Aparitia si dez- voltarea vietii pe Pamént este un subiect care ridica gi acum numeroase semne de intrebare. Se stie cé din evolutia lui homo sapiens sapiens lipseste o veriga, pe care oamenii de stiinfa nu au putut-o explica. Una din ipotezele care isi gaseste argumente genetice este ca extraterestrii au intervenit in proce- sul evolutiv al fiintei umane in special gi al vietii terestre in general. Principalul (dar nu singurul) sustinator al acestei indraznete ipoteze este cercetatorul Zecharia Sitchin, semnatarul acestui articol despre teoria genelor extraterestre Genele eniqmatice ale ui Adam Dupa imaginea cul a fost creat ‘Adam, prototipul omului modern, homo sapiens? in Biblie se spune cé Elohim a zis: “SA facem om (Adam, in ebraica) dupa chipul si asemanarea Noastra”. Dar, daca ar fi sa accep- tam tentativa de explicatic a enig- maticelor gene umane, pe care ne-o ofera recenta (februarie 2001) descifrare a genomului_uman, aceasta fapta a fost decisa de un grup de bacterii! “Umilitor” — acesta a fost adjec- tivul folosit de echipele de oameni de stiinta i de mass-media pentru a descrie o descoperire majora, aceea ca genomul uman nu confine, aga cum se credea, 100,000 - 140.000 de gene (acele parti din ADN raspun- zatoare de producerea aminoa- cizilor si a proteielor), ci doar aproximativ 30.000, cu pufin mai mult decat dublul lui 13.601, reprezentind numarul genelor unei ‘musculife sau cu 50% mai mult decat cele 19.098 gene ale limbri- cilor. Mai mult, sa descoperit ca genele umane se regasesc in pro- porfie de 99% la cimpanzei si de 70% Ia soareci. Genele umane cu aceleasi funcfii sau dovedit a fi {dentice cu cele ale altor vertebrate, dar si ale nevertebratelor, plantelor, iupercilor, chiar si drojdiei Zecharia Sitchin ‘Aceste descoperiri au demon- stratca exista o unica sursa de ADN pentru viaja terestra gi aux permis ‘amenilor de stiinja sa urmareasce pas cu pas procesul evolufiei, prin care organismele complexe 5-2 dezoltat din cele simple, adoptand la fiecare nivel genele formei de viata inferioare pentru a crea o forma de viaja mai avansata ~ cul- -ainand cu Homo sapiens. 0 ipoteza socanta: transfer “orizontal” de gene de la bacterie la om ‘Urmarind inregistrarile evolutiei pe verticala confinute in genomul ‘uman si in alfii analizaji, oameniide stiinta au ajuns Ja o enigma: genamul uman confine 223 gene care nu au predecesorii necesari in arborele genomic al evolufiei. Se pune initebarea: de unde a doban- dit omul aceste gene enigmatice? fn procesul evolutiv de la bac- terie Ia nevertebrate (cum ar fi familiile drojdiei, viermilor, mus- culifelor sau mustarului, care au fost descifrate) si apoi la vertebrate (soareci, cimpanzei) culminand cu mal mocem, aceste 223 gene sunt complet absente Ia faza neverte- bratelor. De aceea cercetatorii au explicat prezenta lor in genomul ‘uman printr-un presupus “transfer crizontal recent (pe scara timpului evolutiv) de la bacterii”. Cu alte cuvinte: la un moment relatiy recent, din perspectiva evolufiei, ‘mul modern a dobandit 223 de gene nu prin evolutie gradata, ver- ficala in arborele viet, ci orizon- tala, ca 0 inserfie de material gene- tic de la bacteri Diferenta dintre tine gi mine: o gena ‘Acum, la prima vedere, ar parea ca 223 de gene nu inseamna mare ucra, De fapt, 0 simpla gena face ca indivizii aceleiagi specii sa fie atat de diferifi, iar 223 de gene deter- mina o diferen{a imens@ la o specie caanoastra. Genomul uman este alcatuit din aproximativ 3 miliarde de nucteo- tide (‘literele” A-CG-T care repre- zinta iniialele celor