Sunteți pe pagina 1din 16

O nutri]ie echilibrat`

\ncepe cu al`ptarea

Ghid practic pentru m`mici


Sfaturi pentru \ngrijirea bebelu[ului
Drag` m`mic`, Cuprins

Alimenta]ia natural` asimilat` \n special ca alimenta]ia la sân reprezint` o prioritate


a oric`rui sistem de s`n`tate public`, iar \n plan juridic un drept fundamental al copilului.
Promovarea acesteia trebuie s` se fac` prin toate mijloacele Importan]a al`pt`rii 3
educa]ionale [i nicin efort nu este prea mare fa]` de beneficiile incalculabile
ale acestui mod de alimenta]ie. Maternit`]ile reprezint` un adev`rat vector
educa]ional, \n acest loc ini]iindu-se alimenta]ia la sân pentru a se stabiliza \n primele 3
s`pt`mâni dup` na[tere. Aceast` perioad` este esen]ial` pentru mam`, deoarece câteva Beneficiile al`pt`rii 6
incidente minore pot conduce la e[ecul alimenta]iei la sân.
|n ultimele decenii, progresele realizate \n cercetarea privind compozi]ia
laptelui uman au adus argumente indubitabile, prin care acesta se constituie
\ntr-un STANDARD, iar metafora STANDARD DE AUR care \l caracterizeaz` \i confer` Cum al`pt`m? 8
un adev`rat titlu de noble]e. Medicina bazat` pe dovezi continu` s` descopere noi valen]e
privind unicitatea alimenta]iei la sân.
De aceea, consider c` sfaturile practice adresate mamelor care al`pteaz` sunt
\ntotdeauna binevenite [i niciodat` suficiente. Adres`m aceste sfaturi cu convingerea c` ele Pozi]ii pentru al`ptare
vor contribui la decizia unui num`r cât mai mare de mame de a alimenta natural [i de a 14
respecta unul dintre cele mai importante drepturi fundamentale ale copilului – dreptul de
a beneficia de cea mai bun` alimenta]ie.
|ngrijirea de dup` al`ptare 17
Prof. Univ. Dr. Constantin Ilie
Clinica de Obstetric` [i Ginecologie “Bega” Timi[oara
Medic Primar Pediatrie [i Neonatologie, Universitatea de
Medicin` [i Farmacie „Victor Babe[” Timi[oara Alimenta]ia mamei care al`pteaz` 20

De ce trebuie [i cum s` scurgem 23


laptele din s‰n?

Cum trecem de la s‰n la biberon? 25


|n ghidul de fa]` \ncerc`m s` r`spundem \ntreb`rilor legate de al`ptare. Pentru alte detalii,
Importan]a al`pt`rii contacteaz`-]i medicul pediatru.

O parte dintre femei, indiferent de starea de s`n`tate, se decid s` hr`neasc` bebelu[ul cu


formule de lapte. Datorit` dezvolt`rii [tiin]ei moderne, bebelu[ii al`pta]i artificial se pot
{tii c` cel mai de pre] dar pe care i-l po]i oferi bebelu[ului t`u este al`ptarea?
dezvolta [i ei corect, \ns` gradul de apropiere dintre p`rin]i [i copil depinde numai de ace[tia.
Chiar [i peste dou`zeci, treizeci sau cincizeci de ani acest lucru o s` conteze pentru
|nainte de a decide modalitatea de alimenta]ie a micu]ului t`u, consult` medicul pediatru [i
s`n`tatea lui.
c‰nt`re[te bine toate plusurile [i minusurile. Nu uita, aceasta este alegerea ta [i nu ar trebui
s` te sim]i constr‰ns` sau vinovat`, indiferent de ce fel de modalitate de alimenta]ie alegi
Al`pt‰nd \i transmi]i bebelu[ului t`u nu numai dragoste, ci [i ingredientele nutritive pentru copilul t`u.
necesare, precum proteine, gr`simi, carbohidra]i, minerale, vitamine [i hormoni - mereu
\n propor]ia corect` -, laptele t`u protej‰ndu-l [i de numeroase afec]iuni, mai ales ale
sistemului digestiv [i respirator, chiar [i de alergii. Protec]ia imunitar` [i
Laptele matern are \ntotdeauna temperatura potrivit` (bine\n]eles, dac` bebelu[ul laptele matern
este alimentat direct la s‰n), este u[or digerabil, iar organismul micu]ului \l absoarbe
perfect. Este mereu curat, nu necesit` o preg`tire special` [i este cea mai ieftin` S-a demonstrat c` bebelu[ul al`ptat are cele
hran` pentru bebelu[. mai mari [anse de a-[i dezvolta optim sistemul
imunitar de ap`rare \mpotriva infec]iilor. Acest
Compozi]ia laptelui matern nu este constant` - con]inutul de proteine, gr`simi, lactoz` [i beneficiu se datoreaz` laptelui matern. Acesta
calorii se modific` \n func]ie de perioada din zi, faza de al`ptare, alimenta]ia m`micii, dar este un fluid viu care ofer` o nutri]ie perfect`,
mai ales se adapteaz` nevoilor bebelu[ului. Din acest motiv, po]i fi sigur` c` prin al`ptare se adapteaz` nevoilor copilului [i stimuleaz`
copilul t`u prime[te tot ce este mai bun pentru el. dezvoltarea sistemului imunitar. Laptele matern
difer` de la o mam` la alta, de la o zi la alta [i chiar
Al`ptarea bebelu[ului \n decursul primelor 6 luni de via]` \i \n timpul al`pt`rii compozi]ia sa se modific` \n
asigur` o cre[tere [i o dezvoltare optime. Continuarea al`pt`rii, func]ie de necesit`]ile copilului.
concomitent cu dezvoltarea alimenta]iei micu]ului (bine\n]eles Colostrul este un lapte cu o compozi]ie distinct`
sub \ndrumarea medicului pediatru), este recomandat` [i
care se produce \n primele zile dup` na[tere. Foarte
pentru urm`toarele luni - p‰n` c‰nd copilul \mpline[te doi
important pentru nou-n`scut este ca mama s` fie
ani[ori sau chiar p‰n` mai t‰rziu.
\ncurajat` s` al`pteze chiar din primele ore de via]`,
deoarece colostrul are o cantitate crescut` \n proteine
Din p`cate, al`ptarea nu este posibil` mereu. Adesea acest
fa]` de laptele matur, majoritatea acestora fiind
lucru poate avea leg`tur` cu starea de s`n`tate a m`micii
sau a bebelu[ului. |n orice caz, discut` \ntotdeauna cu imunoglobulinele (anticorpii), care ajut` organismul
medicul pediatru cu privire la \ncetarea al`pt`rii [i g`sirea \n ap`rarea antiinfec]ioas`. Prin urmare, s-a constatat
altui mod de alimenta]ie a bebelu[ului. c` bebelu[ii alimenta]i la s‰n se \mboln`vesc mai greu
dec‰t cei neal`pta]i.
De asemenea, colostrul are o cantitate sc`zut` \n gr`simi, deci o densitate energetic` mai
mic` fa]` de laptele matur, \n schimb este bogat \n minerale [i vitaminele A, D [i B12.
Transformarea \n lapte matur se face treptat [i este stimulat` de al`ptarea frecvent`. Laptele
Drag` m`mic`, nu uita, al`ptarea v` aduce o serie de beneficii at‰t ]ie, c‰t [i
este oferit \n func]ie de cerere: cu c‰t copilul suge mai mult, cu at‰t se formeaz` mai mult.
4 micu]ului t`u. 5
1. Protec]ia nou-n`scutului \mpotriva infec]iilor [i alergiilor
Beneficiile al`pt`rii 2. Reducerea riscului de obezitate
3. Men]inerea s`n`t`]ii sistemului cardiovascular

