Filmul a fost foarte captivant. ~The film was very >exciting, ‘Am avut un vis deosebit. — Thad a >remarkable dream. El nu are bani straini. — He has no >foreign money. ‘Aceasta scena este foarte emotionanta. ~ This scene is very >moving. Aceasta carte imi este nefolositoare. ~ This book is >useless to me. Prognoza meteo este alarmanta, — The weather forecast is >alarming, ‘Traduceti urmatoarele cuvinte in limba englezi: strain, din alta fara > foreign inutil, nefolositor > useless cemotionant > moving alarmant, ingrijorator > alarming remarcabil, deosebit > remarkable captivant > exciting In textele anterioare am inlocuit uneori substantivele cu pronumele nehotdrat one. Utilizarea pronumelui nehotarat este obligatorie aldturi de adjective, iar lingd adjectivele sunt deseori un articol hotarat. Ihave two red chairs and a white one. — Am doua scaune rosii gi unul alb. They have two cars, He wants the big one. — Au doua masini. El o vrea pe cea mare. Pronumele nehotardt one are si forma de plural: Have you ever seen cheaper ones? — Ai vazut vreodata unele mai ieftine? J like these black ones. — imi plac acestea negre.Completati propozit ‘Am multe ceasuri dar nici unul modern. El si-a pierdut ceasul sia platit o gramada de bani pentru unul nou, Aveti de vanzare si unele straine? ‘imi plac cdinii, dar acesta nu este unul frumos. ‘Nu am multe reviste, le voi trimite pe acestea vechi. Stiu ca ochelarii sunt scumpi. Cat ai platit pentru acestia noi? Ultima ei scrisoare a fost scurta. Aceasta masina este ieftina. Dintre toate cartile acestea vreau si le citese doar pe cele captivante. ‘Acum s@ invatim cdteva verbe noi: ile cu forma corespunzatoare a pronumelui one”: = [have many clocks, but no modem > ones, — He lost his watch and paid a lot of money for a new > one, = Do you also sell foreign > one? — Like dogs, but this isn’t a nice > one, haven't many magazines, I will send these old >ones, ~ know that glasses are expensive. How much have you paid for these new > ones? — Her last letter was a short > one, ~ This car is a cheap >one. = Of.all these books I want to read only the exciting >ones, to disappoint > [tu disapoint] — a dezamagi, a deceptiona to excite > [tu iksait) — a provoca, a emotiona to move > (tu muy] ~ ase migca, a se muta, (se) emotiona to alarm > [twala:'m] ~aalarma, a speria to choose > [tu tsu:z] —aalege, a selecta to hide > [tw haid] ~ aascunde, a acoperi Doua dintre aceste verbe sunt neregulate, [até formele lor: choose > [tyu:z] chose > [sanz] chosen > [tsauzn] hide > [haid] hid >{hid] hidden >[hidn] Unmariti folosirea verbelor in propozitii si exersafi pronuntia: ‘You have disappointed me. > [iu hEv disapointid mi:]__ ~ M-ai dezamagit. The film excited them. >[D’a film iksaitid D’em] —_— Filmul i-a emotionat. ‘We have moved to Bucharest. >{"i: hEv mu:vd tu bukarest]_ — Ne-am mutat la Bucuresti. 8The cars alarmed >[D* ka ala:'md — Maginile le-au speriat pe the animals. D4 Enimalz} animale. What book have you chosen? >|["ot buk hEv ju: tsituzn] —~ Ce carte ai ales? ‘They chose the largest >[D’ei tsauz Dia la‘djast —— Au ales covorul carpet. ka‘pit] ‘cel mai mare . Where have you hidden that? >[Yea‘ hEv ju: hidn D¥Et]—— Unde ai ascuns aceea? ‘Completati propozitile cu forma corespunzatoare a verbelor nou invatate: Oamenii nu s-au migeat. ~ The men didn’t >move, Ce te-a provocat? — What has >excited you? Ea si-a deceptionat parinti. — She >disappointed her parents. ‘Au ascuns totul? ~ Have they >hidden everything? Am ales cea mai scumpa carte. ~ [> chose the most expensive book. Asta ne-a alarmat intotdeauna, = Ithas always >alarmed us, disappointed parents tiring work Sa recapitulam prima parte a lectiei, Traduceti propozitile in limba engleza: Situatia noastra este foarte dificila. > Our situation is very difficult Ti-a placut piesa? > Did you like the play? Tocmai am primit cfteva vesti surprinzatoare. > J have just got some surprising news. Inainte sa vedem acest film, ne vom face datoria, > Before we see this film, we'll do our task.