MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII SRINA OTET ALEXANDRU OTET se 3 aa AP Le Manual pentru clasa a > =Introducere l im intr-o lume a carei not dominanté este schimbarea. De la bunurile de folosinia cas- nica, moda, mijloace de comunicare si pana la profesiuni, activitati, institutii si mentalitafi, ‘otul in jurul nostru se schimba permanent si intr-un ritm din ce in ce mai accelerat. Orice schimbare solicita eforturi de adaptare. Pentru a trai in acord cu exigentele societati si pentru ai realiza propriile aspiratii de viala, este necesar sa infelegi sensul schimbirilor si s& devil agent activ, contribuind chiar la producerea i la orientarea lor. Ce calitati ar trebui s aib& un ténar astézi pentru a se considera pregatit sé devina un agent economic activ si un cetatean responsabil al societati cunoasterii? El trebuie ca, in scoala, ,,(...) sa dobandeasca acele atitudini si competente care ar putea fi numite «mintea democratic». Intr-o astfel de minte este loc numai pentru valorile perene, cum sunt toleranta, solidaritatea, intelegerea reciproca si respectul pentru drepturile omului (...); 0 astfel de minte trebuie sé fie flexibila si adaptabila, capabilé de analizarea si intelegerea unor perspective diferite, dar si de construirea gi reconstruirea unei perspective coerente asupra lumii". (Kiochiro Matsuura, director general al UNESCO, in cadrul Ceremoniei de incheierea a celei de a 47-a Sesiuni a Conferinfei Internationale a Educetiei, Geneva, 8-14 septembrie 2004) Sansele de realizare personal a fiecarui tnar sunt in directa legatura cu educatia sa. Cunoscandu-si calitatile gi aptitudinile, infelegand lumea in care tréiesc si asumandu-si responsabilitafile ce le revin ca membri ai comunitati, tinerii pot dobandi capacitatea de initiativa gi de autodeterminare, dinamismul si eficienfa prin care se exprima adevarata libertate. Acest manual va ofera posibilitatea insusirii unor cunostinte de baz despre lumea afacerilor. Competentele generale pe care vi le veti forma se refera la: utilizarea conceptelor specifice educatiel antreprenoriale pentru organizarea demersurilor de cunoastere si explicare a unor fapte, evenimente, procese din viata real; aplicarea cunostintelor specifice educatiei antreprenoriale in situatii caracteristice economiei de piafé, precum si in analizarea posibilitafilor de dezvoltare personala; cooperarea in cadrul diferitelor grupuri pentru rezolvarea unor probleme teoretice si practice specifice mediului de afaceri; evaluarea comportamentului adecvat unui mediu economico-social in schimbare; formularea unor opinil referitoare la rezolvarea problemelor comunitatii, privind initierea si derularea afacerilor. in plus, prin activitati si proiecte, studii de caz, exercitii si simulari, parcurgerea manualului devine 0 ocazie de a exersa aptitudini siatitudini specifice spiritului de intreprinzator, adicé de a vA forma trasaturi de personalitate care conduc la succesul in carierd i in viata personala. ‘Va dorim succes!MINISTERUL EDUCATIEI $I CERCETARII FLORINA OTET ° - ALEXANDRU OTET Referenti stiintifici: prof. univ. dr. Gheorghe Cirstea EDUCATIE ANTREPRENORIALA Manual pentru clasa a XaF Edtura CO PRESS BUCUREST, 2005CAPITOLUL | nurile si condiille necesare existentei AoE lor individuale si colective, cA fiecare Dupa studierea acestei unitati —_persoand este un producator. HS aa poe Lumea afacerilor Ps Activitatile economice se desfaisoz- pone activitee 4 in cadrul organizat al unor intreprin- 88 definestinofiunea de intreprinzator sau antreprenor; 88 identifici consecinte ale actvitatii antrepre- noriale asupra mediului social; sd enumeri caracteristici ale spiritului de intre- prinzator. consumator jae eee “Msp co itor ‘Moto: «Antreprenorit wad schimbarea ca pe un model si ca pe cema saindtos. (..) antreprenorul cautii mereu schimbarea, 4 rispunde si o exploateazi ca pe o ocazie». (Peter F. Drucker, .novayia si spirtul antreprenorial’ Editura Enciclopedici, Bucuresti, 1993) ile si serviciile pe care le consumém in fiecare zi sunt rezultatul economice. Painea, energia electric’, autovehiculele, bancile din sala de clas, transportul in comun, medicamentele, telefonia fix3 gi mobila sunt exemple de bunuri si servicii care se adreseazi nevoilor curente de viafd ale unei persoane. Intrucat isi poate satisface trebuintele materiale si spirituale numai prin utilizarea unor bunuri gi servicii specifice corespunzitoare, fiecare persoand este un consumator. 4 Existenta bunurilor si serviciilor de care au nevoie consumatorii presu- pune derularea continua a activititilor din care ele rezulta. ‘Aceasta inseamna ci oamenii tre- buie sisi produca in mod continu bu- deri sau firme, care produe bunuri sau presteazi servicii in domeniul indus trial, agricol, comercial, financiar-ban- car, al constructiilor, turismului, asigu- ririlor etc. Indiferent daca sunt private sau publice, firmele formeazi un do- meniu distinct al vietii sociale - lumea sau sectorul afacerilor. Intreprinderile sunt unitati econo- activitate simpla poate deve 0 afacere de succes mice de baz, specializate in producerea si distribuirea unor bunuri sau servicii. Producand bunuri destinate satisfacetii nevoilor consumatorilor, asigurand locuri de munca si orientindu-si permanent activitatea in sen- sul realizarii unor performante economice cat mai ridicate, intreprinde- ee ee aes ane lizatie material a unei societati. Antreprenorul Cine infiinteaza firme? Cei care au inifiativa demararii unei afaceri, a crearii unei firme poart numele de antreprenori sau intreprinzattori. In sens generic, intreprinzatorul este 0 persoani care di dovada de initiativa si de capacitate organizatorica in abordarea unei actiuni soci- ale, intr-o profesie oarecare.An sensul economiei de piaya*, intreprinz’- torul este persoana care