Beneficiile laptelui matern: Ca urmare, putem spune, pe drept cuv‰nt, c` laptele matern are adev`rate beneficii imunitare
Compozi]ia Energie [i cre[tere: prin con]inutul \n lipide, carbohidra]i,
pentru bebelu[.
Ce spun EXPER}II…
laptelui matern proteine, hormoni, factori de cre[tere, nucleotide
 ESPGHAN Coordinated International Expert Group (2005) “… recunoa[te multiplele beneficii
asigur` Dezvoltarea creierului [i a vederii: datorit` acizilor gra[i ale al`pt`rii pentru s`n`tatea copilului [i sus]ine cu t`rie alimenta]ia natural` ca fiind ideal`
polinesatura]i cu lan] lung [i taurinei pentru acesta…”
beneficiile acestuia: Func]ionarea corect` a sistemului digestiv: prin con-  SCF Report (2003) “… sus]ine al`ptarea ca fiind modul ideal de alimentare a bebelu[ului n`scut
]inutul de fibre prebiotice (oligozaharide), taurin` [i la termen …”
enzime  AAP Policy Statement (2005) “… pediatrii [i personalul medical trebuie s` recomande alimenta]ia
Maturarea sistemului imunitar: laptele matern con]ine imunoglobuline, lactoferin`, seleniu, natural` tuturor bebelu[ilor pentru care al`ptarea nu este \n mod specific contraindicat`…”
betacaroten, nucleotide [i fibre prebiotice Alte calit`]i ale acestuia \n afara celor nutritive: este \ntotdeauna proasp`t [i la \ndem‰n`; nu
Intervine \n buna func]ionare a sistemului cardiovascular [i s‰ngelui: datorit` con]inutului \n fier, implic` preg`tiri speciale; are temperatura ideal`, este lipsit de microbi, nu determin` alergie sau
intoleran]`; distribu]ia energetic` este optim` (lipide 55%, glucide 38% [i proteine 7%).
lactoferin`, acizi gra[i polinesatura]i cu lan] lung [i vitamina K
Prin intermediul laptelui matern se face [i transferul eficient de imunitate de la mam` la copil
Dezvoltarea sistemului osos: printr-un raport optim calciu/fosfor [i vitamina D prin anticorpi de tip IgA-secretorie, proteine bacteriostatice, celule vii etc. |n plus, are o
ac]iune de protec]ie fa]` de multe antigene alimentare (rol antialergic).
Beneficii pentru bebelu[ Dezvoltarea neuropsihic` [i senzorial` a copilului alimentat natural
este superioar`.
 l`ptarea \i permite, \n primul r‰nd, bebelu[ului s` simt` apropierea celei mai iubite
A Studiile din ultimii ani au eviden]iat inteligen]a superioar` a
persoane din via]a lui, aceast` apropiere asigur‰ndu-i confort [i siguran]` [i f`c‰ndu-l s` se copilului al`ptat, acuitatea vizual` mai mare, efectele benefice
simt` iubit, ceea ce \i permite s` fac` fa]` unei lumi cu totul noi care \l \nconjoar`. asupra sim]ului auditiv etc., acestea conferindu-i un start bun
\n via]`.
|n plus, al`ptarea previne apari]ia mu[c`turii incorecte. |n timpul al`pt`rii,
maxilarul [i limba bebelu[ului sunt pozi]ionate corect, ceea
ce ajut` la dezvoltarea vorbirii [i articul`rii. Asigur`,
de asemenea, o dezvoltare intelectual` optim`.
Beneficii pentru m`mic`
l`ptarea are [i alte beneficii cuantificabile.
A
Bebelu[ii alimenta]i la s‰n sunt proteja]i imunitar, Al`ptarea dezvolt` instinctul matern. Contactul direct cu copilul o face pe m`mic` s` devin`
ca urmare prezint` un risc mai mic de a dezvolta mai lini[tit` [i mai calm`. Se adapteaz` mai u[or la condi]ia de mam`.
urm`toarele afec]iuni: infec]ii gastrointestinale,  Pe l‰ng` aspectele emo]ionale, care constituie fundamentul revenirii la o form`, condi]ie [i o
infec]ii respiratorii, obezitate, infec]ii urinare, otite, stare sufleteasc` bune, se pare c` al`ptarea reduce riscul de \mboln`vire a mamei de cancer
astm, eczeme, diabet, sindromul mor]ii subite \n ovarian [i mamelonar, de apari]ie a osteoporozei, precum [i riscul de \mboln`vire de scleroz`
primul an de via]`, leucemie, cre[terea colesterolului. multipl`.
Literatura de specialitate prezint` numeroase  |n plus, minimizeaz` riscul de hemoragii postnatale, deoarece ocitocina secretat` \n timpul
dovezi privind beneficiile al`pt`rii at‰t pentru al`pt`rii declan[eaz` contrac]ii ale musculaturii uterine. Al`ptarea frecvent` [i regulat` poate
mam`, c‰t mai ales pentru bebelu[, cu prec`dere preveni de asemenea apari]ia unei noi sarcini, deoarece al`ptarea \nt‰rzie ovula]ia. O revenire
\n privin]a urm`toarelor aspecte: mai t‰rzie a menstrei reduce riscul apari]iei unei anemii datorate deficitului de fier.
 |n perioada lacta]iei vor fi utilizate [i gr`simile acumulate, fapt ce permite o revenire rapid` la
6 7
greutatea anterioar` sarcinii.
Cum al`pt`m? Excep]ii de la regula al`pt`rii la cerere