‘A fost cel mai interesant meci pe care |-am vazut vreodata. Cand vrei site muti? CChiar erezi ca este inutil? S-a intamplat ceva deosebit Cartea lui cea mai noua m-a gocat. Este vreo diferenta intre aceste doua boli? > It was the most exciting match Ihave ever seen, > When do you want to move? > Do you really think itis useless? > Has anything remarkable happened? > His newest book struck me. > Is there any difference between these two diseases? surprising news 10 exciting matchLECTIA 21 — PARTEA A DOUA Sa invatim céteva cuvinte referitoare la masini: engine > [endjin] petrol > [petral] litre > [lita"] oil > [oil] battery > [bEtari] trouble > [trabl] lorry > [lori] tyre > [taia'] brake > [bretk] ‘mechanic > [mikEnik] indicator > [indikeita’] breakdown van > [breikdaun vEn} Repetati cuvintele intr-o alta ordine: trouble > [trabl} petrol > [petral] engine > [endjin} breakdown van > (breikdaun vEn] litre lomy > [lori] battery > [bEtari] brake > (breik] mechanic > [mikEnik] indicator > [indikeita'] tyre > {taia"] oil > foil] u motor ~ benzina, carburant titra ~ulei — baterie, acumulator necaz, neplacere, griji, deranj — camion ~ anvelopa, cauciue = fina mecanic ~ indicator (de directie etc), aparat de masuri/ de control ‘masina de depanare-auto ~ necaz, neplacere, griji, deranj benzina, carburant = motor — masina de depanare-auto = litra ~ baterie, acumulator ~ frana — mecanic ~ indicator (de directie etc), aparat de masura/ de control — anvelopa, cauciueeee ce ata cuvintele noi intr-un scurt dialog. Cititi-l cu atentie: ‘Yesterday | had some trouble with my lorry. it suddenly stopped and a breakdown van took it to mechanic. Did you have engine trouble or too litle petrol? No, | didn’t. The battery and the indicators didn’t work. B: Did the mechanic help you? Yes, he did everything very fast. B; Did he also look at the brakes and the tyres? A: Yes, they were all right. | bought two litres of oil and he changed it for me. Tar acum si traducem fiecare propozitie: Yesterday I had some > [iestatde/ ai hEd sam = Ieri am avut probleme trouble with my lorry. trabl “iD® maf lori] cu camionul meu. Itsuddenly stopped anda > [itsadanli stopt Enda ——_—~ S-a oprit bruse gi o masina breakdown van took it Dretkdaun vEn tuk it de depanare auto to a mechanic. tu D'a mikEnik} La dus la un mecanic. Did you have engine trouble > [did ju: hEv endjin trabl o:* — Ai avut probleme cu motorul or too little petrol? tu: lit petral] ‘sau prea pufina benzina? No, I didn’t. The battery and > [nau a/ didnt ‘a bEtari End ~ Nu. Acumulatorul gi the indicators didn’t work. D4 indikeita'z didnt “a:"k] __indicatoarele n-au funcfionat. Did the mechanic help you? > [did D’a mikEnik help fu:] _~ Te-a ajutat mecanicul? Yes, he did everything > Lies hi did evriT*in!® — Da, a facut totul foarte repede. very fast. veri fa:st] Did he also look at > [did his o:lsau luk Bt — S-auitat gi la frane gi the brakes and the tyres? Da breiks End D’a taia'z]_—_ Ia cauciucuri? Yes, they were all right, > [ies D¥ei *a* 0: rait} = Da, erau in regula. 1 bought two litres of oil > [ai bo:ttu:lita'z av ofl — Am cumparat doi litri de ulei si and he changed it for me. End his tgeindjd it fo" mi:] el mi -a schimbat, 2. ‘Completafi propozitiile urmatoare cu cuvintele noi: Zece litri, va rog. Mecanicul mi-a reparat frénele (de la masina). ‘Ai dowa cauciucuri uzate. Cat costa acest motor? Ea conduce o masina de depanare auto. ‘Ai nevoie de un alt fel de ulei. Unde putem parca aceste camioane? Benzina este scumpa in aceasta tara. Acest acumulator nu functioneaza. Este aici un mecanic care sa ma ajute? Foloseste indicatoarele! ‘Traduceti cuvintele urmatoare in limba engleza: motor indicator necaz, neplacere acumulator depanare auto cauciuc, pnew frana ulei carburant camion mecanic ~ Ten litres, please The mechanic fixed my (car) >brakes, — You have two worn out >tyres. ~ I don’t know what the >trouble is. ~ How much is this >engine? ~ She drives a >breakdown van, ~ You need another kind of >i. ~ Where can we park these >lorries? — >Petrol is expensive in this country. — This >battery is out of order. = Is there a >mechanic to help me? = Use the indicators! > engine > indicator > trouble > battery > litre > breakdown van >tyre > brake > oil > petrol > lorry > mechanic ‘Sa ne intoarcem la comparatia adjectivelor gi adverbelor. Cand compardm substantive, superioritatea se exprimd prin forma de comparativ precedatd de articolul hotardt the: ‘This is the cheaper of > [D's iz Dia tsi:par av — Dintre cele doua masini aceasta the two cars. Dea tu: ka'z] este mai ieftin: Is this the taller of > [iz D'is D’a to:tat av = Dintre cele doua cladiri aceasta the two buildings? D’a tu: bildin'®2} este mai inalta? 