initiazi o afacere, 0 intreprindere, care isi investeste resursele (banii, timpul, energia, creativitatea) in afa- cerea sa gi o conduce in asa fel incat sa obfina beneficii maxime. Termenul de antreprenor, avand sensul de intreprinzitor, a fost utilizat pentru prima dati de c&tre economistul francez Jean- Baptiste Say in lucrarea ,.Tratat de economie politica“ (1803). Say este cel care subliniaza, pentru prima oar’, rolul economic gi social pe care il joaca antreprenorul: acela de a orienta resursele* de care dispune societatea, citre 2 ” z domeniile de activitate economica ce asigura Comercialicarea bunurilor este unul din domeniile cea mai eficienta valorificare a lor. elie ean ROO Indiferent de motivatia* pe care o poate avea 0 persoana atunci cand decide sé devind antreprenor - dorina de imbogatire, curiozitatea, dorinfa de faima gi de apreciere - pentru a avea succes in afaceri, ea trebuie si aduca o contributie la mai buna satisfacere a nevoilor consumatorilor. ‘Atunci cand antreprenorul igi va orienta activitatea in aga fel incdt si ofere bunuri si servicii de calitate, la prejuri accesibile unui numar cat mai mare de con- sumatori, afacerea sa va avea succes. Dimpotriva, daci nu va sti sa se adreseze nevoilor consumatorilor, iar bunurile sau serviciile produse nu vor corespunde exigenfelor acestora, afacerea sa va sua, va intra in faliment*. Rezulti cd, in economia de piata, interesele antre- ‘Jean Baptiste Say | prenorului si cele ale consumatorului sunt comple- (1767-1832) "| mentare: ‘ anireprenorul urmareste obfinerea unui beneficiu sau profit* cat mai mare, dar nu isi poate atinge acest scop decat daca bunurile sau ser- ‘economie de plat - forma viciile pe care le ofera au o calitate si un pret care corespund nevoilor si posibilitatilor consumatorilor; consumatorul urmareste realizarea unui nivel cat mai ridicat de satis- | vate intro activitae facere a trebuintelor sale, dar nu isi poate atinge acest scop decat daca antreprenorul este motivat sau interesat sd produca si si ofere bu- | motiatie - ansamblul imbot- nurile corespunziitoare - in speranja cA va realiza beneficiul scontat. | durilor, mobiturior, starilor lor care pot fi antrenate si uti- interne de necesitate care de- 5 eves : clangeaza, susin si orienteazi Consecinte ale activitatii antreprenoriale Soe carn Plecand de la aceasta interdependenté, pot fi evidentiate citeva dintre consecintele activitatii antreprenoriale asupra consumatorului si asupra | faliment - situate in care fir mediului social in general: ‘ma nu mai are capacitatea de ‘© prin initiativa, dinamism, orientare permanent spre cunoasterea gi | 25) continua sctivitasa, ee satisfacerea nevoilor consumatorilor, prin cfutarea continua a celor | *oners cheltuelil cerute de ‘mai bune solutii pentru eficientizarea afacerii sale, antreprenorul de- | gesfasurarea acesteia. termina cresterea si diversificarea continua a ofertei de bunuri si de servicii, deci ridicarea standardelor de viata, a nivelului de trai; _rofit~ sum de bani ce revine prin dorinta de a veni in intampinarea nevoilor consumatorilor cu | Persoanel care a initiat o aftr ceva nou si deosebit, prin cdutarea organizata si cu un scop bine | °c 4uPé ce, din incasér, ste definit a acelor schimbiri care se pot transforma in ocazii, in oportu- L“°P* :CAPITOLUL | nititi de afaceri, antreprenorul stimuleaza cercetarea stiintificd si inovatia, absorbtia rapida a noilor tehnologii in activitatea eco- nomicé, accelereazi ritmul in care progresul cunoasterii se trans- forma in progres economic si social. Spiritul de intreprinzator In esenta, ceea ce caracterizeazi personalitatea si activitatea an- treprenorului este spiritul de intreprinzator. Pentru cei animati de un astfel de spirit, schimbarea este modul normal gi sinatos de a fi al lu- crurilor. Mai mult, convingerea profunda a unui adevarat antrepre- nor este cdi misiunea sa social nu este aceea de a face mai bine ceea ce deja sa facut, ci de a face ceva nou, ceva diferit. ‘Termenul care exprima nota definitorie a spiritului de intre- prinzitor este inovafia, Ea desemneaza schimbarea, introducerea unei noutai intrun sistem, intro practicd, intro activitate etc. Desi majoritatea oamenilor considera ca inovatia are legitura di- rect cu aspectele materiale sau tehnice ale activitati, in realitate ea nu trebuie si fie neaparat tehnica, nu trebuie si fie ,un lucru, De fapt, inovatia este .mai degrab un termen social decat unul tehnic* (Peter F. Drucker), ceea ce evidentiaza faptul c& schim- barea pe care 0 produce presupune un alt mod de a pune 0 pro- blema si de a o solutiona. Deci, spiritul de intreprinzator, expri- mat in capacitatea de a genera schimbiri inovatoare, se refera la un ansamblu de trisaturi de personalitate combinate cu puterea de a gandi ca un vizionar. Nu exist o definitie unanim acceptata a spiritului de intre- prinzator, dar trasaturile acestuia, mentionate in cele mai multe dintre definifii, sunt: creativitatea, capacitatea de asumare a ris- cului, capacitatea de a inova. Antreprenorii vid oportunitatea dezvoltarii unei afaceri acolo unde majoritatea oamenilor consider ci nu e nimic de vazut. Ei imping mereu mai departe limitele a ceea ce este cunoscut, obisnuit, acceptat. Elaboreaza viziuni noi si, atunci cand isi pun in practicd proiectele, creeazi valoare financiara, social sau culturala, schimba modul de viata al oamenilor. Increderea in sine, capacitatea de a analiza si de realiza opfiuni ferme, de a lua decizii si de a urmari sistematic realizarea lor se reflect in puterea de a infrunta obstacolele si incertitudinea de a-si asuma ris- cul pe care il presupune o afacere, Riscul si incertitudinea caracterizeazi lumea afacerilor. Cei care se Pot adapta la schimbarile permanente care au loc in domeniul preferinfelor consumatorilor, care tin pa- sul cu progresele permanente din domeniul tehnicii si tehnologiilor, care valorificd schimbarea ca pe 0 sansa sau proiecteaza viziuni inovatoare sunt inzestrati cu spirit de intreprinzitor. STS 1, Deoarece isi satistace rebuinfele materiale i spintuale prin cere, n asa fel incét aceasta sa fle c&t mai profabil, + Consumarea unor bunuri si sarvicii adecvate, iar acestea 4. Gradul de salsfacere a newoilor consumatorilor si dinamica exist num intrucét sunt produse de cameri, orice per- viel economico-sociale sunt int-o putemic dependenia soana este consumator si producétor. fata de calttea actvkiilor antroprenovile. 