C‰nd \ncepem al`ptarea? |n primele zile


|n primele zile dup` na[tere copilul poate pierde 10% (prematurii 15%) din
|n cazul \n care nu exist` contraindica]ii, al`ptarea poate fi \nceput` deja \n prima jum`tate
1. masa corporal` pe care o are la na[tere. Pentru ca greutatea bebelu[ului s` nu
de or` dup` na[tere - imediat dup` \ncheierea activit`]ilor necesare de \ngrijire. Prima scad` prea mult, nu \l hr`ni mai rar de o dat` la fiecare dou` ore.
al`ptare are o influen]` foarte mare asupra al`pt`rii naturale viitoare. Bebelu[ul caut`
s‰nul printr-un act reflex, un alt reflex nativ fiind cel de supt, iar cu ajutorul medicului sau C‰nd bebelu[ul urineaz` rar. Cam \n a treia zi dup` na[tere vei putea observa
asistentei se pot evita eventualele dificult`]i. 2. c` micu]ul urineaz` din ce \n ce mai rar, iar urina este \n cantitate mic` [i are
un colorit intens.
Nu te \ngrijora dac` \n primele zile dup` na[tere ai pu]in lapte. |n primele ore |n cazul acesta \ncearc` s` \l al`ptezi c‰t mai des (chiar [i o dat` la fiecare or`).
de al`ptare, \n loc de lapte vei avea colostru, pe care organismul t`u \ncepe s`-l Cantitatea de urin` va cre[te [i aceasta va deveni deschis` la culoare.
produc` spre finalul sarcinii. A[a cum s-a men]ionat anterior, colostrul este o
hran` deosebit de valoroas` [i \n acela[i timp un vaccin viu, natural. Con]ine |n caz de icter
relativ pu]in` ap`, zah`r [i gr`simi, \ns` multe proteine [i anticorpi. De aceea,
are o consisten]` dens` [i curge pic`tur` cu pic`tur`. Dac` \l vei l`sa pe micu] la 3. Icterul la nou-n`scut poate
ap`rea la 2-3 zile dup` na[tere.
s‰n at‰t de des c‰t are nevoie, vei observa cum colostrul transparent de culoare
Bilirubina existent` \n s‰nge
galben-portocalie va deveni treptat mai alb [i mai pu]in dens, iar \n decurs de
determin` nu numai colorarea
c‰teva zile va deveni lapte.
\n galben a tegumentelor, a
mucoaselor [i a p`r]ii albe a
globului ocular (sclera), dar [i o stare
Al`ptare la cerere de somnolen]`. Trebuie s` urm`re[ti
frecven]a al`pt`rii, deoarece un bebelu[
somnoros poate s` doarm` chiar dac` este
Al`ptarea la cerere \nseamn` s` al`pt`m fl`m‰nd. |n plus, dac` va m‰nca mai des,
bebelu[ul ori de c‰te ori o cere. Acesta este va elimina mai repede din s‰nge excesul
modul cel mai potrivit de a al`pta nou-n`scu]ii, de bilirubin`. Pe m`sur` ce nivelul acesteia
recomandat de autorit`]ile medicale. La al`ptarea \ncepe s` scad`, micu]ul se va trezi mai des.
cu formule de lapte trebuie urmat` recomandarea
medicului sau produc`torilor.
Micu]ul dore[te s` fie la s‰n des, deoarece astfel \[i
satisface nu numai foamea, ci [i nevoia de siguran]`.
Dac` \ns` pe perioada al`pt`rii doarme mai mult dec‰t
m`n‰nc`, \ncearc` s` nu \l la[i s` adoarm` sau chiar
\ndep`rteaz`-l pu]in de la s‰n. Treptat o s` \nve]e s` sug` Drag` m`mic`, nu uita, nou-n`scutul al`ptat natural va dori s` m`n‰nce mai
mai mult [i atunci se vor prelungi [i pauzele dintre al`pt`ri. des dec‰t cel hr`nit cu formule de lapte. Acest lucru se \nt‰mpl` pentru c` hrana
S` nu te miri dac` dup` o or` sau o or` [i jum`tate va vrea din natural` corespunde ideal nevoilor bebelu[ului [i de aceea digerarea [i asimilarea
nou s` m`n‰nce. Asta nu \nseamn` c` laptele nu e consistent, acesteia dureaz` mai pu]in. Formula de lapte, \n pofida compozi]iei adaptate
nevoilor nutri]ionale ale nou-n`scutului, r`m‰ne mai mult \n stomac, iar digestia [i
ci doar c` hrana de la m`mic` este u[or digerabil` [i asimilabil`.
8 senza]ia de sa]ietate dureaz` mai mult. 9
Al`ptarea este de obicei nedureroas`, cu excep]ia primelor mi[c`ri de
Cum al`pt`m corect? supt din primele zile de al`ptare. Dac` al`ptarea este dureroas` de obicei
\nseamn` c` bebelu[ul nu este bine a[ezat la s‰n (micu]ul nu a prins suficient
Vrei ca bebelu[ul t`u s` m`n‰nce pe s`turate, iar s‰nul t`u s` r`m‰n` s`n`tos. |nva]` cum de bine mamelonul) [i trebuie s` \ntrerupi al`ptarea. Acest lucru \l po]i face
s` \l a[ezi corect la s‰n. Mai jos \]i d`m c‰teva sfaturi despre modul corect de a[ezare a cel mai u[or prin introducerea delicat` a degetului \n col]ul guri]ei copilului
bebelu[ului la s‰n. Foarte utile \]i vor fi [i sfaturile medicului sau asistentei. (\ntre gingiile lui [i mamelon). A[az`-l apoi din nou la s‰n.
Asigur`-]i ]ie [i celui mic o pozi]ie corect`
1. |nainte de a \ncepe al`ptarea a[az`-te confortabil. Apoi pozi]ioneaz`-l pe cel
mic, astfel \nc‰t s` fie \ntors c`tre tine cu tot corpul. Aceast` pozi]ie \l ajut` s`
se simt` \n siguran]`, s` poat` suge [i \nghi]i hrana dintr-o pozi]ie confortabil`. Cum s` termini al`ptarea?
Po]i fi sigur` c` este bine a[ezat dac` burtica lui o atinge pe a ta, iar c`p[orul este
a[ezat pe antebra]ul t`u sau \n \ncheietura cotului. Cu ajutorul \ntregului antebra]
sus]ii spatele bebelu[ului, iar cu palma coapsele. Copilul are coloana dreapt` – Deoarece micu]ul \nghite aer, dup` al`ptare trebuie ajutat s` \l elimine. De aceea, atunci
urechiu[a, bra]ul [i [oldul sunt dispuse \n linie dreapt`. Fa]a micu]ului este a[ezat` c‰nd termin` de m‰ncat, adu-l \n pozi]ie vertical` [i a[az`-i capul pe um`rul t`u. Maseaz`-i
spre s‰n, iar guri]a \n dreptul mamelonului. delicat spatele [i a[teapt` p‰n` elimin` gazele. Pozi]ia vertical` [i masajul vor fi de ajutor.
Pentru orice eventualitate, pune-]i pe um`r un scutec, deoarece se poate \nt‰mpla ca
Preg`te[te s‰nul pentru al`ptarea bebelu[ului bebelu[ul s` regurgiteze.
2. Prin pozi]ionarea corect` la s‰n a bebelu[ului, vei evita presarea s‰nului [i acest
Este posibil ca bebelu[ul bine a[ezat la s‰n s` nu \nghit` aer \n timpul al`pt`rii, de aceea
lucru va permite copilului s` prind` o parte mare a areolei [i s` sug` corect. Nu
nu e obligatoriu mereu ca micu]ul s` elimine gazele. Nu trebuie s` renun]`m \ns` la a-l
uita s` sus]ii s‰nul cu patru degete dedesubt, iar ar`t`torul s` \l a[ezi deasupra,
aduce pe bebelu[ \n pozi]ia vertical` [i s` a[tept`m s` elimine gazele (indiferent de tipul
departe de areol`. Degetele trebuie s` formeze litera „C”.
de al`ptare).
|mbie-l pe micu]ul t`u s` sug`
3. Trece-i mamelonul peste buze, astfel \nc‰t s` deschid` gura larg. |n acel moment C‰t timp ar trebui
a[az`-l prin mi[carea \ntregului bra] \n pozi]ia de al`ptare. Atunci v‰rful n`sucului
[i b`rbia vor atinge s‰nul, iar gura \i este larg deschis` [i cuprinde o mare parte din s` dureze al`ptarea?
areol` (la 1,5-2 cm de mamelon).
Verific` pozi]ionarea bebelu[ului la piept Unul dintre avantajele al`pt`rii naturale const`
\n faptul c` bebelu[ul nu poate fi hr`nit mai
4. C‰nd acesta \ncepe s` sug`, asigur`-te c` nu se aude niciun plesc`it [i c` suptul mult dec‰t este nevoie. Atunci c‰nd se satur`,
nu este dureros.
pur [i simplu se opre[te singur din m‰ncat.
Las`-l s` sug` c‰t de mult dore[te. Medicii
Dup` c‰teva mi[c`ri mai rapide [i superficiale, pediatri recomand` al`ptarea copilului „la
urm`toarele vor fi regulate, mai rare [i mai ad‰nci, iar dup` fiecare cerere”, [i anume ori de c‰te ori dore[te
se va auzi cum bebelu[ul \nghite. Dac` observi o gre[eal`, trebuie s`
acesta. De aceea nu a[tepta trei ore p‰n`
\ntrerupi al`ptarea. Introdu delicat degetul mic \n guri]a copilului,
la urm`toarea al`ptare - las`-l pe micu]ul
lucru ce \]i va permite s` \ndep`rtezi f`r` durere s‰nul din gura
copilului. Repet` a[ezarea la s‰n de la \nceput. t`u s` \[i regleze singur orele de mas`.
A[ezarea la s‰n cere exerci]iu, at‰t de la tine, c‰t [i de la cel mic, de C‰nd o s`-i fie foame, o s` te anun]e
aceea nu te descuraja dac` dai gre[. Dac` sim]i c` a[ezarea corect` a singur prin pl‰ns. }ine minte \ns` c`
bebelu[ului \]i face probleme, cere sfatul medicului pediatru. Iar dac` nu orice pl‰ns \nseamn` c` micu]ului
totul este \n regul`, nu \]i r`m‰ne dec‰t s` te bucuri de succesul \i este foame. Nu \]i fie team`, dup` o vreme
ob]inut [i s` procedezi la fel [i \n continuare. \]i vei da seama ce \nseamn` fiecare pl‰ns.
10 11
Cum [tii dac` al`ptarea este corect`? Unul sau doi s‰ni pentru o al`ptare?