13Cresterea sau descresterea progresiva se exprima prin utilizarea repetata a gradului comparativ al adjectivului sau adverbului, legate prin conjunctia and ‘The car moved faster and faster. End fa:st Petrol is becoming more and more expensive. They talked less and less quietly. les kaiati] Traduceti propozitiile urmatoare in limba engleza: Ei devin din ce in ce mai bogati. Dintre cei doi baieti el este mai mare. Ei au vorbit din ce in ce mai tare. Dintre cele doua intrebari aceasta este mai dificila. > [D?a ka: mu:vd fasta" > [petral iz bikamin'® mo:* End mo: ikspensiv] > [D*ei toxkt les End. — Masina mergea din ce in ce mai repede. = Benzina e din ce in ce mai scumpa, ~ Ei au vorbit din ce in ce mai tare. > They are becoming richer and richer. > He is the older of the two boys. > They were talking loudlier and loudlier. > This is the more difficult question of the two, Acum iafa cateva adjective noi. Citifi cuvintele cu voce tare si refineti semnificatia lor in limba romana, spare > [speat] left > [left] rear > [iat] economical > [i:kanomikal] reliable > [rilarably front > [frant] broken > [briiukn] — de rezerva, suplimentar, liber ~ sting, din stnga — spate, dos, din spate ~ economic(os); econom —demn de incredere, sigur — partea din fata/(de) dinainte, fata ~ sfardmat, spart,stricat Sa folosim cuvintele noi intr-un dialog, Cititi-1 cu atentie: A: Can you see my new car? B: No, which one is yours? Is it also economical? Oh, yes. It doesn't use much petrol. Did they give you a spare tyre? But look, the left indicator is broken. ‘Oh, yes! | didn’t see that. PRP POR ee 4 This one. It is the most reliable car in Europe. ‘Yes, they did. And they also gave me the front and rear lights.‘Acum vom traduce fiecare propo1 Can you see my new car? No, which one is yours? This one. > [Dis Yan] It is the most reliable car in Europe. in iuarap] Is it also economical? Oh, yes. It doesn’t use much petrol. Did they give you > [kEn iu: sis mai niu: ka:‘] > [nau its Yan iz io:'2] > [itiz D'a maust rila/abl ka: > [iit o:lsau i:kanomikal] > [au ies it daznt ju:z mats petral] > [did D'ei giv iu ie in parte, Citiicle eu atente si exersafi pronuntia ~ Veri masina mea cea noua? — Nu, care este a ta? ~ Aceasta — Este cea mai sigura masina din Europa. — Este si economicoasa? ~ Ob, da, $i mu consuma multa benzina. = Ti-au dat cauciue a spare tyre? a speat taia’) de rezerva? Yes, they did. And they also > [ies D’ei did End D’e/ o:Isau ~ Da. $i mi-au dat gave me the front and geiv mi: Da frant End si farurile din fata rear lights. ria! Lats] sidin spate. But look, the left indicator is broken. iz braukn) Oh, yes! I didn’t see that. > [bat luk D*@ left indikerta® > [au ies ai didnt si: D*EX] — Dar priveste, indicatorul din stnga este spart. — A, da, Nu am observat asta, Completati propozitile in limba engleza cu cuvintele corespunzatoare: Poti sd-mi dai cauciucul tau de rezerva? Masinile devin din ce in ce mai sigure. Toate farfuriile erau sparte. E ceva in ochiul lui sting. Care este cea mai economicoasé masina? ‘Cauctucul din spate din dreapta ¢ din ce in ce ‘mai pros. Farurile din fata nu functioneaza. ‘Traduceti in limba engleza: sting (de) rezerva economicos: sfardmat 15 — Can you give me your > spare tyre? — Cars are becoming more and more >reliable. ~ All the plates were >broken, ~ There is something in his >left eye, ~ Which is the most >economical ear? = The right >rear tyre is getting worse and worse. — The >front lights are out of order. > left > spare > economical >brokendin spate > rear demn de incredere > reliable partea din fata > front ‘Ati vazut deja cum se foloseste verbul ,to do” ea verb auxiliar la formarea propozitiilorinterogative sinegative. Jn unele situarii verbul auxiliar to do se foloseste si in propozifit afirmative pentru a accentua o afirmatie sau verbul principal. In aceste situagii verbul auxiliar va fi accentuat: Do come and visit me! = Vino si viziteaza-ma (insist)! Do sit down! ~ Stai jos (daca iti spun)! can tell you that he does work. ~ Pot sa-ti spun ca el lucreaza (intr-adeva). Do listen to me! — Asculta-ma! fn limba romana aceasta accentuare a verbului principal se reda prin cuvintele: intr-adevar, trebuie, neaparat etc. De exempli ‘Neaparat vino si viziteaza-ma! ‘Trebuie sa stai jos! Pot sa-ti spun ca el