2, Bunutie si servcile sunt rezueul unor acti eonomice 5. Caracteristica fundamentala a antreprenorulu este sprtl ‘speciaizate, desfigurete in cacrul unorinreprinder sau ime. de intreprinzitor, ale c&rui note distinctive sunt: creativta- 3, Antreprenorul este persoana care initiazd gi conduce o afa- tea, riscul,inovatia.J Spiritul de intreprinzator si educatia antreprenoriala: Sa 1. Citfi urmatorul text care descrie cazul producdtonului de aparate gi lame de res Gillette. Analzati impreuna cazul pre- Zentat, in aga fel incdt sé réspundefi la urmatoarele intrebai: 4a) Ce schimbare produsé in mentalitatea oamenilor a sesizet ia valorificat Gillette? ') Cérei nevoi a consumatorlori sa adresat Gilette? ) ince consta inovalia adusd de Gillette? ‘Ani de zile, cel mai cunoscut american a fost King Gillete, al cérui nume onora ambalajul fiecdrei lame de ras Gillette, vanduté tn toaté lume... King Gillette nu @ inventat aparatul de ras; in ultimele decade ale secolului al XiXlea existau 0 multime de aparate patentate. Pand prin 1860 sau 1870, foarte putini barbati, majoritatea aristocrat, cétiva profesionist si cativa comerclanti aveau grilé de aspectul fefel for $I Is! puteau permite si meerga Ja Barbier. Apoi, dintr-o daté, agent comerciali,vanzaitort, functionari trebuia s& arate «respectabil». Putni stiau sé foloseasca briciul si putini se simfeau in siguranta cand foloseau un asttel de instrument, dar o vit la barbier era prea scumpa si se pierdea mai mult timp. Multi inventator! {au proiectat aparate de ras; totusi, nici unul nu a putut sé le vanda. O sedinté la barbier costa zece centi, iar pretul celui mai ieftin aparat de ras era de cinci dolari, sumé enorma pentru acele vremuri, cd un dolar pe zi era un salariu bun. Aparatul de ras Gillette nu era mult mai bun deca altele $1 fabricarea lui costa chiar mai mutt. Dar Gillette nu «a van- ute aparatul El pur si simplu Fa ofert pentru o suma de ‘incizeci de centi cu anrénuntul sau doudzeci de cent! en gros, adicé aproximativ 0 cincime din costurile de fabr- catie. L-a proiectat ins8 in asa fel inc&t 88 nu poat’ fi folosit decdt cu lamele produse de el Acestea 1! costau cam un cent bucata, iar el le vindea cu cinci centi. $i, pentru o& uteau fi folosite de sase sau ssapte ori, un bérbierit costa ‘mai putin de un cent, adicé ‘mai pufin de 0 zecime din costul unei viite la barber. Geea ce a facut Gillette a fost sé stabileascd un pret pentru ceea ce cumpéra olientul, adicé barbieritul, si nu pentru cea ce face producétorul (..) Client lui Gillette stiau asta; ei plateau ceea ce cumpérau, adic un barbierit si nu un slucru lar satisfactia pe care 0 aveau, folosind ‘aparatele de ras si lamele Gillette, era mult mai mare de- ‘ct satisfactia pe care o aveau cand se rédeau cu briciul sii costa mult mal ieftin decat sedinta de la barbierul din vecinatate.” (sursa: Peter F, Drucker, »lnovatia $i spiritul antreprenorial") 2. Urmatorul text confine informati statstice referitoare la ini- tiatva antreprenorialé in Roménia. 4a) Care este domeniul de activitate preterat de cétre noiiintre- prinzator?? Identical doua cauze care considerati 08 explica aceasta orientare, ) Evidertiai o corelaie posibilé inte specificul unui domeniu de activate siriscurileacelei activi Conform datelor statistice prezentate de Oficiul National al Registrului Comertului, peste 34% dintre societal in- flintate in acest an destésoara activtitin sectorul comer- fului cu ridicata si cu am&nuntul. 14,9% dintre societati ‘sunt prestatoare de servici, 11,6% din totalul companillor inmatriculate sunt transportaton, iar 11,5% destasoard activitate in domeniu industri. Din totalul de 112.756 de inmatricutér la Registrul Comer- fului, 46.897 reprezint& liber-profesionisti inregistrati ca persoane fizice (P.F) sau asociatil familiale (AF). (sursa: revista ,Idei de atacer', ianuarie 2005) Aenea ag Eure SESE ar STE Re STENT OF cha aE reser ENTERS ESTERS ‘sau alaceri de succes ale unor persoane din comunitate. Comparatlinformetile si identificati modul in care se manifest, in cazul fiecarei afacer, creativitatea, capacitatea de asumare a riscului si spiritul inovator al antreprenorului. 1. Numeste doug situatil curente de viafS in care te manifest! in caltate de consumator. .......+sseeseeeeseee1P) 2. Numegte dou situafii curente de vietd in care te manifest th calitate de producdtor. (1p) 2. Formuleazi un argument prin care 28 demonstreziinterdependenta dinte caltatea bunurilor si servicilor, satisfactia consumetorului gi calitetea activitatii antreprenoruiu. é 4, Caracterizeazi succint spiritul de intreprinzsitor. . 