Micu]ul t`u este cu siguran]` s`tul dac`: Bebelu[ul ar trebui s` goleasc` cel pu]in un s‰n la o al`ptare. Acest lucru va asigura o
 s uge lini[tit la s‰n timp de 20 de minute [i auzi cum \nghite constant, iar m‰nu]ele sunt stimulare corect` a produc]iei de hran` [i primirea complet` a unei mese valoroase. Abia
str‰nse \n pumn \n timp ce suge; dup` golirea unui s‰n, dac` micu]ul \nc` vrea s` m`n‰nce, i-l po]i da [i pe cel de-al doilea.
Schimbarea frecvent` a s‰nului \n timpul unei singure al`pt`ri perturb` produc]ia de lapte
 \ n timp ce al`ptezi, sim]i cum r`m‰ne din ce \n ce mai pu]in lapte;
[i poate perturba [i fazele de curgere a laptelui.
 m icu]ul doarme lini[tit cel pu]in 3 ore de minimum 1-2 ori \n timpul zilei;
|n timpul unei singure al`pt`ri laptele se modific`. Laptele care curge la \nceputul al`pt`rii
 u  rineaz` la fel de mult zilnic - cel mai u[or vei vedea dup` c‰t de grele sunt scutecele este mai apos, con]ine mai mult zah`r, iar spre finalul golirii s‰nului va deveni mai dens,
folosite. asigur‰nd mai mult` gr`sime [i proteine. Dac` \i vei da copilului \nt‰i un s‰n [i apoi pe cel
Na[terea gemenilor nu trebuie s` fie \n de-al doilea, el va m‰nca dou` por]ii „cu mult zah`r”, ceea ce poate face ca bebelu[ul s`
aib` simptome mai puternice de colici [i s` devin` fl`m‰nd mult mai repede.
Al`ptarea gemenilor niciun caz un impediment \n calea al`pt`rii
naturale.
Cantitatea de hran` este adaptat` nevoilor
sporite. Po]i s`-i al`ptezi pe cei mici unul dup` altul. Acest lucru poate fi totu[i dificil, dac`
cei mici se cer al`pta]i \n acela[i timp. Exist` [i posibilitatea al`pt`rii simultane a celor doi C‰t timp s` al`ptezi?
copii – \ntr-o astfel de situa]ie ajutorul familiei este de nepre]uit. Nu uita pozi]ia corect`.
Trebuie s` fie confortabil` pentru tine [i micu]ii t`i, la fel cum trebuie s` fie [i la al`ptarea
unui singur bebelu[. Po]i s` al`ptezi at‰t timp c‰t tu [i bebelu[ul t`u ve]i dori acest lucru. Dac` acesta
va suge, laptele va fi produs. Se recomand` al`ptarea p‰n`
c‰nd bebelu[ul \mpline[te 6 luni (f`r` a-i da
}i se pare c` laptele t`u este prea apos [i slab? ap`). Dup` 6 luni se recomand`
introducerea treptat` a
alimentelor solide, \ns` \n primul
Drag` m`mic`, po]i fi sigur` c` laptele t`u este perfect adaptat nevoilor bebelu[ului an de via]` al bebelu[ului trebuie
t`u. Nu exist` lapte slab. Chiar dac` m`mica se hr`ne[te mai pu]in (dar nu se \nfometeaz`), s` predomine laptele. Al`pt‰nd
laptele r`m‰ne bun, deoarece \n timpul lacta]iei sunt utilizate rezervele de gr`sime [i natural pentru mai mult` vreme,
vitamine acumulate \n timpul sarcinii, iar calciul este luat din oase. Copilul poate s` cear` te po]i expune unor diverse opinii
des s` fie al`ptat, nu numai de foame, dar [i din dorin]a de a-[i satisface [i comentarii ale celor din jur, \ns`,
nevoia de apropiere. nu uita, decizia c‰t` vreme vei al`pta
Laptele este uneori apos, alteori foarte dens sau poate avea este a ta [i a copilului t`u.
culori diferite, de la galben-portocaliu la alb`strui. Acest lucru
se \ncadreaz` \n limitele normale [i nu face ca laptele s` fie mai
pu]in valoros.

Consisten]a hranei se modific` \n cursul al`pt`rii. Mai


\nt‰i curge lapte mai apos, care potole[te setea, iar apoi
lapte mai consistent. De aceea las`-l pe cel mic s` m`n‰nce pe
s`turate, p‰n` se opre[te singur din supt.
12 13
Pozi]ii pentru al`ptare PE SPATE
A[az`-te pe spate, iar pe micu] a[az`-l peste tine. }ine-l cu bra]ul dintr-o parte. C`p[orul
ar trebui s` se afle la \n`l]imea s‰nului. Aceast` pozi]ie este ideal` dup` cezarian`. Se
Pozi]ia confortabil` este cea mai important`. At‰t tu trebuie s` te sim]i confortabil, pentru c`
recomand` [i \n cazul bebelu[ilor care m`n‰nc` repede [i \nghit aer \n timpul acesta, iar
atunci nu vei fr‰na reflexul de curgere a laptelui, c‰t [i copilul, pentru a putea s` sug` lini[tit timp
apoi au colici. Este o pozi]ie favorabil` \n cazul curgerii prea rapide a laptelui din s‰n.
de 10-30 de minute. Alege cea mai bun` pozi]ie pentru tine [i micu]ul t`u.

Din [ezut: Al`ptarea natural` dup` cezarian`


CLASIC~ Opera]ia cezarian` nu exclude al`ptarea bebelu[ului.
A[az`-te \ntr-un fotoliu confortabil sau pe un scaun moale. Po]i al`pta la fel ca m`micile care nasc natural, de[i \n primele
2. |ncruci[at` zile acest lucru este mai greu datorit` durerii provocate de
A[az`-]i pe genunchi c‰teva pernu]e, astfel \nc‰t s` nu te
doar` m‰na c‰nd \l vei ]ine pe cel mic. Sprijin`-i c`p[orul pe ran` [i sl`birii generale a organismului. Dar, cu pu]in` voin]`,
\ncheietura cotului t`u, a[az`-i spatele pe antebra]ul t`u [i al`ptarea poate avea loc cu succes.
[ezutul \n palm`. Aceast` pozi]ie este foarte comod` pentru Nu este adev`rat c` dup` opera]ia cezarian` mama nu poate
a al`pta bebelu[ul. al`pta. Chiar \nainte ca micu]ul s` \nceap` s` sug`, prolactina
eliberat` dup` \ndep`rtarea placentei declan[eaz` lacta]ia.
Acest lucru se \nt‰mpl` [i dup` na[terea normal`, [i dup`
|NCRUCI{AT~ na[terea prin cezarian`.
Se deosebe[te de pozi]ia clasic` prin faptul c` bebelu[ul nu este Bine\n]eles, pentru producerea unei cantit`]i corespunz`toare
a[ezat la \ncheietura cotului t`u, ci pe pernu]`, sprijinindu-se de lapte este necesar ca micu]ul s` sug` la s‰n. Aceast`
pe antebra], iar tu \i sus]ii c`p[orul cu m‰na. Aceast` pozi]ie condi]ie poate fi \ndeplinit` f`r` probleme dup` 2-6 ore de
este comod` mai ales atunci c‰nd micu]ul este nelini[tit; la opera]ia de cezarian`. La \nceput mama care al`pteaz` are
atunci po]i s` \l sus]ii u[or cu m‰na. nevoie de ajutorul asistentei (sau al celor apropia]i) pentru a
a[eza copilul la s‰n.
MINGE DE FOTBAL Cum se al`pteaz` copilul
Copilul este \ntins pe pern`, \ntors cu burtica spre tine, iar dup` cezarian`
picioarele se afl` la subra]ul t`u. Sus]ine-i capul [i g‰tul cu m‰na, 1. Clasic` 3. Minge de fotbal
iar spatele cu antebra]ul. Este pozi]ia ideal` dac` ai gemeni, dar  P
entru al`ptare a[az` copilul pe spate. Aceasta este cea
[i atunci c‰nd micu]ul nu vrea s` sug` dintr-un s‰n. mai comod` pozi]ie dup` opera]ia cezarian`.
 S
prijin`-]i capul de pern` [i roag` asistenta medical` s`
Din culcat: a[eze copilul pe tine. |l vei sus]ine dintr-o parte cu bra]ul.
 S
prijin` c`p[orul copilului, astfel \nc‰t s` nu se \ncline \ntr-o parte (ar trebui s` r`m‰n`
PE O PARTE mereu la \n`l]imea s‰nului).