intr-adevar lucreaza! ‘Traducefi urmatoarele propozitii in limba engleza: Ta masa cu noi! > Do have dinner with us! Ela citit aceasta carte. > He did read this book. aa invafat mult, > She did learn a lot. Ajuta-mal > Do help me! Jat cdteva verbe noi: to fill up [tw fil ap) —a umple, a ocupa (un post liber), a completa (un formular) to check [tu tgek] ~acontrola, a verifica to repair [tu ripea‘] —arrepara, a indrepta to brake [tu breik] —a frana to accelerate [tu akselareit) —aaccelera to overtake [tu auvarterk} —a ajunge din urmt, a depisi Formele verbului ,to overtake”: overtake overtook overtaken > (auva'terk] > [auva'tuk] > [auva'terkn] 16lata verbele noi in propozifii Cititi cu voce ta Will you fill it up, please? > [Sil iu: fil it ap pliczz] — imi faceti plinul, va rog? Have you checked the oil? > [Ev iu: tgekt Di ofl] — Ati controlat uleiul? ‘They repaired the bus > [D'ei ripeatd D*a bas — Au reparat autobuzul ina hurry. ina hari in graba. Did you brake in time? > [did du: bresk in tam] ~ Ai frdnat la timp? ‘The car accelerated easily. __>{D’a ka: akselareitid i:zili] | ~ Magina a accelerat cu usurin{a. ‘They overtook us near >[D’ei auvattuk as niat — Ne-au depasit aproape de Bucharest. bukarest] Bucuresti. Completati propozitiile in limba englezi cu forma corespunzatoare a verbelor recent invatate: ‘Masina lui este reparata intotdeauna de acelasi mecanic. Cine a facut plinul? El incearea sa 0 depaseasca. Indicatoarele au fost verificate de catre mine. Accelereaza frumos. Ai franat vreodata pe un drum alunecos? ‘Traduceti in limba englezA urmatoarele verbe: a depasi averifica aaccelera arepara aumple afrana = His car is always >repaired by the same mechanic. ~ Who has >filled it up? — He is trying to >overtake her. ~ The indicators have been >checked by me. ~ It accelerates beautifully. — Have you ever >braked on a slippery road? > to overtake > to check > to accelerate > to repair >to fill up > to brake ‘Sa ne intoarcem din nou la folosirea verbului ,to do”: Verbul to do se foloseste si in urmatoarele cazuri: 1. Pentrua evita repetarea verbului principal al propozi sia verbelor auxiliare modale. ‘She works as hard as you do. 7 "ks Ez ha:'d Ez cu exceptia verbelor to be, to have — Munceste la fel de mult ca sitine.He writes as beautifully as his father did. > (hi: raits Ez biuctifali Ez hiz fa:D*a did] ~ Serie la fel de frumos ca si tata lui Who knows this man? > (hu: nauz Dtis mEn ~Cine-1 cunoaste pe acest om? Ido. ai du] Eu (il eunosc. 2. Cwajutorul lui, ne putem referi la verbul mentionat anterior: asked him to repair > [ai a:skt him tu ripeat —_— L-am rugat sa repare masina the car and he did so. Dia k We told them to leave quietly and they did so. She told him to wait but he didn’t. Traduceti propozitiile in limba engleza: ‘Am cumparat la fel de putin ca si el. El vorbeste la fel de repede ca si tine. E] ne-a rugat sa spunem totul si asa am facut ‘L-am rugat sa vina devreme gi asa a facut, * End hit did sau] > (Yi: tauld D¥em tu liv keaiatli End D‘ef did sau] > [sis tauld him tu Yeit bat hi: didnt) siel a facut-o (a reparat-o). — Le-am spus sa plece in liniste si aga au flcut. ~ Ba ica spus sa agtepte dar el nua asteptat. > I bought as little as he did. > He talks as fast as you do. > He asked us to say everything and we did so. > Lasked him to come early and he did so. Ultimul exercitiu al lectii sintetizeaza intregul material invatat. Traduceti propozitile in limba engleza: Aceasta inventie este interesanta. Aceasta sarcina este (una) dificila. Filmul a fost foarte dezamagitor pentru mine, ‘Am vizitat multe tari straine, dar Danemarca a fost cea mai frumoasa. Slujba mea devine din ce in ce mai obositoare. Ela vazut multe filme, dar i-au placut ‘numa cele englezesti L-am rugat sa vina cu mine la teatru sia venit. El se migca mai incet decat tine. ‘Aceasta situatie este (una) ingrijoratoare, LLupta fui a fost (una) inutili, 18 > This invention is exciting. > This task is a difficult one. > The film was very disappointing for me. > [visited many foreign countries, but Denmark ‘was the most beautiful one. > My job is getting more and more tiring. > He saw many films but he only liked the English ones, > asked him to go to the theatre with me and he did so > He moves more quietly than you do. > This situation is an alarming one. > His struggle was a useless one.