Scoala cu clasele I-VIII Maxut Scoala cu clasele I-VIII Poiana

Comuna Deleni, judetul Iasi Comuna Deleni, judetul Iasi

PROIECT DE LECTIEI

Profesor : Sova Adrian - Marius

Aria curriculara: Om si societate
Obiectul: Geografie generala
Unitatea de invatare: Hidrosfera
Subiectul lectiei: Oceane si mări / Râuri si lacuri
Clasa: a V-a
Data: 17-24.01.2012
Tipul lectiei: predare-invatare
Scopul lectiei: transmiterea si fixarea noilor cunostinte

Competente generale:
1.Utilizarea limbajului specific în prezentarea şi explicarea realităţii geografice
2.Transferarea unor elemente din matematică, ştiinţe şi tehnologie în studierea mediului terestru
3.Raportarea realităţii geografice la un suport cartografic şi grafic
4. Dezvoltarea capacitatii cognitive, de intelegere, analiza, sinteza, comparatie si evaluare.
5. Cultivarea unei atitudini active si pozitive fata de cunoastere si fata de mediul inconjurator.

Competenţe specifice:
1.1 Recunoaşterea termenilor geografici şi utilizarea lor în contexte cunoscute sau în contexte noi;
3.1 Transferarea elementelor din matematică şi ştiinţe pentru explicarea realităţii geografice;
3.2 Explicarea fenomenelor şi proceselor naturale specifice geografiei continentelor;
3.4 Analiza comparativă a elementelor din realitatea geografică după caracteristicile solicitate, stabilind
asemănări şi deosebiri;
4.2 Citirea hărţii şi utilizarea corectă a semnelor şi culorilor convenţionale;
4.4 Utilizarea reprezentărilor grafice simple.

Obiective operaţionale:
C1: sa identifice principalele elemente fizico-geografice reprezentate pe un suport cartografic
C2: sa precizeze, in cuvinte proprii, sensului unor termeni geografici de baza
C3: sa deprinda abilitati de lucru cu harta, globul, planse
C4: sa realizeze corelatii cu elementele si procese din alte stiinte
C5: să deosebească tipurile de ape oceanice si continentale
C6: sa cunoasca modului de formare si evolutie a elementelor hidrosferei

Strategia didactica: dirijată, inductiv-deductivă, explicativ-conversativă

Resurse procedurale: descoperirea, expunerea, conversatia, comparatia, lucrul cu harta si lucrul cu

manualul, jocul geografic.

Resurse de timp: 100 minute (2 ore)

Resurse materiale: Programa şcolară,

Macroproiectarea didactică,
Harta fizica a lumii,
Manualul de clasa a V-a (Ed. Didactica si Pedagogica),
Fise de lucru.
 Etapele Dozare Activitatea profesorului Activitatea elevilor Strategia Forme de
lectiei (min) didactica organizare
Se face prezenta. Pregatesc caietele, Observarea Atentionarea
Organizarea 2 Atentionarea eleviilor manualele si
clasei asupra momentelor lectiei instrumentele de Aprecierea
si pregatirea materialele lucru
necesare.
Verificarea Adresarea unor intrebari de Asculta, analizeaza
cunostintelor control cu privire la si formuleaza Conversatia Analiza
anterioare si a 10 continuturile predate si raspunsurile, fiind raspunsurilor
temei invatate anterior. indrumati de
profesor.
Se notează pe tablă titlul Asculta si isi
noii lecţii noteaza informatiile Descoperirea Stimularea
Profesorul prezintă primite. participarii
principalele categorii si elevilor
tipuri de ape oceanice si Elevii deseneaza Observarea
50 continentale, specificand schitele pe caiete si
denumirea, caracteristicile sunt atenti la
si modul de formare. explicatii
Dirijarea Conversatia Organizare
predarii - individuala
invatatii Apoi se dau exemple Elevii raspund pe
pentru fiecare tip in parte, baza observatiei si a Expunerea
(desfasurarea acestea fiind in acelasi timp cunostintelor
lectiei) 20 vizualizate imaginile din anterioare.
manual, plansele si hartile,
pentru a mai buna Elevii isi iau notite. Organizare
intelegere din partea Lucrul cu frontală
elevilor a notiunilor noi. Elevii urmaresc harta si cu
prezentarea si sunt manualul
atenti la explicatii.

