4 CALCULUL EFICIENŢEI ECONOMICE PENTRU CENTRALA TELEFONICĂ

4.1 Eficienta economică a implementării sistemei de comutaţie Si-2000 Iskratel

Eficienţa economică a investiţiilor şi a capitalului fix are un caracter de previziune, ceea ce îi asigură
o importanţă deosebită în luarea deciziilor economice. Adoptarea deciziei trebuie să se bazeze pe existenţa
mai multor variante de proiect, pentru a avea posibilitatea alegerii variantei cu eficienţă maximă. Calculele
de eficienţă economică compară mărimea profitului scontat, într-o activitate economică viitoare, cu fondurile
investite. În abordarea eficienţei economice a investiţiilor toate valorile dispersate în timp se aduc la un
singur moment, de regulă cel actual. Acest procedeu poartă denumirea de actualizare. În calitate de moment
al actualizării poate servi:
a) momentul luării deciziei de a investi;
b) momentul iniţierii lucrărilor la obiectul nou;
c) momentul punerii în funcţiune a capitalului fix;
d) momentul iniţierii restituirii creditelor;
e) momentul scoaterii din funcţiune a fondului fix.
În tehnică se foloseşte expresia factor de actualizare şi se utilizează la aducerea în prezent a unei
sume obţinute peste n ani. Acesta se calculează astfel:
1
F ;
1  a  n (4.1)

unde F este factor de actualizare sau discontare, a - rata de actualizare.

Stabilirea ratei de actualizare corespunzătoare, folosite în calculele obişnuite, constituie partea cea
mai importantă a cuantificării influenţei factorului de timp, în perioada de funcţionare a obiectului de
investiţii. De mărimea acesteia depinde însuşi nivelul eficienţei investiţiei. Mărimea sa este determinată de
factorii următori: rata dobânzii, cererea şi oferta a capitalului, rata medie a profitului.

Pentru aprecierea investiţiei se pot folosi două tehnici în baza fluxului de numerar actualizat, şi
anume:

1) VNA – valoarea netă actualizată;

2) RRI – rata recuperării a investiţiei (rentabilitate).

Metoda VNA se bazează pe un principiu simplu, că o investiţie merită să fie făcută în cazul în care
banii recuperaţi sunt cel puţin egali cu banii cheltuiţi pentru obiectul respectiv. Relaţia matematică pentru
valoarea investiţiei este:

I  Vn
1  a   1 ;
d

a 1  a  (4.2)
d

în care: d – durata de funcţionare a obiectului; Vn – venit net obţinut.

Dacă un proiect de investiţii infirmă relaţia (4.2), atunci el va fi respins. Când se analizează un
proiect de investiţii trebuie să se pună întrebarea: la ce valoare trebuie să se ridice venit net anual (V n)
pentru casă se acopere un volum de investiţii (I). Pentru determinarea valorii venitului net anual, se porneşte
de la egalizarea investiţiilor, la o anumită rata de discontare şi anumită durata de funcţionare. Mărimea
medie anuală a venitului net se poate determina pe baza relaţiei:

Vn  I
1  a  d  1 .
a 1  a  (4.3)
d

62
 Stabilirea criteriilor în baza cărora se calculează eficienţa viitorului obiectiv este condiţionată de o
serie de factori, cum sunt:

a) felul investiţiei - pe termen lung sau scurt, obiectiv nou, modernizare sau dezvoltare;
b) scopul urmărit de investitor – lărgirea protecţiei, uşurarea muncii, reducerea consumului de
materiale deficitare sau forţei de muncă;
c) etapa parcursă de dezvoltare la momentul proiectării construcţiei noi – asigurarea pieţei cu un
anumit produs sau serviciu, valorificarea unor resurse disponibile.

Ţinând cont de investiţiile ce se pot valorifica la alegerea unei variante de investiţii, principalele
criterii de cuantificare a eficienţei în condiţiile considerării factorului de timp sunt: criteriul minimizării
duratei de recuperarea fondurilor investite, criteriul maximizării efectelor la un leu investit, criteriul
maximizării efectelor nete actualizate (indicele de eficienţă sau randamentul economic al investiţiilor),
criteriul maximizării venitului net mediu anual actualizat, maximizarea efectului net total actualizat,
minimizarea eforturilor totale la o unitate de efect brut obţinut, criteriul minimizării imobilizărilor de
fonduri, maximizarea economiilor de cheltuielile anuale de producţie.