‘Motoarele devin din ce in ce mai economicoase. Ea depaseste tot atdt de multe masini ca gi tine. Acest mecanic este (unul) de incredere. Care dintre cauciucurile din fata este mai vechi? L-am rugat sa astepte masina de depanare auto siaga a ficut Ai schimbat cauciucurile din fata, dar care € situatia cu cele din spate? > The engines are getting more and more economical. > She overtakes as many cars as you do, > This mechanic is a reliable one. > Which is the older of the front tyres? > Lasked him to wait for the breakdown van and he did so. > You have changed the front tyres, but what about the rear ones? Urmeaza exercitiul de pronuntie. Literele ingrosate din cuvintele de peo coloana desemneaza sunete identice: (a) [eal lel (a) hide where play alarm spy repair brake remarkable tyre there day task try pair say askRECAPITULAREA LECTIEI 21 2A. 21.2. 21.3. 214. Participiul Daca la forma de infinitiv scurt (fara ,to”) a verbului adaugam terminatia ,-ing”, obfinem participiul, care poate functiona ca adjectiv: This job is exhausting. Aceasta munca este epuizanta, ‘The difference is striking. = Diferenia este frapanta. Propozitia circumstangiala de timp are o structura identica cu cea a propozitiei conditionale de tipul L Ea poate fi introdusa de urmatoarele conjunctii: when ~ cand as soon as — de indata ce after ~ dupa, dupa aceea, dupa ce, ulterior before = inainte, dinaintea, altadata ‘Verbul din propozitia introdusa de conjunctiile mentionate se afla la timpul prezent simplu (Simple Present): He will buy the car as soon as — El va cumpara magina de indata he gets the money. + ce obtine banii 1 will have dinner before I go to him. = Voi cina inainte si merg la el. One in cazul unor comparatii sau repetitii, substantivele pot fi inlocuite in propozitie de pronumele nehotarit ,one”. Utilizarea lui este obligatorie alaturi de adjective si in multe cazuri adjectivul ‘este precedat de articolul hotarat Thave two red chairs and a white one. ~ Am doua scaune rogii si unul alb. ‘They have two cars, He wants the — Eiau dowd magini. Elo vrea pe cea blue one. albastr. Pronumele nehotarat one poate sa apara si la plural: Have you ever seen cheaper ones? ~ Ai vazut vreodat unele mai ieftine? I like these black ones. — imi plac acestea negre. ‘Comparatia adjectivelor si adverbelor: 21.4.1. incazul comparatiei referitoare la acceasi trisditura a douai substantive, superioritatea se exprima prin gradul comparativ precedat de articolul hotarat the”: This is the cheaper of the — Dintre cele doua masini aceasta two cars. este mai ieftina. 2021.4.2. Cresterea sau descresterea progresiva se exprima prin repetarea formei de comparativ a adjectivului sau adverbului, cele doua forme fiind legate prin conjunetia and” The car moved faster and — Magina mergea din ce in ce faster. mai repede, Petrol is becoming more and ~ Benzina e din ce in ce ‘more expensive, mai scumpa. They talked less and less quietly. — Eu au vorbit din ce in ce mai aprins. 21.5. Verbul auxiliar to do 21.5.1 21.5.2. 2153; Verbul auxiliar ,to do” se foloseste in propozitii afirmative pentru a accentua, a sublinia o afirmatie sau pentru accentuarea verbului principal al propozitiei. Verbul Do come and visit me! = Vino $i viziteaza-ma neaparat! ‘Verbul ,to do” se foloseste pentru inlocuirea verbului principal deja cunoscut, cu ‘exceptia verbelor ,to be, to have” si a verbelor auxiliare modale: She works as hard as you do. — Munceste la fel de mult ca gi tine. Cu ajutorul verbului to do” ne putem referi la verbul folosit anterior in propozitie: 1 asked him to repair the car — L-am rugat s@ repare masina and he did so. siela ficut-o. Urmarind exemplul de mai sus putem observa ca folosirea verbului ,to do” poate aduce si informatii suplimentare. 2TEMA PENTRU ACASA 21 ‘A, Traducefi propozitiile urmatoare in limba romana: 1. Which is the more exciting of these two films? 2. The fast ones are very expensive. 3. You will move as soon as your room is ready. 4, Do invite her for dinner! 5. We smoke as little as they do. 6. It is getting more and more cloudy. B. _Traduceti propozitiile urmatoare in limba engleza: 1. Lam rugat sa aleaga si el a facut-o. 2. Dafi-mi, va rog, pe cea economicoasa. 3. El cdstiga mai putin decat ea. 4, Este sigura aceasta roata de rezerva? 5. Dupa ce termini de citit, vei repara biblioteca, 6. Ma viziteaza din ce in ce mai des. C.