A[az`-te pe o parte [i a[az`-l pe cel mic l‰ng` tine (burtic` l‰ng` burtic`). Sprijin`-i c`p[orul  N
u te descuraja dac` la \nceput bebelu[ul va fi foarte somnoros [i va \ncepe s` a]ipeasc`
de \ncheietura cotului t`u (dar nu i-l \nclina spre spate), iar spatele sprijin`-l de antebra]. la piept. Acesta este efectul anestezicului utilizat \n timpul opera]iei.
|n aceast` pozi]ie \]i va fi comod s`-l al`ptezi pe micu] dup` na[tere. Este, de asemenea, Atunci c‰nd vei putea s` te mi[ti liber, alege-]i astfel de pozi]ii \nc‰t perna s`-]i protejeze
pozi]ia ideal` noaptea. rana [i s` nu te doar`, de exemplu pozi]ia minge de fotbal. Nu uita, organismul m`micii dup`
14 opera]ie are dou` sarcini importante: s` vindece rana r`mas` dup` cezarian` [i s` \nceap` 15
lacta]ia.
Ce e de f`cut dac` bebelu[ul e bolnav
Al`ptarea \n timp ce m`mica este bolnav`
[i nu vrea s` m`n‰nce?
|]i curge nasul sau ai luat o grip`. Nu intra Durerile \n g‰t, aftele, care apar frecvent la bebelu[i, pot duce la refuzul acestora de a suge.
\n panic` [i nu \ndep`rta copilul de la s‰n! Nu te da b`tut`! A[az`-l la s‰n, s` bea m`car c‰teva guri]e. Hrana ta este cel mai bun
Laptele t`u este cel mai bun medicament medicament - datorit` ei organismul micu]ului va \nvinge mai repede boala. |ns` \n orice
care protejeaz` copilul \mpotriva situa]ie legat` de \mboln`virea copilului trebuie contactat medicul pediatru.
virusurilor. Con]ine anticorpi care nu Iar dac` se \nt‰mpl` s` fie o afec]iune mai complicat` [i copilul trebuie spitalizat, iar tu nu
permit infec]iei s` se dezvolte. Ace[tia ajung vei putea fi mereu cu el \n spital, nu \nceta s` \l al`ptezi. Fiecare guri]` de lapte de la mam`
\n organismul bebelu[ului [i construiesc o este pentru micu] o doz` mare de s`n`tate [i dragoste, necesar` pentru combaterea rapid`
barier` puternic` \mpotriva virusurilor [i a bolii. Al`pteaz` copilul c‰t de mult po]i! {i mulge-te regulat - la fiecare 3-4 ore - pentru a
bacteriilor. |n concluzie, pe toat` perioada men]ine lacta]ia. Cu siguran]` vei reu[i! Iar dup` ce micu]ul revine acas`, este bine s` reiei
al`pt`rii este stimulat` imunitatea „vechiul” ritm de al`ptare.
copilului [i datorit` acestui lucru el
poate s` evite multe infec]ii. Bine\n-
]eles, \n timpul bolii trebuie s` fii atent`
[i s` consul]i medicul - el va fi cel care |ngrijirea de dup` al`ptare
decide dac` trebuie s` \ncetezi s` mai
al`ptezi copilul sau nu.
Drag` m`mic`, nu uita c` cea mai mare
Dac` al`ptezi copilul [i pe timpul
valoare pentru tine [i pentru bebelu[ul t`u o
bolii:
are al`ptarea care v` face pl`cere. De aceea,
 \nt`re[ti sistemul imunitar dac` \n timpul al`pt`rii sim]i o durere sau
al copilului. |n timpul infec]iei un disconfort, ai grij` s` g`se[ti c‰t mai
organismul t`u \ncepe lupta cu virusurile care \l repede cauza acestei situa]ii [i s` elimini
atac` [i va produce automat mai mul]i anticorpi. Va cre[te [i tot ce poate face ca al`ptarea s` devin`
num`rul lor din lapte [i, implicit, din organismul copilului. nepl`cut`.
 evi]i s` te stresezi pe tine sau pe cel mic. |ndep`rtat brusc de la s‰n, Nu uita c`:
copilul t`u se va sim]i cu siguran]` nervos. Iar acest lucru \i va zdruncina
 s‰nul nu trebuie s` aib` o form` sau
sentimentul de siguran]`. Pe de alt` parte, \ncetarea brusc` a al`pt`rii
o m`rime ideal`,
\nseamn` un exces de lapte, ce poate duce la inflamarea s‰nului.
 f
iecare s‰n are capacitatea de a
produce lapte, iar cantitatea [i
calitatea acestuia nu depind
de aspectul exterior al s‰nilor.
Laptele este produs \n glandele
lobulare, [i nu \n ]esutul adipos,
Exist` c‰teva situa]ii \n care mama trebuie s` \nceteze a c`rui cantitate mai mare
al`ptarea - decizia trebuie discutat` \ntotdeauna cu sau mai mic` influen]eaz`
un medic. dimensiunea s‰nilor.