patru.acizi nuucleici care codifica orice forma de viata de pe Pamant); din ele, doar Es ppufin mai mult de un procent sunt grupate in genelé funcfionale (fiecare gen consta in mii de “litere”). Diferenfa dintre un indi- vid gi altul consta in aproximativ 0 “itera dintr-o mie, in “alfabetul” ADN. Astfel ca diferenja dinire om si cimpanzeu este de mai pufin de ‘un procent; iar un procent din 30.000 inseamna 300. Prin urmare, 298 de gene inseamna mai mult decat doua treimi din diferenta din- tre mine, tine si un cimpanzeu! O analiza a funcjiilor acestor gene prin proteinele pe care le com- pun, condusa de echipa Consor- fiului Public si publicata in revista “Nature”, arata ca ele contin nu numai proteine implicate fn functi- ile fiziologice ale corpului ci si in funciile psihiatrice. Mai mult, ele sunt responsabile pentru. enzimele neurologice importante care provin numai din porfiunea mitocondriala a ADN-ului ~ asa-numitul ADN al Evei, pe care oamenii Lau mostenit Foprozentiri ale spiral cuble a ADN-uul Enki sf Ninharsag plismuind “modell uman perlact” ‘numai pe linie materna, de la o sin- ura femeie. Aceasta descoperire ridica semne de intrebare th ceea ce priveste explicatia “insertici bacte- riale” Cat de siguri sunt oamenii de stiinfa ca aceste gene complexe, reprezentind un avantaj_imens pentru oameni, au fost obtinute zrelativ recent” datorita infectarii cu niste bacterii? “"Bste un salt care nu se justificd prin nici o teorie a evolutiei”, afir- ma Steven Scherer, cercetator genetician la Human Genome Sequencing Center, Baylor College of Medicine ” Nuam identificat 0 sursa clara de bacterfi pentru presupusul transfer orizontal de gene”, se afir- ma in repotajul din “Nature” Echipa Consorfiului Public, care @ cercetat _minufios ipoteza, a descoperit ci 113 gene (din 223) “sunt réspandite printre bacterii” ~ ‘cu toate ca nu exista la neverte- rate. © analiza a proteinelor pe care enigmaticele gene le compun a aratat ca din 35 identificate, doar 10 au contraparti la vertebrate; 25 din 35 erau specifice omului. “ Nueste clar daca transferul s-a facut de la bacterie la om sau invers”, a afirmat Robert Waterson, director adjunct la Washington University’s Genome Sequencing Center, in revista “Science”. Dar daca omul a dat bacteriilor aceste gene, de unde le-a achizifio- nat el? Alcl intervin Anunnaki... Zecharia Sitchin propune o expli- cafie la aceasta dilema a genetici, in carfile sale “A 12-a planeta’ (1976) si “Codul cosmic”. Ela studiat tex- tele de pe tablifele sumeriene si akkadiene, care descriu interventia Anunnaki-lor (“Cei care au venit din Cer pe Pamant”) in evolutia fintei umane. Se pare ci o specie de extraterestri, Anunnaki, a venit pe Pamént fh urma cu 450,000 de ani de pe planeta Nibiru, in cautare de aur, cu care isi protejau stratul atmosferic din ce in ce mai mic. Avand nevoie de mana de Iucru pentra a extrage minereul de aur,fiul conducatorului lor, Enki, a su- gerat sisi foloseasca. cunostintele de genetics pentru a crea lucrétorit primitivi de care aveau nevoie Atanci cind ceilalticonducatori ai ‘atmosteca primitva a - aminoacizi nucteotice Anunnaki-lor au intrebat: “Cum fendi, poti crea o nowa fiinja?”, el a exista; tot ce avem de facut este 5a punem in ea amprente noastra.” ‘Aceasta se petrecea in urma cu 300.000 de ani. Anunnaki urmareau si imbunatateasca genetic rasa hominizilor deja existent pe pla- neta, adaugand unele dintre genele lor. Faptul ca acestia, care putea calatori in spatiu in-urma cx 450.000 de ani, aveau cunostinte de gene- proteine DN. ARN