48p) (4p)CAPITOLUL | Educatia antreprenoriala Moto: «intro societate antreprenoriald, indivicii trebuie sa ‘fact fata unei provocari extraoriinare care trebuie trataté ca 0 ocazie: necesitatea invigarii si reinvité- vii permanente.» (Peter F. Drucker, «Jnovatia st spritl antreprenorial’) Sunt numeroase situafiile in activitatea noastri cotidiand cand ne aflim in fata unei optiuni si ludm decizii; efectele lor nu se risfrding doar asupra noastra, ci si asupra celorlalti, asupra mediului economico-social, Majoritatea oamenilor stiu CE anume isi doresc, dar au dificultai atunci cand trebuie s& aleag si sk decida CUM sii actioneze pentru realizarea proiectelor lor. Problema este cu atat mai important cu cat, indiferent de decizia pe care 0 vom. lua, ea va produce consecinte asupra fe- lului in care decurge viata noastra si, toto- dat, asupra colectivititii din care facem De aceea, este esential ca aceste de- izii si fie intemeiate gi luate in cunostinté de cauza. Mai mult, chiar daca decizia pe care am luato la un moment dat s-a dovedit a fi sBstebilst in cooperare UNA, schimbarile permanent 1 cu celal rolurle prope, Pettec in jurul nostru ne solicit. perma- actuale side perspectivs, -ente revizuiri si adaptari. De exemplu, cei Dupa studierea acestel unitafi de invatare, vei fi capabil: intra mediu de afaceri; are astizi au iesit de pe bancile scolii cu o ~ - anumitd calificare ~ inginer, programator, $4 caracterized| cultura asistent medical, contabil, strungar, 200. Seattepronerials ____tehnist - gi au gsit locuri de munca potri- ‘sa argumentezi necesita vite, trebuie sa stie c4, peste cinci-zece ani, tea educatiei antrepre- -_cunostinfele si deprinderile necesare exer. noriale; citirii profesiunii lor se vor schimba: s4 caracterizezietapele _flecare peste cinci sau zece ani va trebui sa Ae cmeraineeiie) fle capabll c8 fuca coma in cadrul procesului de nou, va avea alte scopuri invatare continua (de-a __i alt profesiune. lungulintregi vet Educafia antrepreno- rial este, deci, necesard deoarece aceasta contri- buie Ia formarea si conso- lidarea unui set de compe- tente (cunostinte, abilitati, atitudini) care conduc la: © cunoasterea si apre- cierea corecta a po- sibilitatilor perso- nale; ‘sd enumeri principalele= sca Spiritul de intreprinzator si educatia antreprenoriala @ orientarea activa in mediul economic si so- cial de-a lungul intregii vieti; adoptarea unor decizii optime in raport cu informatiile disponibile in momentul respectiv; manifestarea unui comportament orientat spre realizarea personal, valorificarea pro- priului potential si construirea unei cariere de succes; ® constientizarea dinamicii mediului econo- mico-social si a responsabilitatii fata de ca- litatea acestuia. Spiritul de intreprinzétor nu este in mod ne- cesar o calitate innascuta, Pe lang’ anumite tri- sAturi de personalitate (care, si ele se formeazi de-a lungul viefii), el se cultiva prin activitati care conduc la cresterea increderii in sine a tinerilor, a disponibilitati lor de a avea iniiativa personal si de a-gi asuma riscuri, de a se afirma in domeniul afacerilor ca antreprenori de succes. Cultura antreprenoriala Pentru Romania, formarea unei culturi antreprenoriale, bazati pe valori specifice societitii democratice - libertatea si libera initiativa, munca si respectul pentru rezultatele ei, egalitatea de sanse si accesul egal la oportunitati, recunoasterea meritelor - constituie o necesitate si o prioritate. Participarea eficienta la procesele de dezvoltare economica si social printrun aport semnificativ si valoros, care si conduca totodata sila reali [ Comisig Europeund ~ institu zarea aspiratiilor de viati ale persoanei, la prosperitatea personal sila suc- | tie a Uniunii Europene (UE), ces, se afl in directa legiturd cu nivelul siu de educatie antreprenoriala. In esenti, persoana educat din punct de vedere antreprenorial stie si poate: @ si recunoasca si sa valorifice oportunitatile; @ si-si organizeze eficient resursele in raport cu scopurile sale pre- zente $i de perspectiva; si manifeste inijiativa, inclusiv prin crearea si conducerea unei afa- ceri. ~ ss Persoanele care au deja experienta antreprenoriald confirma faptul ca ae oe aceasta le-a oferit sansa de asi manifesta libertatea intrain mod creativ, | sie eu ONU si cu NATO. de a dobandi stima celorlalti si de a avea un puternic sentiment al inde- pendentei, al controlului asupra propriei vieti. Aceste persoane constru- iesc si disemineazi in colectivitate o cultura antreprenoriala orientata ci- | MI) - conform Articolulut tre maximizarea sanselor de succes economic si social la nivel local si na- fay et a Baas i ae E tional. In cadrul ei, educatia antreprenoriald ii pregateste pe tineri pentru | Toc ear ii desfisoera ao- a reusi sa se afirme intro economie dinamica - bazata pe cunoastere si | rivitatea in sfera producti de pe competitie. ‘bunuri materiale si servicit se Nimeni nu se naste antreprenor, ci devine, prin educatie si acumulare | definese in functie de numarul continua de experienti. Calititile de baz pentru ca o persoana si initieze | edit scriptic anual de per sisi dezvolte o afacere de succes sunt acelea de care oricine are nevoie | SO™.ciPt cum wes atunci cnd ia decizii, coopereaz cu ceilalti in realizarea unor sarcini co- | trointreprinderi; mune, isi alege si isi exercit profesiunea: ') intrezece si 49 de salariati - capacitatea de a comunica eficient; ‘intreprinderi mici; capacitatea de a stabili relafii interpersonale in acord cu scopurile | ©) int 50 si 249 de salasiayi ~ sr so intreprinderi mijlocii. proprii si cele ale grupului;coum CAPITOLUL | ‘ @ infelegerea adecvatd a fenomenelor economice si a dinamicii lor; ® capacitatea de a prelucra eficient informatiile, de a utiliza limbajul matematic gi al computerului, In plus, educatia antreprenoriali conduce la formarea deprinderilor de gestionare eficienté a resurselor si de studiere atent a tendintelor exprimate de schimbarile ce au loc la nivel local, national, global. ,A sti inseamni a prevedea, iar a prevedea inseamna a putea", spunea Auguste Comte (filosof si sociolog francez, 1798-1857). Cei care sunt informati si infeleg schimbarile ce se petrec in jurul lor au puterea si curajul de a-si asuma riscul de a produce ei insisi schimbarile, de a inova, de a-si construi viata asa cum si-o doresc. Educatia antreprenoriala este un proces care incepe in scoala