16 17
Ce e de f`cut dac` apar probleme? Stagnarea laptelui
Al`ptarea nu e mereu numai pl`cere. Adeseori pot ap`rea probleme De[i al`ptarea se stabilizeaz` dup` aproximativ trei s`pt`m‰ni de la na[tere, poate avea
cu s‰nii. De obicei acestea sunt temporare [i trec \n urma unei \ngrijiri loc o nepl`cut` stagnare a laptelui. Aceasta poate fi provocat` de un sutien prea str‰mt,
corespunz`toare. ap`sarea s‰nilor \n timpul somnului sau al al`pt`rii, sau chiar [i o mulgere incorect` a
s‰nului. Zona respectiv` va deveni lucioas` [i ro[ie, va fi dureroas` la cea mai mic` atingere,
se va instala febra (p‰n` la 38ºC), la palpare po]i sim]i un nodul mic [i dur. |ncearc` s`
Mameloane cr`pate a[ezi c‰t mai des bebelu[ul la piept pentru a elimina excesul de hran`. Alege pozi]ia pentru
al`ptare astfel \nc‰t b`rbia bebelu[ului s` fie \ndreptat` spre partea iritat` a s‰nului (adesea
stagnarea cuprinde partea lateral` a s‰nului - \n acest caz al`pteaz` copilul „de la subra]”).
Cea mai frecvent` cauz` a durerii [i cr`p`rii mameloanelor este a[ezarea incorect` a copilului
Nu \]i face griji dac` nodulul se va men]ine chiar [i timp de c‰teva s`pt`m‰ni - cel mai
la s‰n.
probabil ductul aflat \n locul respectiv s-a blocat complet. Po]i masa locul respectiv \n
Prinderea corect`, ad‰nc` a s‰nului de c`tre bebelu[ reduce durerea la al`ptare. E bine s` acela[i fel ca pentru excesul de lapte.
folose[ti pozi]ii diferite de al`ptare, iar atunci c‰nd \ndep`rtezi copilul de la s‰n s` introduci
delicat degetul \n col]ul guri]ei lui. |nainte de a al`pta po]i trage pu]in lapte din s‰n pentru a
\nmuia mamelonul. Atunci copilului \i va fi mai u[or s` prind` ad‰nc s‰nul. Dup` al`ptare [i de Inflamarea s‰nilor
c‰teva ori \ntre al`pt`ri trebuie s` ungi mamelonul cu c‰teva pic`turi de lapte [i s` \l la[i s` se
usuce pe piele. Mameloanele cr`pate trebuie uscate [i aerisite frecvent. S‰nii bolnavi nu trebuie
sp`la]i cu s`pun [i nici un[i cu creme. Cel mai bine este s` preg`te[ti o infuzie de g`lbenele (au Cel mai adesea aceast` problem` apare
ac]iune calmant` [i antiinflamatoare), s` speli s‰nii cu aceast` infuzie [i s` folose[ti comprese \ntre a doua [i a cincea s`pt`m‰n` de l`uzie,
reci. Pentru mameloanele dureroase, cr`pate pot fi de ajutor comprese cu morcov dat pe de obicei la femeile care au n`scut primul
r`z`toare mic`. Atunci c‰nd preg`te[ti compresa, nu uita s` storci excesul de suc de morcov.
copil. Durere puternic`, sl`biciune, febr`
Peste compres` po]i \nf`[ura o bucat` de folie.
ridicat` (38-39ºC), \nt`rirea [i \nro[irea
s‰nilor. |n aceast` situa]ie trebuie contactat
Acumularea de lapte c‰t mai repede medicul care poate prescrie
un antibiotic (care s` fie inofensiv pentru
copil). |ncepe al`ptarea la s‰nul inflamat,
La dou` sau trei zile dup` na[tere s‰nii t`i pot deveni deosebit de grei [i tari. Laptele poate pentru ca bebelu[ul s` \l poat` goli
curge de la sine din mameloane. Aceasta este acumularea de lapte. Bebelu[ul t`u \nc` nu are complet. |nainte de al`ptare folose[te
nevoie de o cantitate foarte mare de hran`, \ns` s‰nii t`i o produc \n exces. |n cazul acumul`rii comprese calde (nu fierbin]i!), iar dup`
de lapte pot ap`rea febra u[oar` [i durerile de s‰n. Nu neglija aceste simptome [i nu a[tepta al`ptare folose[te du[uri mai reci sau
s` treac` de la sine pentru c` astfel po]i duce la o infec]ie periculoas` a s‰nilor. M‰ng‰ie-i comprese reci.
delicat cu palmele calde dinspre baz` c`tre mameloane. Mulge laptele,
O solu]ie bun` poate fi [i aplicarea
]in‰nd s‰nul cu o m‰n`, iar cu cealalt` pres‰nd zona din jurul mamelonului.
de frunze reci de varz`: \ndoite [i apoi
|nainte de asta po]i aplica o compres` cald`, dintr-un scutec cald din bumbac
congelate. Sucul din frunzele de varz`
(p‰n` c‰nd te sim]i mai bine). Nu mulge tot laptele, pentru c` atunci
are ac]iune antiinflamatoare [i astringent`.
creierul t`u va primi semnalul c` trebuie m`rit` produc]ia de lapte. Dup`
\ndep`rtarea excesului de lapte f` un du[ mai rece, care s` str‰ng` Mamelonul se poate inflama dac` este iritat [i netratat la timp sau datorit`
pu]in ductele lactifere sau folose[te comprese umede [i reci din al`pt`rii prea rare [i scurte. Bacteriile pot p`trunde prin r`ni [i pot cauza o infec]ie serioas`,
tifon (f`r` s` atingi mamelonul). chiar purulent`, iar s‰nul trebuie exclus din al`ptare. Tratamentul \nceput rapid va preveni
apari]ia complica]iilor. |n timpul tratamentului mulge laptele din s‰nul afectat, astfel \nc‰t
18 la \ncheierea tratamentului s` po]i reveni la al`ptarea normal`. 19
Reguli de baz` \n alimenta]ia m`micii
Mameloane netede sau ombilicate care al`pteaz`
O alt` problem` care poate ap`rea la al`ptare sunt mameloanele netede sau ombilicate  M`n‰nc` por]ii mai mici, \ns` mai des, chiar [i de cinci ori pe zi.
(trase \n`untru). O astfel de form` a mameloanelor nu reprezint` o contraindica]ie
pentru al`ptare. Un astfel de s‰n necesit` pur [i simplu mai mult` munc` [i preg`tire.  Bea multe lichide, \n jur de 2,5-3 litri pe zi. Cel
Se recomand` tragerea mameloanelor [i masarea acestora, \ns`, aten]ie!, numai \n cazul mai bine ap` plat`, ap` mineral` cu
\n care medicul recomand` acest lucru. Solu]ia optim` \n acest caz sunt mameloanele con]inut redus de sodiu, lapte, sucuri de
artificiale (din silicon). Mamelonul artificial protejeaz` mamelonul sensibil, iar al`ptarea fructe [i legume. }ine minte, lichid
bebelu[ului ar trebui s` decurg` acum f`r` probleme. \nseamn` [i supele [i fructele
zemoase.

Drag` m`mic`, nu uita, dac` ai \ntreb`ri despre al`ptare, consult`  M`n‰nc` multe proteine. Surse
medicul. bogate de proteine sunt carnea slab`,
pe[tele, ou`le, laptele [i toate produsele
derivate din acesta - br‰nz`, iaurt. Produsele lactate
sunt [i o surs` de calciu, vitamine A [i D.

 M`n‰nc` legume [i fructe - ai nevoie de vitamine, minerale [i fibre. M`n‰nc` ro[ii,


Alimenta]ia mamei care al`pteaz` morcovi, fasole verde, ]elin` [i sfecl`. Dintre fructe, cele mai bune sunt afinele, murele,
zmeura, caisele, nectarinele, strugurii, prunele [i merele.

Mama care al`pteaz` hr`ne[te un al doilea om, care de obicei este foarte  Fibre [i minerale vei g`si [i \n p‰inea din f`in` integral`. Este mult mai bun` dec‰t
lacom [i care cre[te fulger`tor. |ns` asta nu \nseamn` c` ar trebui s` p‰inea alb` sau chiflele. Po]i m‰nca [i gri[.
m`n‰nce c‰t doi. Nu \]i face griji c` vei avea prea pu]in lapte dac`
m`n‰nci mai pu]in. Laptele va fi mereu \n cantitatea
de care are nevoie copilul t`u. Este important s`  Pe[tele asigur` vitaminele A [i E, proteine [i acizi gra[i polinesatura]i omega 3 [i
m`n‰nci produse de bun` calitate [i diferite. omega 6.

 Gr`simile vegetale (uleiurile vegetale [i margarinele moi) \]i sunt necesare ca surs`
de acizi gra[i polinesatura]i, esen]iali pentru dezvoltarea sistemului nervos central al
micu]ului t`u.

 Plante care stimuleaz` digestia, m`rar, cimbru, busuioc sau p`trunjel, dau gust felurilor
de m‰ncare [i nu se absorb \n lapte. Po]i folosi \n siguran]` [i sucul de l`m‰ie.

Drag` m`mic`, nu te for]a s` bei lapte dac` nu \]i place sau nu po]i s`-l
bei. |ncearc` s` m`n‰nci mai multe lactate. |ntreab` medicul dac` nu ar
20 trebui s` iei suplimente cu calciu. 21
Ce trebuie evitat \n alimenta]ie? De ce trebuie [i cum s` scurgem laptele din s‰n?