Aplicând metoda VNA se calculează venitul net preconizat ce se obţine în cazul unei centrale
electronice digitale, pentru a confirma expresia (2) şi deci a accepta realizarea acestui obiectiv. Calculul
valorii investiţiei se porneşte de la următoarele date iniţiale:

1) numărul linii de abonat – 2150;

2) costul echipamentului pe linie/abonat - 3300 lei;
3) costul reţelei pe linie/abonat – 6800 lei.

Valoarea investiţiei pentru echipament:

2150 ×3300= 7095000 lei.

Valoarea investiţiei pentru reţea:

2150 × 6800 = 14620000 lei.

Valoarea investiţiei sumare: 7095000 + 14620000 = 21715000 lei.

La această valoare se va adăuga taxa vamală în valoare de 20% şi serviciile vamale în valoare de
0.25% pentru sume ce depăşesc 1000 euro.

Total investiţie: I = 21715000 × 1.2025= 26112287,5 lei.

Aplicând formula (3) pentru o perioadă de funcţionare a echipamentului de 20 ani şi luând în

considerare că rata de discontare trebuie să fie cel puţin la nivelul ratei dobânzii pentru a asigura restituirea
banilor împrumutate vom obţine venit net:

Vn  26112287 ,5
1  0,1  1  3068423,91
20

lei.
0,11  0,1
20

Nota. Rata de discontare (actualizare) a = 10% este egală cu rata dobânzii la creditul Băncii Europene de
Reconstrucţii şi Dezvoltare.

Din calculele reiese că pentru recuperarea investiţiei făcute, va trebui ca centrala anual să ne aducă
venit net egal cu cel puţin 3068423,91 lei timp de 20 ani. Având la baza aceste considerente se analizează
din punct de vedere al eficienţei economice indicatorii diferiţi pornind de la veniturile nete ce se
preconizează a se realiza în condiţiile tarifelor actuali, investiţia se execută în spaţii existente, iar obiectul se
63
construieşte într-un an, lucru posibil de realizat dacă se depun eforturi susţinute. Capacităţile centralei vor fi
completate în 6 luni de la darea în exploatare. Alte elemente de calcul sunt:

a) pentru persoanele fizice tariful pentru un minut este de 0,096 lei – convorbire locală, 3,6 lei –
convorbire interurbană (conform scenariului pesimist – convorbiri cu Ucraina şi România - 3,2 lei/min);

b) pentru persoane juridice tariful pentru un minut este de 0,204 lei – convorbire locală, 3,6 lei –
convorbire interurbană (conform scenariului pesimist – convorbiri cu Ucraina şi România - 3,2 lei/min);

c) taxa de instalare a unui post telefonic pentru persoane fizice este 1800 lei (pentru sectorul rural), în
cazul aparaturii digitale;

d) taxa de instalare a unui post telefonic pentru persoane juridice este de 2200 lei (pentru regiuni
urbane), în cazul aparaturii digitale;

e) abonament lunar pentru persoanele fizice este de 24 lei;

f) abonament lunar pentru persoane juridice este de 42 lei;

h) numărul abonaţilor previzibili de a se instala este 1800 persoanele fizice, 350 persoane juridice.

Reieşind din aceste date venitul net lunar primit de la abonaţi constituie: 3068423,91: 12 =
255701,99 lei din care (350 x 42 + 1850 x 24) = 57900 lei reprezintă plata abonamentului, (255701,99 –
57900) = 197801,99 lei – costul convorbirilor pentru agenţi economici şi convorbirilor adăugătoare pentru
persoanele fizice (care depăşesc 300 minute ce nu se taxează). Se consideră că 300 minute este mărimea
medie socială suficientă pentru satisfacerea nevoilor clienţilor, pentru că abaterile în plus se compensează cu
cele de minus. Atunci numărul minutelor ce revin lunar unui agent economic se va calcula în felul următor:
197801,99 lei : 350 agenţi : 0,204 lei/min = 2770,33 min.

Se consideră că convorbiri interurbane constituie în mediu pentru persoanele fizice 1,5% (4,5 min
lunar), pentru agenţi economici 11% (2770,33 x 0,11 »304,73 min lunar) din totalul convorbirilor. Deci
pentru agenţi economici revin 114,5 minute de convorbiri interurbane şi (2770,33 – 304,73)= 2465,6 minute
de convorbiri locale.