si dureazi de-a lungul intregii vieti. In cadrul ei, se disting doud mari etape, fiecare inclu- zand stadii succesive de formare si consolidare treptaté a competentelor antreprenoriale: Sintetizand, educatia antreprenoriald de baz conduce la formarea acelor competente considerate conditii necesare ale afirmirii ca antreprenor. Dar, in societatea globald a cunoasterii si a competitiei deschise tuturor, invatarea continua, deschiderea cdtre noi experiente si provocaii, afirmarea autonomiei personale si a liberei initiative inseamna si obligatia.fiecdrei persoane de agi Snes asuma responsabilitatea pentru propria pregittire si dezvoltare continua. Efectele educatiei antreprenoriale se risfrang intrun mod pozitiv asupra persoanei si asupra comunititii: @ injelegerea problemelor economice din perspectiva interesului personal si a interesului comunitar; ® gestionarea eficienta a resurselor; ‘ orientarea catre schimbare, ciitre gandirea critica si abilitati de luare a deci @ deschiderea fata de optiunile de dezvoltare profesional: iilor; a rzovaea fie a probleetor cone exit Q ‘a asumare roll atreprenor labora de rolete de state pent niierer ‘ne fee sa poy deze, {we slcericntente ere) cmeerenentnins ‘dobinare abiatlor anteprenarile de zh ‘ideniezea opine Ge frmareprofesionala. ‘teers princi a mod de fnconae ecoomiet (adaptare dupa ,Nurturing the Entreprenorial Spirit*, Consortium for Entreprenorial Education)‘ Spiritul de intreprinzator si educatia _antreprenoriala ETT CT 4. Inoricaredintre active pe care le destésurim savin ro- furie pe care nile asumam, ne aflém in stuatia de a alege inte diferite altemative gi de a lua decizi 2. Devarece decile pe care le luém ne influenteaza viata, dex au efecte si asupra celoralt, acestea trebuie funde- smentate $i luate in cunostinté de cauza. ‘8. Educatia antreprenorialé este necesard pentru c& ea con- triouie la valorificarea optima a postbltilor personale gia ‘oportunitailor create in mediul economico-social 4. Educatia antreprenorialé majoreaza sansele de reusitpro- fesionali si de dezvoltare personala, de formare a unei ‘ultur antreprenoviale Sra a 5 ss cu stent urmétoru text, astfel incat 88 putelirdspunde la sevatoarele inirebiii 421 Cumeste defint in documentele Comisiei Europene” spirtul intreprineator? 85) Pentru care motive intreprinderile mici si milocii* sunt const erate temelia economie! europene? 2102 etecte produce afirmarea spirtului de intreprinzator? 27 Ox ce argumente se sustine necesitatea educatiei antrepre- noviale? ih matie 2004, Comisia Europeand gta publicat planul de ==une in legatura cur promovarea spitului de intreprinzator, =sesta avand cinci domeniistretegice: dezvotarea culturi antre- seoride, incurajarea unui numr cat mai mare de persoane sertni 2 deveni antreprenor, orientarea anireprenorlor catre =esiere $i compelititate, ameliorarea fluxuror fnenciare 9 in- Ssurarea unui cad legislatv gi administrativ mai favorabi. Comisia defineste spitul de intreprinzdtor drept un set de cczacteristici ale unei persoane, necesare pentru a crea $i a =2volta activiéti economice prin imbinarea capaci de asu- sare a rscului, creativtati si inovatei cu un management” per- ‘Semant, in cadrul unor noi forme sau in cadrul celor existente, intreprinderile mici si miloci sunt considerate temelia eco- omiei europene, deoarece ele oferd locuri de munca pentru saicane de cetéfeni ai Europei si sunt baza proceselor de ino- sere economia, Cu toate avestea, 0 cercetare Eurobarometry itreprinsé in anul 2002 a evident c& cetatenii Uniunit Euro ene sunt mai putin inclinafi s& devind antreprenori decal cet&- nil americani si au o mai pronunata reinere sau aversiune fala & tisc in anuarie 2003, Comisia Europeana a adoptat Cartea Ver- a Spiritului de Intreprinzator, cu scopul de a stimula interesul ecidentilor asupral unei probleme: modul in care ar trebui 2cfionat pentru ca sprit de intreprinzétor sa fie incurajat in Eu- ropa. In acest document se afirma: -Antreprenoriatul conduce la inovare, competitvitate, ‘Sediul Parlamentul Europene, Bruxelles ccrearea de locurl de muncé si crestere economic. El face ca nol Ider inovatoare sa se transforme in alacerl de succes si de asemenea, poate favorize valorificarea potentialului personal, inclusiv al celor dezaventajat, prin crearea de Io- uri de mune pentru ef insisi, astel incétfiecare sisi g&- ‘seascai un foc mal bun in societate." .Educatia antreprenorialé trebuie sd favorizeze dezvolta- rea une’ argi palete de capaci si trséturi de personalita- te: curiozitatea, disponibiltatea pentru invétarea continua, alitudinea proactivé, increderea in sine si creativitatea, Alte abil] spectice antreprenorului sunt: rezoWvarea proble- ‘melor, gSndirea crticé, abilitati de comunicare si relationare interpersonal" .Educatia antreprenorialé ar trebui sa fie parte integrant& a curricule, astfel incat tot tine s& aibé sansa de a invéja despre antreprenoriat si de asi forma abiltéti specifice dF verselor activiléti din lumea afacerilor,intrucat acestea sunt necesare $i benefice chiar $i pentru acela care nu dorese s& devin antreprenor.” Educatia antreprenorialé trebuie s& promoveze 0 imagine pozitiv’ @ antreprenorului sio culturd antreprenoriala. {(sursa: www.EurActiv.com) as in 1957, sovietci au lansat primal sateltartfcial - Sputnik 1 - inaugurand astfel era spalalé. Pentru cd au ratat aceasté pr- ontateistorica, cetéfeni american au mut s ste care a fost cauza si ce solute se impunea. Raspunsul a fos: Invest in educaie! Facdnd 0 analogie cu situatia descrisé, elaborati un eseu referitor la rolul educatiei antreprenorale in pregatrea tinerior din Romania de az ieCAPITOLUL I Conditii ale activitatii antreprenoriale Activitatea oricdirui antreprenor se desfaisoara intr-un mediu complex, intrun cadra multiplu determinat de condifiile