 E mai bine s` nu bei cafea [i ceai tare - cofeina [i teina con]inute de acestea pot face Al`ptezi natural [i vrei s` faci asta \n continuare, \ns` sunt momente c‰nd vrei s` ie[i din
ca micu]ul s` devin` agitat. Mai bine bei sucuri [i ap` plat`. cas` sau dore[ti s` te \ntorci la serviciu, iar bebelu[ul va fi hr`nit \n lipsa ta de alte persoane.
 Cu siguran]` nu ai voie s` bei alcool tare. Micu]ul \]i va ierta \ns` un pahar de vin |n astfel de situa]ii e bine s` ai o pomp` manual` sau electric` pentru s‰n. E posibil s` fie
ocazional. nevoie de pomp` [i \n cazul m`micilor de prematuri care nu pot \nc` s` sug` (\n acest caz
este util` o pomp` care s` permit` scurgerea laptelui din ambii s‰ni \n acela[i timp) [i al
 Usturoiul nu d` miros laptelui, \ns` tu vei mirosi [i celui mic s-ar putea s` nu-i plac` m`micilor care trebuie s` se despart` de micu] pentru o perioad` mai lung` (internare \n
asta. spital sau c`l`torie mai lung`).
  up` fasole, maz`re [i alte legume cu p`st`i [i dup` conopid` sau varz` de bruxelles
D Laptele se poate mulge [i manual, \ns` acest mod de a scurge laptele necesit` mai mult`
micu]ul poate suferi de colici. Alege alte legume - rase sau fierte. r`bdare din partea m`micii. Cu pompa vei reu[i cu siguran]` mult mai repede.
 |nlocuie[te condimentele iu]i cu plante. O pomp` bun` ar trebui s` fie u[oar`, simplu de folosit (cel mai bine dac` poate fi folosit`
Dac` copilul t`u este alergic sau prezint` risc de alergie (acest lucru \l vei stabili cu
  cu o singur` m‰n`) [i dotat` cu o diafragm` special` pentru masaj, datorit` c`reia nu exist`
medicul pediatru), trebuie s` elimini din alimenta]ia ta cei mai frecven]i alergeni: dureri dup` mulgere. Este foarte important ca laptele s` curg` direct \n biberon.
laptele [i produsele derivate, carnea
de vit` [i de vi]el, ou`le, pe[tele, soia,
l`m‰ile, c`p[unile, ro[iile, alunele, C‰nd mulgem?
ciocolata, cacao [i alimentele colorate
artificial sau cele cu conservan]i. Fii
atent` la ingredientele preparatelor. Ora cea mai potrivit` depinde de situa]ie.
Felurile de m‰ncare grase [i greu
  Dac` e[ti m`mic` de prematur, care este \nc` prea sl`bit s` sug` singur ([i este necesar`
digestibile pot produce dureri de stimularea s‰nului pentru m`rirea lacta]iei), atunci e bine s` te mulgi de cel pu]in opt ori
burt` [i balonare copilului t`u. pe zi (o dat` la dou` ore ziua [i o dat` la trei ore noaptea).
 D
ulciurile [i gust`rile s`rate sunt Dac` dup` na[terea copilului ai lapte \n exces [i s‰nii sunt at‰t de mari, \nc‰t bebelu[ul nu
\n principal produse care con]in poate s` prind` mamelonul, e de ajuns s` mulgi pu]in lapte \nainte de a \ncepe al`ptarea.
calorii goale, s`race \n vitamine |n situa]ia \n care trebuie s` pleci pentru 2-3 zile [i vrei s` faci rezerve de lapte, momentul
[i minerale, at‰t de importante cel mai bun pentru muls depinde de obiceiul t`u. Cel mai adesea m`micile prefer` timpul
\n perioada de al`ptare. dintre al`pt`ri. Dac` \ns` al`ptezi de fiecare dat` numai
dintr-un singur s‰n, po]i mulge lapte imediat dup` al`ptare
(din s‰nul din care nu a supt bebelu[ul).
Dac` te-ai \ntors la serviciu cu norm` \ntreag`
dup` concediul de maternitate [i vrei s` men]ii
lacta]ia [i s` str‰ngi lapte pentru bebelu[,
\ncearc` s` mulgi laptele la locul de munc`
\n acela[i ritm \n care \l al`ptai acas` pe
micu].
Drag` m`mic`, nu ai voie s` fumezi! Dac` singur` \]i m`re[ti probabilitatea
de apari]ie a bolilor mortale, str`duie[te-te ca micu]ul t`u s` nu suporte
22 consecin]ele. 23
Cum mulgem? Cum hr`nim bebelu[ul?
Dac` ai nevoie s` faci rezerve de lapte, \ncearc` s` ai r`bdare, deoarece asta de obicei |nainte de a hr`ni bebelu[ul, laptele trebuie \nc`lzit \ntr-o oal` cu ap` cald` sau sub robinet,
dureaz`. \ns` numai p‰n` la temperatura corpului. La peste 50°C dispar pre]io[ii anticorpi. De aceea
Exist` c‰teva metode de mulgere cu ajutorul pompei. Prezent`m mai jos una dintre cele nu trebuie s` torni laptele \n oal` [i s` \l fierbi pe aragaz [i nici s` \l \nc`lze[ti la cuptorul cu
mai folosite: microunde. Laptele decongelat trebuie utilizat \n decurs de 9 ore [i nu trebuie recongelat.
Laptele proasp`t nu se amestec` cu cel decongelat.
 Spal`-te bine pe m‰ini cu ap` [i s`pun.
 P
reg`te[te-]i locul unde vei mulge laptele. E bine s` ai la \ndem‰n` ceva de b`ut [i o
carte. C‰nd stai \ntr-o pozi]ie comod`, \ncearc` s` te relaxezi.
 |
ncepe mulgerea de la c‰teva mi[c`ri rapide, superficiale, apoi mulge mai rar, \ns` cu
Cum trecem de la s‰n la biberon?
mi[c`ri mai puternice. Dac` nu curge nimic, f` o pauz`, ocup`-te cu altceva, iar dup`
ceva timp \ncearc` din nou. Dac` revenirea la serviciu implic` l`sarea micu]ului acas` pe o perioad` de opt ore sau pe
 N
u verifica mereu c‰t lapte ai reu[it s` mulgi [i nu te descuraja dac` \n primele zile vei o perioad` echivalent` cu dou`-trei al`pt`ri, ar trebui s` lu`m \n considerare introducerea
ob]ine numai c‰]iva mililitri. La \nceput te pot durea pu]in mameloanele. \n meniul micu]ului a formulelor de lapte.
 Dup` ce ai terminat de muls, las` c‰teva pic`turi de lapte s` se usuce pe mameloane. Pentru a obi[nui copilul cu un nou mod de alimenta]ie, trebuie s` \ncepem prin a renun]a
la al`ptare la orele \n care mama nu va fi prezent`. Acest lucru va fi benefic, de asemenea,
 Dac` observi c` nu mai curge mult lapte, treci la cel de-al doilea s‰n.
[i pentru lacta]ie, care se va adapta acestui mod de al`ptare.
 La final repet` cu fiecare s‰n.
Este important de [tiut c` bebelu[ul hr`nit exclusiv prin lapte matern va refuza s` bea din
biberon, deoarece acest lucru necesit` o tehnic` total diferit` de supt. Pentru a ajunge s` o
Dac` sim]i durere \n timpul mulgerii [i durerea r`m‰ne de fiecare dat` st`p‰neasc`, bebelu[ul va avea nevoie de c‰teva zile. Cel mai bine este s` \l obi[nuie[ti pe
c‰nd repe]i, \ncearc` alt` pomp` sau cere sfatul medicului. cel mic \ncet-\ncet cu biberonul - mai \nt‰i o dat` pe zi, apoi treptat s` \nlocuie[ti s‰nul cu
biberonul. Cel mai important rol \l are suzeta potrivit`, iar aici putem g`si pe pia]` o gam`
foarte variat`. E bine s` cumperi la \nceput c‰teva modele diferite [i s` vezi care \i place cel
mai mult bebelu[ului.
Cum se p`streaz` laptele? C‰nd bebelu[ul a \mplinit deja patru luni, po]i \ncerca s` \i dai o dat` sup` \n loc de
lapte. Dac` mama este plecat` pentru o perioad` mai lung`, bebelu[ul poate primi \n
acest timp o dat` sup`, alt` dat` formul` de lapte [i alt` dat`
Laptele matern nu con]ine conservan]i, de aceea trebuie p`strat \n condi]ii bine stabilite.
fructe. Sunt posibile [i alte variante - o dat` lapte sau sup`,
Pentru bebelu[ii s`n`to[i, n`scu]i la termen, laptele muls se p`streaz` \n recipiente \nchise
alt` dat` piure, fructe sau sup`, piure ori lapte, \n func]ie
pentru p`strarea hranei (cu certificat) sau \n pungi speciale (aten]ie, pungile se potrivesc
de ce \i place [i micu]ului. Mesele suplimentare, adic` altele dec‰t
numai cu pompele de aceea[i marc`). Por]iile de 60-120 ml de obicei se congeleaz`.
laptele, trebuie date de la \nceput cu linguri]a.
Laptele pentru copiii n`scu]i Toate aceste schimb`ri trebuie introduse cu aproximativ o
Condi]ii de p`strare a laptelui
la termen lun` \nainte de \ntoarcerea mamei la serviciu, astfel \nc‰t
bebelu[ul s` se poat` obi[nui cu ele. Aceea[i regul` se
Temperatura camerei 12 ore
aplic` [i \n cazul \n care bebelu[ul este hr`nit de alt`
Frigider ( +3 - +8ºC) 2-5 zile
persoan` (bunic` sau bon`).
Congelator \n frigider (-10ºC) 2 s`pt`m‰ni
24 Congelator (-18 la -20ºC) 6-12 luni 25
C‰nd facem trecerea la biberon,
trebuie s` nu uit`m c` cel mic bea \n E nevoie s`-i dai mai mult` hran`?
medie 90-110 ml. |n a doua lun` sunt
\n jur de 6 mese pe zi a c‰te 110-130
ml, \n a treia por]ia cre[te cu aproape Biberonul poate fi de ajutor dac` s‰nul nu-i
10 ml. |ns` copilul nu este o ma[in` este suficient bebelu[ului. Dac` pare fl`m‰nd
automat` - o dat` poate s` vrea 50 ml, [i vrea s` m`n‰nce o dat` la o or` jum`tate
alt` dat` 150 ml. [i vrei s` m`n‰nce pe s`turate, po]i \ncerca
s`-l hr`ne[ti [i cu biberonul. Trebuie re]inut
De aceea, nu trebuie s`-l for]`m pe cel
c` fiecare introducere de hran`, alta dec‰t
mic s` m`n‰nce. Nou-n`scu]ii hr`ni]i
laptele matern, duce la diminuarea cantit`]ii de
cu biberonul sunt de multe ori for]a]i s`
lapte produs. |ntotdeauna \nainte de a \ncepe
m`n‰nce prea mult, deoarece p`rin]ii se
hr`nirea cu biberonul consult` medicul
tem c` micu]ii nu m`n‰nc` c‰t trebuie.
pediatru. Dac` iei decizia s` hr`ne[ti
}ine minte, de asemenea, c` nu ai voie s` bebelu[ul cu biberonul, o po]i face \n dou`
re\nc`lze[ti resturile, pe care nu le-a b`ut - feluri:
bebelu[ul poate face diaree! De aceea, tot Al`ptarea [i hr`nirea cu biberonul \n
ce nu a m‰ncat bebelu[ul trebuie aruncat timpul aceleia[i mese.
dup` o jum`tate de or`.
Nu uita s` \i dai \nt‰i s‰n [i apoi biberon.
Masa va fi astfel alc`tuit` din dou` feluri, urm‰nd o
pauz` de aproximativ trei ore. Pentru biberon preg`tim o por]ie
pu]in mai mic` dec‰t pentru un bebelu[ de aceea[i v‰rst` hr`nit exclusiv cu
biberonul (multiplu de 30 ml, adic` 60 ml, 90 ml sau 120 ml). La \nceput e bine s` preg`te[ti
Micu]ului hr`nit cu lapte natural \n primele luni de via]` nu este nevoie mai mult [i s` vezi cum reac]ioneaz` copilul.
s`-i dai s` bea [i alte lichide, dar, dac` e canicul`, \i po]i da ap` plat`, ceai
pentru nou-n`scu]i cu fenicul sau mu[e]el. |n a doua variant` nou-n`scutul prime[te de dou` ori pe zi numai formul` de lapte.
Se estimeaz` c` por]ia ar trebui s` fie de 100 ml plus 10 ml pentru fiecare lun` de via]`
(adic` un bebelu[ de trei luni ar trebui s` m`n‰nce aproximativ 130 ml lapte). Deoarece
apetitul este o chestiune individual`, prima dat` po]i preg`ti pu]in mai mult dec‰t ar
rezulta din aceast` formul` [i po]i vedea c‰t de mult m`n‰nc` bebelu[ul.

