Tu singură

de Anton Bacalbaşa

Din toată lumea de-amintiri

Ce-mi bat în poarta minţii,
Se stinge, — parcă n-a mai fost, -
Povestea suferinţii.

Tot răul ce m-a zbuciumat

Nopţi triste de veghere,
În valul luptelor de-acum
Se-ntunecă şi piere.

Tu singură-mi rămâi în gând,

Aceeaşi ca-nainte,
Icoană gingaşă, ce-n veci
N-ai să-mi dispari din minte.

Mă urmăresc ne-ndurători
Frumoşii tăi ochi galeşi,
Ce-mi vor luci nestrămutaţi
Eterni şi scumpi tovarăşi...
............................

Închide ochii cât de mult,

Fă-n minte noapte-adâncă:
O rază care te-a orbit
Te luminează încă!