— Corectati greselile din fiecare propozitie: 1. This is a useles task, 2. I drink less than he do. 3. The red one are sweeter. 4, After she will finish school she will be a teacher. 5. Is the engine accelerating good? 2LECTIA 22 — PARTEA INTAI ‘Sa invatam cdteva cuvinte din domeniul banear: account cheque instalment Joan rate of interest coin form information balance withdrawal deposit Repetati cuvintele noi withdrawal coin loan account deposit instalment rate of interest information cheque form balance > [akaunt] ~ cont, factura, nota de plata > [tgek] ~ cee > [insto:imant] — rata, plata in rate > [aun] imprumut > [reit av intrist]__ — rata dobiinzii, dobanda > [koin] — moneda > [fo:'m] ~ formular > [infameisn] informatii > [bElans] — balanta, bilant, echilibru, sold > [4D*dro:al] retragere, ridicare de bani > [dipozit] — depozit, depunere (la banca) si inte-o altd ordine: > [4iD*drosal] retragere, ridicare de bani > {koin] ~ moneda > (aun) imprumut > [akaunt ~ cont, factura, nota de plata > [dipozit] — depozit, depunere (la banca) > [insto:lmant] rata, plata in rate > [reitav intrist] _ ~ rata dobainzii, dobanda > [infameisn] — informatii > [tek] —cee > [fo:'m] ~ formular > [bElans] — balanfa, bilant, echilibru, sold 23a5 2 & ae 228 2 a 2 8 23 8 8 = S a 8 ecres22 a . 4 s 8 g $3 2 $823 28 2 | 2,2 £3 223 2 3. 2 3 z g £2 223 2% 6 8338 sy 2 822 $2233 288 23 323 se2 222826 2352 gE 6,2 ZFS 22443 as ER 4 tot ror oto oro bot rot ogg 2 € : 2sF ,f3 2 223 2 6 sf: 28 & 8 2 ro 2§-: eittsee a3 & Bai fgibeisie 33 ¢ £3 3% 9 3 222 2 fF f22i2ee 2528 EE 8 3244252202222 22 = ON x KR RK XN KR KR KR WK KOR = 4 . ® 4 3 2 3 2 g 2 3 2 g Bg. 2 ag: ¢& & £ = ¢ £235 EE 2 aa 2 ee 6 5 22328 FP 3g # @ 88 Be fF £g2 8232 23 oar. 2 if fz rset Gb 3 g ges B es 2 6 5538 3 48 a & 8 3 6 65 48 ¢ 2 a2 Ba 4 3 6 8 2 $2 32 8 @e e228 328 23282 bbe eee ES g 2 3 ¢ 2385 28 8 Ff 2 BB 228 ns a aeDe cat timp ai un cont? kam dat un cec. ‘Aceasta este prima mea depunere, Unde este bilanul? ‘Avem nevoie de mai multe informatii. ‘Avem nevoie de acest imprumut. Aceasta este ultima rata. El vrea sa schimbe aceste monede. ‘Traduceti cuvintele in limba engleza: rata moneda sold retragere formular depunere rata dobanzii cont cee informatie imprumut = How long have you had an >account = I gave him a>cheque ~ This is my first > deposit — Where is the >balance? = We need more >information = We need this > Ioan = This is the last > instalment ~ He wants to change these > coins > instalment > coin > balance > withdrawal > form > deposit > rate of interest > account > cheque > information > loan In limba engleza exist mai multe substantive care nu au plural; ele sunt urmate de un verb la persoana a III-a singular, In limba romana unele se traduc la singular, altele la plural. Urmarifi substantivele de mai jos si retinetiingelesul lor: business > [biznis] furniture > [fainitsa] progress > [priugres] strength > [stren's'T5) revenue > [revaniu:] merchandise > [ma:‘tyandarz] property > [propa] lata si alte substantive: information > Linfimeign] money > [mani] news > [niuz] 25 facere, treaba —mobilier, mobil — progres ~putere, forfa, tarie = venit, in special din impozit —marfa —proprietate, avere ~ informatii bani ~stire, noutate, veste/stiri, noutati, vestTata aceste substantive in propozi Business is good this year, > [biznis iz gud D'is ita") ~ Afacerile merg bine anul acesta. 2) — Mobila a fost ieftina. ‘The furniture was cheap. > [D’a faetnitsat Y07 tsi Little progress was made. > [lit praugres Yoz meid] ___~ $a progresat putin. Her strength was exhausted. >[hiastren!®"T*oz igzorstid] — (Ea) era la capatul puterilor. “The revenue is high enough. > [D¥@ revaniu: iz hai inaf]__— Impozitul este destul de ridicat. ‘This merchandise is ready. > [D*is mii"tsandaiz iz redi] — — Aceasta marfé este gata. They lost all their property. > [D’er lost o:1 D’ei® propa'ti]_ — Si-au pierdut toata averea. Completati urmatoarele propozitii cu cuvintele care lipsese. Cititi propozitile eu voce tare si fitt atenti la pronuntie: ‘Aceasta mobila este nous? = Is this >furniture new? Impozitul a crescut. — The >revenue has risen. Elare avere mare? — Has he much >property? Este destul de puternic pentru aceasté munca’? ~ Has he enough >strength for this work? Facem 0 mulfime de afaceri cu ei. ~ We do a lot of >business with