naturale, economice, legis- lative si socio-culturale specifice. Din interactiunea acestor conditii va re- zulta contextul concret si dinamic in care antreprenorul inifiazi gi de- ruleazii afacerea. Conditiile naturale Particularititile geogra- fice ale unei zone, relieful, clima, iesirea la mare, vo- lumul si diversitatea 2ica- Industrie! mintelor naturale, tipul si @ Roméniei calitatea solurilor sunt fac- tori care exercita influente permanente asupra activi- Dupa studierea acestei unitati_ “tii economice. Chiar in de invafare, velficapabi: condifile actuale, in care sBcaracterizezitelatia _—mijloacele de transport i dintre conditile naturale de comunicare au realizat Pears progrese uriase, facilitand shcoreledfundanentele cifculafia mirfurilor, per- soanelor si ideilor, condi ss file saturate *continad "es Harta economicd a Germaniei Joace un rol important in orientarea initiativelor antreprenoriale. Urma- ‘sd identifici prevederile oe rind s intreprinda si sA dezvolte activit3ti cat mai profitabile, antrepre- nates oa norii se vor orienta care zonele bogate in resurse naturale gi situate in re- si apreciedimportanfa siti al c&ror relief permite un acces larg. ‘factorilor socio-culturali pentru activitatea Conditiile economice antreprenorului. Initiativele antreprenoriale sunt puternic conditionate de factorii eco- nomici, intre care esentiali sunt: > sistemul economic; CONG Hatinale > nivelul de dezvoitare a economiei; Tear > politica economica. > Sistemul economic ce favorizeaza la cel mai inalt grad afirmarea inifiativei si a spiritului de intreprinzator este economia de piafa. Acest sistem se bazeazi pe proprietatea privati, pe concurenta si liber- tatea prefurilor. 4) Proprietatea privata asigura exercitarea de cdtre persoanele particu- lare, in mod individual sau prin diverse forme de asociere, a urméitoa- relor drepturi: 412-Initierea si derularea unei afaceri de posesiune asupra bunurilor, indiferent de natura acestora (bunuri materiale, servici, informati de dispozitie, de a decide asupra folosirii sau destinatiei bunurilor; ce utilizare, de a intrebuinta bunurile conform propriei vointe; de uzufruct, de insusire a rezultatelor obtinute prin utilizarea bunurilor. Dupd subiectul sau titularul proprietatii (cel care exercit drepturile pe care le confer calitatea de proprietar), se disting urmatoarele forme de proprietate: ec ee eT | Propritatea privaté individual Persoana particular | Proprietatea privaté asociativa | Persoane particulare asociate | Proprietatea publicd Statul | Proprietatea mixta Persoane particulare asociate cu statul — ee mesmminscamettss ao pulare asocete cil stat Consecinta fundamentala a proprietitii private este libertatea economica. Ea inseamné cd proprietarii S= esuma in mod autonom gi pe deplin dreptul de a initia acele actiuni pe care le considera pe deplin ‘edecvate la interesele lor, insusindu-si castigurile realizate si asumandu-si integral riscurile actiunilor lor. Dreptul Ia libera initiativa, dreptul de a alege si de a decide conform propriilor interese economice* ‘constituie condifia necesara afirmarii spiritului de intreprinzitor. 5) Concurenga se refera la acel sistem de relatii care se creeaza intre participantii la activitatea economica, stenci cid fiecare are libertatea si posibilitatea de a-si orienta actiunile in conformitate cu interesele sale. in esenta, motivatia economica a oricdrui agent economic - producitor sau consumator - este ‘scceasi: maximizarea satisfactiei, adic obtinerea avantajelor maxime posibile in conditiile date. Dar concurenta este 0 ,lupti", unde cAstig’ numai acei producatori care au capacitatea de a rispunde pre- Ssintelor consumatorilor si de ai orienta activitatea in asa fel incat sd satisfac simultan dou exi- Sate majore realizarea unor bunuri de calitate, corespunziitoare trebuintelor con- sumatorilor si la prefuri cat mai accesibile; acoperirea, din incasari, a cheltuie- lor efectuate pentru desfasurarea activitatii si obtinerea unui profit. In acest fel, concurenta asigura selec- © initiativelor si activitatilor economice psin prisma rezultatelor lor, si constituie CONCURENTA In Dreptu European al Afacerior cel mai important factor care dinami- ‘atta ncleoeseae ae gates z2azi firmele in lupta pentru castigarea {atone pecs pn ime! pce ce aes Comte sn es ‘eaui numar cat mai mare de clienti. Pentru c& produce efecte benefice asupra mediului economic si asupra consumatorilor, concurenja este protejat’ prin lege si incurajata prin masuri adecvate de politica economica. ©) Libertatea preturilor este, in acelasi timp, 0 consecintA si o conditie a libertatii economice si a concurentei. Pretul este suma de bani pe care cumparatorul consimte sd o cedeze vanzatorului in schimbul bunului be care il doreste si, in acelasi timp, suma de bani la care vanzitorul este dispus s& cedeze un bun. =aAtunci cdnd preturile se formeazii in mod liber: consumatorul cauta si alege producditorul care ofera bunul corespunzator trebuintelor sale la pretul cel mai convenabil; * producaitorul este stimulat sisi imbunditifeascd in mod continuu oferta, pentru a cdstiga un numiir cat mai mare de clienti. Preful devine astfel un instrument esential pen- tru informarea agentilor economici si pentru orien- tarea deciziilor acestora, un criteriu prioritar atunci cand agenfii economici, consumatori sau produ- ctori, se afla in situatia de a alege intre diferite posibilitati, In sistemul descris, intreaga activitate economi- c& graviteaza in jurul pietei. In esenté, piata este un spatiu economic complex, loc de intalnire a agen- {ilor economici - in calitatea lor de cumpéritori (consumatori) si vanzitori (producatori) - de for- mare a prefurilor si de manifestare a concurentei ssi Pagina de site a Camerei de Comert si Industrie > Nivelul de dezvoltare a unei