4.2 Calculul venitului net

Calculul costurilor de exploatare

Pentru calculul salariilor s-a considerat pentru CTA un număr de 5 persoane din care 1 inginer şi 4
electromecanici, pentru reţea un număr de 4 electromecanici.

Pentru energia electrică necesară funcţionării centrale electronice s-a luat un consum mediu de 300
kW/zi, iar pentru energia electrică necesară funcţionării instalaţiei de climatizare un consum mediu de 270
kW/zi.

Norma anuală de amortizare luată în calcul este de 5% (100% : 20 ani = 5%).

Luând în considerare elementele prevăzute mai sus, cheltuielile de exploatare pentru o centrala digitală
de 2150 abonaţi sunt prezentate în tabelul 4.1

64
 Tabelul 4.1 Calculul cheltuielilor de exploatare

Cheltuieli de Cheltuieli de Cheltuieli

Destinaţia Total,
exploatare a CTA, exploatare reţea, administrative,
cheltuielilor lei
lei lei lei
18096 (10% din
(1x2000+4x1200)
4 x 1200 x 1,30 x cheltuielile de
Salarii x 1,30 x 12 = 199056
12 = 74880 exploatare CTA şi
= 106080
reţea)
6000(1% din
Materiale şi piese
200000 400000 costul materiale 606000
de schimb
CTA şi reţea)
Energia electrică 300 x 365 x 0,72 = 78840x 0,03 =
- 81205,2
pentru CTA 78840 2365,2
Energia electrică
270 x 365 x 0,72 70956x 0,03 =
pentru - 73084,68
= 70956 2128,68
climatizare
7095000 x 0,05 14620000 x 0,05 =
Amortizare - 1085750
=354750 731000
Alte cheltuieli 2000 - 2000 4000
2049095,88
Total: 812626 1205880 30589,88

4.3 Calculul veniturilor brute

Venituri din instalări

persoane fizice: 1800 x 1800 lei = 3240000 lei;
persoane juridice: 350 x 2200 lei = 770000 lei;
total venituri din instalări: 3240000 + 770000 = 4010000 lei.

Venituri din funcţionarea posturilor telefonice în primul an de exploatare

Pentru persoane fizice ce se conectează prin extensii succesive timp de 6 luni de la darea în
funcţionare a centralei:
luna 1 - 300 persoane x 24 lei x 11 luni = 79200 lei;
300 persoane x 3,6 lei x 4,5 min x 11 luni = 53460 lei
luna 2 - 300 persoane x 24 lei x 10 luni = 72000 lei;
300 persoane x 3,6 lei x 4,5 min x 10 luni = 48600 lei;
luna 3 - 300 persoane x 24 lei x 9 luni = 64800 lei;
300 persoane x 3,6 lei x 4,5 min x 9 luni = 43740 lei;
luna 4 - 300 persoane x 24 lei x 8 luni = 57600 lei;
300 persoane x 3,6 lei x 4,5 min x 8 luni = 38880 lei;
luna 5 - 300 persoane x 24 lei x 7 luni = 50400 lei;
300 persoane x 3,6 lei x 4,5 min x 7 luni = 34020 lei;
luna 6 - 300 persoane x 24 lei x 6 luni = 43200 lei.
300 persoane x 3,6 lei x 4,5 min x 6 luni = 29160 lei.

Total venituri din funcţionarea posturilor telefonice la persoane fizice în primul an de funcţionare:
615060 lei;

Pentru persoane juridice în mod succesiv:

luna 1 - 50 agenţi economici x 42 lei x 11 luni = 34650 lei;
50 agenţi economici x 2465,6 min x 0,204 lei x 11 luni = 276640,32 lei;
50 agenţi economici x 304 min x 3,6 lei x 11 luni =601920 lei;
65
luna 2 - 60 agenţi economici x 42 lei x 10 luni = 25200 lei;
60 agenţi economici x 2465,6 min x 0,204 lei x 10 luni = 301789,44 lei;
60 agenţi economici x 304 min x 3,6 lei x 10 luni = 656640 lei;
luna 3 - 60 agenţi economici x 42 lei x 9 luni = 22680 lei;
60 agenţi economici x 2465,6 min x 0,204 lei x 9 luni =271610,496 lei;
60 agenţi economici x 304 min x 3,6 lei x 9 luni = 590976 lei;
luna 4 – 60 agenţi economici x 42 lei x 8 luni = 20160 lei;
60 agenţi economici x 2465,6 min x 0,204 lei x 8 luni = 241431,552 lei
60 agenţi economici x 304 min x 3,6 lei x 8 luni = 525312 lei;
luna 5 – 60 agenţi economici x 42 lei x 7 luni = 17640 lei;
60 agenţi economici x 2465,6 min x 0,204 lei x 7 luni = 211252,608 lei;
60 agenţi economici x 304 min x 3,6 lei x 7 luni = 459648 lei;
luna 6 - 60 agenţi economici x 42 lei x 6 luni = 15120 lei.
60 agenţi economici x 2465,6 min x 0,204 lei x 6 luni = 181073,664 lei.
60 agenţi economici x 304 min x 3,6 lei x 6 luni = 393984 lei.