them. S-au facut multe progrese? — Has there been much >Progress? ‘Au cumparat marfa ta pre} redus. ~ They bought the >merchandise at discount. Jata acum cditeva verbe noi. Urmariti semnificatia lor in limba romana: tocash > [tw kEs] — aridica o suma, a plati in numerar to lend > [tu lend] —a imprumuta, a da cu imprumut to borrow > [tu borau) a imprumuta, a lua cu imprumut to fill in > [tu fill in) —a completa (un formular, cchestionar...) to withdraw > [tu iD*dro:) ~arretrage, a lua inapoi, a scoate, a ridica bani to deposit > [tu dipozit] —a depune to learn > [tu lan] —a invata, aafla to call (to) > [tuko:l] —achema, a striga, a denumi, abotezaUnele dintre aceste verbe sunt neregulate, [ata formele lor: forma I forma a Ila forma a Ill-a lend > [lend] lent > [lent] lent > [lent] withdraw > [4iD*dro:] withdrew > [‘iD%dru:] withdrawn > [iD*dro:n} learn > [la‘n) learnt > [la:'nt] learnt > [lastnt] ‘Sa folosim verbele invafate in propozitii: She cashed the cheque. > [si kEst Da tgek] — Ea a incasat cecul He has lent us the money. > (hi: hEz lent as D’a mani] ~ El ne-a imprumutat banii. We borrowed less last year, > [‘i: boraud les last ii — Noi am imprumutat mai putin anul trecut. Have you filled in the form? > [hE iu: fild in D%a fo: — Ai completat formularul? What did you learn yesterday? > [Yot did iu: lain iesta'de/) - Ce-ai invatat ieri? ‘They withdrew all their > [D¥ei“iD¥dru: o:l Dze ——_~ Si-au retras tofi banii money. mani} How much have you > [hau mats hE iu: — Cat ai depus? deposited? dipozitid) We called the cat Blinky. > [“is ko:ld D’a kEt blin'ki] ~ Am botezat-o Blinky pe pisica, Completati propozitile in limba engleza: \Vrei sa depui multi bani? Do you want to > depositmuch? {inca nu 1-ai completat. ~ You haven't > filled in yet. Noi am imprumutat multi bani de la el. ~ We have > borroweda lot of money from him. Ai invatat cum se repara asta? Have you > learnthow to repair it? Ce fi-a strigat? — What did she > calito you? ‘Completati, va rog, acest formular pentru — Fill in this form to > withdrawmoney, please. ridicarea banilor. : ‘Ai incasat deja acest cee? —Have you > cashedthis cheque already? (Cu cit te-a imprumutat? —How much did he > lendyou? a7‘Traduceti urmatoarele cuvinte in limba engleza: a retrage, a ridica bani >to withdraw achema >to call 1 incasa, a schimba in bani (un cee) >to cash ‘a completa (un formular) >to fill in a invata >to lean a depune >to deposit ada imprumut (cuiva) >to lend ‘a lua imprumut (de la) >to borrow ‘Acut s ne intoarcem la problema verbelor terminate in ing”. Aceastit 0 forma a verbului desemneazd substantivul format din verb. In propozifii ea are roluri specifice substantivului dar ii pastreazd si caracterul verbal, datorita faptului ed cere prepozitile si ‘cazurile specifice formei de bazé a verbului. In limba englezd aceasté forma a verbului cu terminatia ing” se numeste gerund| djerand) {nainte de a analiza caracteristicile acestei forme verbale, iata cAteva exemple, Cu ajutorul lor putem observa ca aceasta forma a verbului se traduce in limba romana printr-un substantiv sau un verb la infinitiv. ‘Smoking is bad for you. — Fumatul este daunator (pentru dumneavoastra). Is flying dangerous? — Zborul este periculos? Before leaving he wrote a short letter. — inaintea dea pleca el a scris 0 scrisoare scurta. You can learn something by doing it. ~ Poti sa inveti ceva faiednd (asta). Ca orice substantiv gerunziul poate sé apara in propozitie ca: 1. Subject: ‘Walking in the woods is nice. —Plimbarea in padure este placuta. Eating too much is not good for you. A ménca prea mult nu-ti face bine. 2. Dupa prepozitii: ‘They talked about going to the cinema, — Au vorbit despre faptul ca merg la cinema. What do you think about buying a dog? _~ Ce parere ai despre cumpirarea unui caine? ‘Traduceti in limba engleza urmatoarele propozitii: Ate uita la TV poate fi obositor. > Watching TV can be tiring. Numi place sa sterg pe jos. >I don’t like dusting the floors. Solicitarea unui loc de munca este epuizanta. > Applying for a job is exhausting. Ne gindim sa concediem zece angajati >We are thinking about firing ten employees. 