economii se referd la capacitatea acesteia de a satisface trebuinfele Populatici: cu cat o fara are un nivel de dezvoltare economica mai ridicat, cu atat nivelul de trai al Populatiei acelei tari este, si el, mai ridicat. Exista o stransé interdependenta intre tipul de organizare a economiei, nivelul ei de dezvoltare si gra- dul de afirmare a inifiativei antreprenoriale. Tarile cu niveluri inalte de dezvoltare economica sunt fri cu economii de piati in care sunt asigurate condifiile unei largi afirmari a spiritului de intreprinziitor si a interese economize - acele ne-| liberei initiative. voi care sunt constientizate de] In acelasi timp, gradul inalt de dezvoltare economicd, dinamismul ‘oameni si transformate in mo- ;_| aeestor economii, capacitatea lor de a satisface din ce in ce mai bine trebu- biluri ale actiunilor sau activi- infele in continua diversificare ale consumatorilor sunt 0 consecinta a spi- ritului antreprenorial de care di dovada majoritatea oamenilor, a initiativei inovatoare, a curajului si a creativitatii lor. > Una dintre caracteristicile esentiale ale economiei de piata este aceea ca posibilitatea statului de a interveni in domeniul afacerilor este Jimitata, tocmai datorita existenfei proprietatii private si a libertatii eco- Produs Global Brut PGB (Gross | NOmice. Forma general pe care o imbracd interventia statului in eco- Domestic Prduc GDP) valox- | nomie sunt politicile economice. Ele sunt ansambluri corelate de masuri Tit ceo comeaultatelor act] care urmaresc asigurarea macrostabilitatii economice, precum si crearea Viti economice objinute in ease : ear cadr unei economit nao | UROF conditi stimulative care s& duct la cresterea economict. Politcile nale intro perioadi determi. economice sectoriale (pentru industrie, agriculturd, turism .a.) sau cele nati de timp, de obicei un an. | care vizeaza probleme economice generale (reducerea somajului, sti- ‘sirul Comertulul ~ docu-| ™¥!8tea investitiilor si a proceselor de modernizare etc.) au o influena ment si sistem de inmatricu-| ™ajora asupra inifiativei antreprenoriale. Pe de alt& parte, punerea lor in lare, de pubictate side infor-) aplicare si succesul lor sunt dependente, in mare masuri, de capacitatea pinged. PUM '# Ine-) antreprenorilor de a valorifica stimulentele si facilititile pe care acestea i le creeaza.Initierea si derularea unei afaceri Pentru Roménia, conceperea si implementarea unor politi economice REESE GEG = 2 unor programe care si incurajeze dezvoltarea intreprinderilor mici si_ } glementn lesa ale actives =aijlocii (IMM) constituie o necesitate ce decurge atat din particularitafile | antreprenortale sunt structurale ale economiei rominesti, cit si din transformarile ce trebuie | ® DeeRibis Be SiN sealizate in vederea integririi active in structurile Uniunii Europene. TRL Ztorilor individuali sia Conditiile legislative asociatiilor familiale; In orice societate democratic’, afirmarea libertafii gi a Mee ae ‘iduale sau colective se realizeazi in contextul unui cadru legal, stablit in | uli prin eare se reele sod democratic, Respectarea prevederilor legale nu constituie o ingradire | menteazi inmalrieularea 2 liberei initiative, ci chiar 0 conditie necesari a manifestarii ei. Functio- | Obligations a fiemelor pact: serca normal a unei economii de piafa, concurentiale, cere antreprenori- | @ fgaey'py 31/1990, care Jor nu doar respectarea legilor ,nescrise” (ale piefei si ale concurentei), ci |” fineste i reslementeaza for- S cunoasterea si respectarea legislafiei nationale si internationale din do- | miele fégale de eonstitire & seniul in care ei isi desftisoara afacerile. muh anes) Indiferent daca sunt favorabile sau, dimpotriva, restrictive, legile trebuie | paying stimularea mreprin- s=spectate. Comportamentul corect al antreprenorului este principala con- | —zatorilor privat: petra infiin- Se a credibilititi lui si sursa ce alimenteazai un mediu economic sinatos. | ¢ fee ee ee In acelasi timp, atat la nivel european, cat si national, se evidentiaz ne- |” gare ia omanizatea, dezvob cesitatea crearii unui cadru legislativ mai stimulatiy si mai flexibil, care si | _tarea fuziunea sau divizarea Scurajeze intrarea in lumea afacerilor a unui numar cét mai mare de per- | | Soeletilor comereiles 4 ee aaa 4 @ Legea nr. 544/2001, pet sane, Sunt in mod prioritar vizate anumite categorii al c&ror potential ino- |” acy tera) acces la infor ‘=stor nu beneficiaza inca de conditii suficiente de afirmare: tinerii, femeile, ‘matiile de interes public; sersoanele aparfinand unor grupuri minoritare s.a. Legea mr. 346/2004, pri- nd cnet PONE a dela tnteprnderlor Conditille socio-culturale nie simiiocts Afirmarea inifiativei antreprenoriale este dependent si de potenialul | @Gegea ne 3599/2004, prt emografic existent in diferite zone sau regiuni, de numérul si de dinamica ae Cae populatiei, dar si de traditiile, obiceiurile si mentalitatile specifice. Pocus Rata natalititii, durata medic a viefii, fenomenele de intinerire sau, : mpotriva, de imbatranife a populatiei, migra- 2° intern sau internafionala a fortei de munca Sefluenteazi optiunile antreprenorilor, deschid soi posibilitati sau, uneori, creeaza dificultati. Traditiile, mentalitatile si convingerile (in- slusiv cele religioase) pot fi factori stimulativi i formarii fiecdrei noi generatii in spiritul ti- Dertatii si al asumarii responsabilitajii pentru sealizarea propriilor aspiratii de viata. In tarile dezvoltate, stilul de viatd al marii majoritati a populatiei reflect un mod specific de a gandi: bozitia fiecdruia si a colectivitat intai creati si apoi gestionatA cu grij ‘le apar continuu, dar pot fi depagite prin Sativa personala si prin solidaritatea membri- for colectivitati. PROVECTUL FT FOR THE INTERNAL MARKET Props nvopaitorarnvaceraa adorn Usui Europeans”