Total venituri din funcţionarea posturilor telefonice la persoane juridice în primul an de funcţionare:
4847728,08 lei.

Total venituri brute din instalări şi funcţionarea posturilor telefonice în primul an de exploatare:
4010000 + 615060 + 4847728,08 = 9472788,08 lei.

Venituri brute din funcţionarea posturilor telefonice în anul secund

persoane fizice: 1800 ab x 24 lei/ab x 12 luni = 518400 lei;
1800 ab x 3,6 lei x 4,5 min x 12 luni = 349920 lei
persoane juridice: 350 ab x 42 lei/ab x 12 luni =176400 lei;
350 ab x 2465,6 min x 0,204 lei/min x 12 luni =2112526,08 lei.
350 ab x 3,6 lei x 304 min x 12 luni = 4536000 lei.
Total venituri brute în anul doi de funcţionare:
518400 + 349920+ 176400+ 2112526,08 + 4536000 = 7693246,08 lei.
Calcului venitului net rezultă din tabelul 4.2.

Tabelul 4.2 Calculul venitului net

Cheltuieli din Impozite,
Venitul brut Venitul
Venitul brut activitatea de bază, lei taxe din
cu scăderea net Profitul
din venitul net,
An TVA (3 – 4 – net (6 – 7),
activitatea Cheltuieli (20% –
(Col.2x100: Amortizar 5), lei
de bază, lei de persoane
:120) e lei
exploatare juridice), lei
5844894. 4975915.9
1 9472788.08 7893990.06 1085750 963345.08 1168978.99
98 9
4361943. 3489554.6
2 7693246.08 6411038.4 1085750 963345.08 872388.66
32 6
4361943. 3489554.6
3 7693246.08 6411038.4 1085750 963345.08 872388.66
32 6
4361943. 3489554.6
4 7693246.08 6411038.4 1085750 963345.08 872388.66
32 6
4361943. 3489554.6
5 7693246.08 6411038.4 1085750 963345.08 872388.66
32 6
4361943. 3489554.6
6 7693246.08 6411038.4 1085750 963345.08 872388.66
32 6
4361943. 3489554.6
… 7693246.08 6411038.4 1085750 963345.08 872388.66
32 6
10 7693246.08 6411038.4 1085750 963345.08 4361943. 872388.66 3489554.6
66
 32 6

Pentru că venitul net în primul an nu se deosebeşte esenţial de venitul din anii următori se poate
calcula termenul de recuperare a investiţiei după al doilea an de funcţionare a centralei telefonice:

T = 26112287,5 / 3489554,66 » 7,48 ani.

Formula statică a termenului de recuperare nu ţine seama de faptul că veniturile efective, care se vor
obţine în viitor, au o valoare mai mică dacă le raportăm la timpul prezent (factor de actualizare). La rândul
lor, investiţiile făcute în trecut, au o valoare mai mare în momentul punerii în funcţiune a mijlocului fix
respectiv (dacă presupunem că în loc să fie investiţie, fondurile respective ar fi depuse la bancă sau cec,
valoarea lor actuală ar fi fost mai mare, corespunzător dobânzii plătite de aceste instituţii – factor de
fructificare).

Coeficientul de eficienţă normat (rentabilitatea proiectului) se estimează în mod următor:

Pn 3489554,66
En   100%   100%  13%.
I 26112287,5

Înseamnă că în urma aplicării proiectului va rezulta o rată a eficienţei investiţiei En = 13 %, mai mare
decât 10%, considerat egal cu rata dobânzii la credit, ceea ce duce la creşterea profitabilităţii firmei.
Proiectul este justificat.

67