28‘Sa invatam céteva cuvinte noi. Cititi-le cu voce tare gi retineti sensul lor in limba romana: prepared > [pripea'd] safe > [seif] present > [prezant] sure > [sua] previous > [privias] risky > [risk] ‘Sa introducem cuvintele noi in propozifi: ‘We are prepared to pay in cash, in kE3) Is it safe to deposit money > [%i: a pripeatd tu pei > [iz it seif tu dipozit mani — pregatit, gata (de, sa) — sigur, lipsit de pericol, fn siguranta — prezent, actual = sigur, convins ~ anterior, prealabil, precedent ~ riscant, periculos — Suntem gata s& platim in numerar. ~ Este sigur sa depui bani with that bank? “iD* DzEt bEnk) la banca aceea? What is the present rate > [Yot iz D'a prezant reit —_— Care este rata actual of interest? ov intrist] a dobinzii? ‘Are you sure that your > [a:! iu: sua D*Et io:t — Esti sigur ca soldul tau este balance is high enough? bElans iz hai inaf] indeajuns de ridicat? When was your previous. > [en "oz (o:" pricvias — Cand ai ridicat bani withdrawal?” *iD*dro.al) ultima oara? Lending them money > [lendin‘®) DYem mani ~ Este riscant sa le dai bani is risky, iz riski] cu imprumut. ‘Completati propozitile in limba engleza: Epti sigur ca ai un cont aici? Ultima mea depunere a fost mica. Esti pregatit sa platesti in numerar? ‘Acest imprumut este foarte riscant. Cecurile sunt mai sigure decét banenotele. Soldul actual este foarte seazut. ~ Are you > streyou have an account here? = My > previousdeposit was stnall. ~ Are you > preparedto pay cash? ~ This loan is very > risky, = Cheques are >safer than bills. ~ The > presentbalance is very low. 29Traduceti cuvintele in limba engleza: sigur pregatit, gata (de) riscant prezent sigur, in siguranta precedent ‘Sa ne intoarcem la pluralul substantivelor. > sure > prepared > risky > present > safe > previous Daca substantivul este precedat de un numeral, altul decat unu, atunci substantivul este la plural: We waited for one and a half hours. They have lived here for three years. He is ten years old, — Am asteptat o ora gi jumatate. — Locuiese aici de trei ani. ~ Elare zece ani. Dacé substantivul are semnificatie de plural atunci trebuie sé fie la plural: In that accident they lost their lives. We all drove our own cars. ‘We all bought our own tickets. = in acel accident si-au pierdut viata. — Fiecare si-a condus magina. ~ Noi tofi ne-am cumparat biletele proprii. Forma de gerunziu se foloseste in urmdtoarele cazuri 1. Dupa anumite verbe: They stopped working alter a few hours. Do you like swimming? 2. Cuurmatoarele expresii itis no use itis worth 1 no use talking to hit The book is worth reading. ‘Traduceti urmatoarele propoziti in limba engleza Lor le place sa bea cafea? ‘Aceast masina merita sa fie cumparata. ‘Nu are rost sa iei asta acurn, EL tocmai s-a oprit din scris. 30 ~ Ei au incetat Iucrul dupa céteva ore. ~ Iti place sa inofi? (iti place inotul?) ~ nefolositor, fara rost, nu are rost ~ (care) merita — Nu are rost sa vorbim cu el. = Cartea meriti sa fie citita. Do they like drinking coffee? ~ This ear is worth buying. It’s no use taking it now. He has just stopped writing,{in incheire sa recapitulam toate problemele gramaticale discutate. Traduceti urmatoarele propozitii in limba engleza: Dupa completarea formularelor am primit banii ‘Aceste informatii sunt demne de incredere. Tl vei suna pe fratele meu? Poti plati masina in rate. ‘imi place sa fac afaceri cu el. Noi toti am folosit bicicletele proprii. gti sigur ca este riscant sa le imprumutam bani? Este usor sa faci o depunere. ‘Sti care este rata actuala a dobanzii? Poti face asta vanzind proprietatea ta. ‘Nu-mi place sa iau cu imprumut. Cati oameni si-au pierdut viata? ‘Am avut un cont aici timp de zece ani Ela incasat cecul in urma cu ‘o tuna gi jumatate > After filling in the forms we got the money. > This information is reliable. > Will you call my brother? > You can pay the car in instalments > [like to do business with him, > We all used our own bicycles. > Are you sure that lending them money is risky? > Making a deposit is easy. > Do you know the present rate of interest? > You can do it by selling your property. > I don’t like borrowing. > How many people lost their lives? > Thave had an account here for ten years. v He cashed the cheque one and a half months ago. Jar acum urmeaza exercitiul de pronuntie. Cuvintele de pe acecasi coloana au un sunet identic, desemnat de literele scrise ingrosat. Cititi-le cu voce tare: (6) tel {a} ti cash lend trouble disease bank cheque struggle —_previous balance left cut scene stamp twelve but seen lamp engine sun been