S-ar putea să vă placă și

• Tipuri de Decoruri

  

  Document10 pagini

  Tipuri de Decoruri

  Sas Andreea

  Încă nu există evaluări
• Materiale Pentru Decor

  

  Document14 pagini

  Materiale Pentru Decor

  Sas Andreea

  Încă nu există evaluări
• Anastasia Oloieru Thesis

  

  Document241 pagini

  Anastasia Oloieru Thesis

  Sas Andreea

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Educatia Economica

  

  Document3 pagini

  Educatia Economica

  Sas Andreea

  Încă nu există evaluări
• Plan de Lectie - Contabilitate Clasa A XI A

  

  Document8 pagini

  Plan de Lectie - Contabilitate Clasa A XI A

  Sas Andreea

  50% (2)
• 08-CirstinaMirela-Studiu Progres Scolar

  

  Document4 pagini

  08-CirstinaMirela-Studiu Progres Scolar

  AsafteiRoxana

  Încă nu există evaluări
• Tipuri de Mese Festive

  

  Document19 pagini

  Tipuri de Mese Festive

  Sas Andreea

  100% (1)
• Plan Cadru Clasa 10 Tehnologic

  

  Document1 pagină

  Plan Cadru Clasa 10 Tehnologic

  Sas Andreea

  Încă nu există evaluări
• Mihaela I. Croitoru - Utilizarea Calculatorului Personal Microsoft Access

  

  Document1 pagină

  Mihaela I. Croitoru - Utilizarea Calculatorului Personal Microsoft Access

  Sas Andreea

  Încă nu există evaluări
• 02 Anexa Fisa Evaluare Liceu Tehnologic

  

  Document2 pagini

  02 Anexa Fisa Evaluare Liceu Tehnologic

  Sas Andreea

  Încă nu există evaluări
• Suport Curs Ospatar PDF Free

  

  Document109 pagini

  Suport Curs Ospatar PDF Free

  Sas Andreea

  Încă nu există evaluări
• Spatii Decor-Tehnici de Intretinere A Decorurilor

  

  Document7 pagini

  Spatii Decor-Tehnici de Intretinere A Decorurilor

  Sas Andreea

  Încă nu există evaluări
• Blat de Tort Simplu Pandispan Cu Vanilie - Reteta Care Nu Da Gres - Savori Urbane

  

  Document17 pagini

  Blat de Tort Simplu Pandispan Cu Vanilie - Reteta Care Nu Da Gres - Savori Urbane

  Sas Andreea

  Încă nu există evaluări
• VET 1530 - Forma Corectata - Precizari Semnate

  

  Document12 pagini

  VET 1530 - Forma Corectata - Precizari Semnate

  Sas Andreea

  Încă nu există evaluări