Se impart elevilor fise de Elevii vor primi apoi

10 lucru care sa le fixeze fise de lucru Organizare
informatiile din noua lectie. individuale, pe care Fise de lucru individuala
trebuie să le rezolve

Se formuleaza intrebari de Stimularea

Atingerea control din materia nou Analizeaza si Conversatia participarii
feed-back-ului 6 predate. raspund conform elevilor.
si evaluarea Aprecieri si recomandari cunostintelor Comparatia Analiza
asupra activitatii elevilor anterioare raspunsurilor
Precizarea Comunicarea sugestiilor şi
activitatilor pe continuturile ce vor fi Expunerea
care elevii le 2 studiate. Asculta si noteaza Explicarea Colectiv.
vor desfasura Precizarea temei pentru
acasă acasa.
 CONTINUTUL INFORMATIV AL LECTIEI

1. Apele oceanice
A. Oceanul planetar
- ocupa 71% din suprafata terestra, iar in ordinea marimii si a adancimii, oceanele globului sunt: Pacific,
Atlantic, Indian si Arctic.
- Pacificul este inconjurat de o zona de subductie, cu importante activitati vulcanice si seismice, in E se
afla insule pe dorsala (Galapagos), iar in V vulcanice (Japonia, Filipine). Este cel mai întins (180 mil.kmp)
si cel mai adânc ocean (-11022 Fosa Merianelor). Atlanticul are o dorsala meridiana si cele mai putine
insule. Indianul are o mare insula continentala (Madagascar) si atoli (Maldive), iar Arcticul, cel mai mic
ocean, este acoperit de banchize si are cea mai mare insula din lume (Groenlanda).
- marile sunt mai mici si mai putin adanci decat oceanele. Pot fi marginase (Japoniei, Nordului, Arabiei),
intercontinentale (Mediterana, Rosie) sau continentale deschise (Neagra) si inchise (Caspica).
B. Caracteristici:
- apele oceanice se caracterizeaza prin temperatura, care depinde de latitudine, anotimp, curenti si
adancime, respectiv prin salinitate, cu o medie de 35‰.
- miscarile apelor oceanice:
Valurile sunt miscarile ondulatorii ale suprafetei apei oceanice. Ele pot fi eoliene (cauzate de vant
si furtuni, avand pana la 16 m) sau seismice (tsunami - cauzate de cutremure, avand pana la 40 m).
Mareele sunt miscari periodice, la fiecare 6 ore, de ridicare (flux) si coborare (reflux) ale apelor
oceanice, cauzate de forta de atractie a Lunii si Soarelui. Pot ajunge la 15-20 m (golful Fundy, Marea
Manecii) sau avand doar cativa centimetri in marile continentale. Mareele modeleaza estuarele si pe unele
fluvii determina pororoca (Amazon, Tamisa, Sena).
Curentii oceanici sunt mase mari de apa care se deplaseaza prin oceane. Ei pot fi calzi (curentul
Golfului, Ecuatorial, Kuro Shivo) sau reci (Canarelor, Vanturilor de Vest, Perului, Oya Shivo).

2. Apele continentale
A. Apele subterane
- se gasesc intre stratele de roci (permeabile - impermeabile) de la suprafata scoartei tereste, fiind
alimentate de precipitatii. Stratul freatic este captat in fantani, iar celelalte acvifere creaza izvoarele, care
pot fi cu ape freatice, termale si gheizere sau minerale.
B. Apele curgatoare
- sunt cursuri de apa, care apar din izvoare, din lacuri sau ghetari si sunt alimentate de precipitatii. In
ordinea marimii ele sunt paraie, rauri si fluvii.
- partile componente ale unui rau: izvorul, valea (formata din albia minora, albia majora si terase), gura de
varsare (confluenta, delta, estuar) si bazinul hidrografic. Debitele raurilor variaza in functie de modul de
alimentare, iar la cresteri mari (viituri) se produc revarsari si inundatii.
- datorita actiunii de eroziune, transport si depunere, raurile pot crea pesteri, cascade, chei, delifeuri, lunci,
meandre, grinduri, delte, etc.
C. Apele statatoare
- formate din lacuri, balti si mlastini. Lacurile sunt mase de apa care ocupa unele depresiuni ale uscatului,
avand dimensiuni si moduri de formare diferite.
- lacurile naturale: tectonice (in zone de rift sau falie: Baikal, Marea Moarta, Tanganyika, Victoria),
vulcanice (in crater: Sf.Ana), glaciare (Marile Lacuri, Ladoga, Garda, Balea, Bucura, Zanoaga), de baraj
natural (Lacu Rosu, Crucii), in masive de sare (Slanic, Ocnele Mari, Turda), limane fluviatile (Snagov),
limane maritime (Techirghiol) si lagune (Razim, Venetiei).
- lacuri antropice: sunt create de om, avand scopuri diverse (alimentare cu apa, piscicultura, hidroenergie,
irigatii). Apar pe foarte multe rauri: Dunare, Olt, Siret, Bistrita, Nil, Volga, Enisei, Colorado, etc.
D. Ghetarii
- se formeaza in zonele reci sau in zona montana inalta, cu temperatura medie sub 0° C, unde exista zapezi
permanente. Stratele groase de zapada, usor topite si puternic presate formeaza ghetarii.
- ghetarii continentali pot fi calote glaciare foarte groase (Antarctida, Groenlanda) sau montani,care creaza
circuri glaciare, vai glaciare si morene.
- in zonele marine se formeaza banchiza, iar in deriva se pot intalni sloiuri sau iceberguri.