Evoliuia matere pn la viata boloaic& Microbii cristalici Primul model al drumului parcurs de materie in evolutja ei spre viata biologica a fost propus de cercetatorii Oparin gi Haldane in 1924, Acest proces este explcat incepand de la partculele elementare care s2 com- bina dand nastere elementelor chimioe gi pana la aparitia lumit biologice (agarnumita "lume vie"), Mejortatea oamenior de stinjé considers ca ultima etap’ a evolutiel materiel cétre viala biologica ar fi avut loc in ‘oceanul planetar primordial. Totus’, explorarea spajiului cosmic gi studiul Tocilor Provenite din meteonti au revelet prezenta in cosmos a mole- culelor organice a céror varsté este egal cu cea a sistemulul nostru solar, deci si a Pamantului. Noile descoperiri ne arata ca ar putea exista bacter g virus in spatiul cosmic gi c& acestea ar putea rezista in mediul cosmic mil de ani. Frederico Bruno Di Argentino 31 Giuseppe Gherasi, coleborator i Universitatii din Napoli, au depistat 0 noua forma de viaté: microbil crista- lic, Acestia se afl in stare de anabiozd (adica adormi) in interiorul cristalelor gi mineralelor. Spre uimirea cercetatarilor, aceste mici orga: nisme au fost evidantiate gi in interiorul unor meteorti provenii din spatiul ‘cosmic, Microbit cristalici au fost observati cu ajutorul microscopului elec- tronic. in stare pasiva ei au dimensiuni de ordinul zecilor sau sutelor de microni. Prezint o rezisten{a uimitoare fata de factoni externi: traiesc la ‘temperaturi de pana la 730°C sila prasiuni de zeci de mii de atmosfere. up’ ce ADN-ul microbilor descoperiti a fost testat in laboratoarele Institutului de biologie moleculara si genetica “Federico” (italia), s-a con- statat c& structura acestuia este de provenienté extraterestra sisprezinta similarité{i cu structura ADN-ului becterilor de pe Pamant. Cercetétori itaieni considera ca acesta poate fi un argument pentru originea extrate restré a unor gene ale organismelorterestre Zoltan Marosy tica (gtiinta fn care noi abia facem primii pasi), este dovedit clar nu numai de textele de pe tablijele sumeriene dar si de numeroasele reprezentari in care spitala dubla a ADN-ului apare sub forma eaduceului Ini Mercur (doi serpi fncolAcifi), simbol des utilizat in medicina ‘Atunei cand — conducator Anunnaki-lor au aprobat proiectul (coea ce in Biblie s-a reflectat prin "Sa facem om dupa chipul si asemanarea noastra), Enki mpre- tuna cu Ninharsag, cora sa vitrega si conducétoarea medicilor la Anu- rnnaki, au inceput 0 operatiune de inginerie genetica, adaugénd si combinand genele Anunnaki-lor la cele ale hominizilor. Cand, dupa multe incercari si nereusite, inregistrate in scrietile stravechi ale antichitafi, ei au reusit sa ajunga Ja un “model perfect”, Ninharsag la ridicat si a strigat: "Mainile mele rau facut!”, Tar aceasta scen a fost imprimata pe ‘un sigili cilindrie. ‘Acesta este modu in care omul a dobandit misterioasele sale gene, inexplicabile prin procesul evolutiv descris de oamenii de stiinfa. Dupa chipul Anunnaki-lor si nu dupa al bacterillor au fost plésmuiti Adam si Ev tat timp cit cercetarile stiinti- fice nu vor dovedi ca singura sursa posibila a genelor suplimentare sunt intradevar bacteriile si ca transferul lor orizontal a avut loc de Ta bacterie la om si nu invers, sin- ‘gura solujie disponibila este cea pe ‘care ne-o oferd textele sumeriene vechi de milenii. Pana atunci, cele 225 de gene enigmatice ale omuluit ramén 0 dovada a stiinjei avansate stapanite de Anunnaki si a inter- venfiei lor genetice asupra rasei umane. ‘raducere de Octavian Cret