Drag` m`mic`, nu uita! Folosirea suzetei poate influen]a negativ tehnica


bebelu[ului de a suge la s‰n, indiferent dac` micu]ul prime[te [i s‰nul,
[i biberonul \n timpul aceleia[i mese sau nu. Drept rezultat, se reduce
cantitatea de lapte supt de la s‰n, ce poate duce la reducerea lacta]iei. |n
cazul \n care observi vreunul din urm`toarele simptome: bebelu[ul suge la
s‰n cu mai pu]in` poft`, trage de s‰n, \ncep s` te doar` mameloanele, s`
nu mai ai mereu lapte, se blocheaz` sau se inflameaz` s‰nii, micu]ul nu
ia \n greutate, bea din ce \n ce mai mult din biberon - va fi nevoie s` te
g‰nde[ti ce s` faci mai departe, dac` s` nu mai folose[ti biberonul sau s`
26
nu mai al`ptezi. 27
Sfaturi importante

 L
aptele matern este cea mai bun` [i cea mai valoroas` hran` pentru bebelu[. Con]ine
toate ingredientele nutritive care \i sunt necesare [i \i stimuleaz` imunitatea \n mod
natural, protej‰ndu-l de infec]ii [i alergii.
 A
t‰t \n timpul sarcinii, c‰t [i pe perioada al`pt`rii, alimenta]ia corect` a mamei are un
rol foarte important at‰t pentru ea, c‰t [i pentru cel mic.
 A
l`ptarea frecvent` a bebelu[ului este cel mai bun mod de a men]ine lacta]ia.
 C
hiar dac` apar dificult`]i \n al`ptare, de exemplu ]i se pare c` micu]ul nu m`n‰nc`
suficient sau ai prea pu]in lapte, nu renun]a la al`ptare – cere sfatul medicului.
 D
ac` dintr-o anumit` cauz` nu po]i al`pta, cere sfatul medicului pentru a alege
formula de lapte. Acesta te va sf`tui cu privire la cea mai potrivit` formul` de lapte
pentru copilul t`u, \n func]ie de v‰rsta [i nevoile organismului lui.
 I
ntroducerea nejustificat` a biberonului \n timpul al`pt`rii poate avea o influen]`
negativ` asupra lacta]iei.
 D
ac` te decizi s`-l hr`ne[ti pe cel mic numai cu biberonul, po]i avea dificult`]i \n cazul
\n care dore[ti s` revii la al`ptare. |nainte de a lua decizia de a-l hr`ni pe micu] cu
formule de lapte, contacteaz` medicul.
 |
n cazul \n care medicul recomand` produse suplimentare sau care s` \nlocuiasc`
al`ptarea \n primele luni de via]` ale bebelu[ului, folose[te mereu formule de lapte s`
corespund` celor mai ridicate standarde de calitate. Alimenta]ia care nu este special
conceput` pentru bebelu[i poate fi d`un`toare pentru s`n`tatea copilului t`u.
 P
reg`te[te mereu formula de lapte conform recomand`rilor de
pe ambalaj [i \ntotdeauna cu pu]in timp \nainte de a hr`ni
bebelu[ul. Nu refolosi niciodat` restul pe care nu l-a
m‰ncat.
 A
tunci c‰nd preg`te[ti masa pentru bebelu[, p`streaz`
regulile de igien` - descrise pe ambalaj.
 O
aten]ie deosebit` trebuie acordat` igienei primilor
din]i[ori, mai ales \naintea somnului. Este important ca, dup`
terminarea mesei, bebelu[ul s` nu p`streze \n guri]` suzeta cu
resturi de m‰ncare.

28
Contacteaz` Milupa
Tel. verde* 0800.864.587
Luni-vineri, orele 10.00-17.00
* apel netaxabil \n re]eaua RomTelecom
milupa.nutritie@danone.com
www.milupa.ro