Răileanu Parascovia, gr.

AA - 201

Lucrul individual în baza datelor ÎS „Radiocomunicații”

Tabelul 1. Analiza structurii activelor entității

Nr. Indicatori, lei Perioada Perioada Devierea cotei,
crt. precedentă curentă %
(+,-)
Suma, Cota, % Suma, mii Cota, %
mii lei lei
0 1 2 3 4 5 6 ( rd.5- rd.3 )
Imobilizări necorporale 34 0,0220 60 0,0382 +0,0162
Imobilizări corporale 101973 66,0190 99357 63,2956 -2,7234
Investiții pe termen lung 1480 0,9582 1460 0,9301 -0,0281
Creanțe pe termen lung 937 0,6066 933 0,5944 -0,0122
Alte active pe termen lung 104 0,0673 103 0,0656 -0,0017
Stocuri 5826 3,7719 5428 3,4579 -0,314
Creanțe curente 26518 17,1683 20440 13,0213 -4,147
Investiții financiare curente - - - - -
Numerar și documente bănești 17457 11,3020 29041 18,5006 +7,1986
Alte active circulante 129 0,0835 151 0,0962 +0,0127
Total active 154459 100,00 156973 100,00 -
Concluzie:
În baza datelor din tabel putem menționa faptul că la sfârșitul anului de gestiune 2019 cea mai mare
pondere din totalul activelor o construtuie: imobilizările corporale 66,02% în perioada precedentă și
63,30% în perioada curentă; creanțele curente în valoare de 17,17% în perioada precedentă și 13,02% în
cea curentă; numerarul și documentele bănești constituind în perioada precedentă 11,30% mărindu-se
ulterior cu aproximativ 7,20%.
Valoarea Ric în perioada curentă este mai mică decât în perioada de bază cu 2,72% ceea ce înseamnă că
costul de intrare al punerilor în funcțiune nu compensează integral amortizarea calculată, plus valoarea
scoaterilor din funcțiune sau diminuarea valorii prin reevaluare.
Nivelul ratei imobilizărilor în anul curent în valoare de 64,92% depășește pragul de 2/3 din active ceea
ce denotă că entitatea nu-și va putea achita datoriile curente.
Mărimea totală a activelor controlate de entitate în perioada precedentă constituie 154459 mii lei
majorându-se în perioada curentă cu 2513 mii lei. Analizând bilanțul contabil putem afirma că această
creștere s-a datorat pe seama mijloacelor împrumutate și anume a datoriilor pe termen lung cât și
deasemenea ar putea fi ca rezultat al proceselor inflaționiste din economia națională.

Tabelul 2 . Analiza mărimii şi evoluției patrimoniului entității

1
 Nr La sfârșitul, Ritmul
. Indicatori perioadei perioadei creșterii %
crt. precedente, mii curente, mii lei
lei
0 1 2 3 4 (rd.3/ rd.2x100)
1. Valoarea totală a activelor 154459 156973 101,63
2. Venituri din vînzări 60837 57662 94,78
3. Venituri din toate tipurile de activități 64228 61628 95,94
Concluzie:
Din datele tabelului 2 rezultă că în dinamică se evidențiază o tendință pozitivă de creștere a
patrimoniului aflat la dispoziția ÎS Radiocomunicații. Dacă la începutul anului de gestiune au
constituit154459 mii lei păi la sfârșitul anului de gestiune s-a majorat cu 1,63% și au alcătuit 156973 mii
lei. Creșterea mărimii activelor controlate de întreprindere reflectă lărgirea activității de întreprinzătorşi
majorarea potenţialului economico-financiar reînnoirea şi dezvoltarea parcului
deutila(e6 mărirea stocurilor de mărfuri şi materiale6 efectuarea investiţiilor financiare etc.).
Printre canalele de intrare a patrimoniului în administrarea întreprinderii prevalează procurarea și
crearea activelor pe seama surselor împrumutate.

Tabelul 3. Calculul şi analiza factorială a patrimoniului net

Nr. Indicatori Perioada Perioada Abateri, lei Influența asupra
crt. precedentă, curentă, mii (± Δ) patrimoniului net
mii lei lei
0 1 2 3 4 (rd.3- rd.2 ) 5 (±)
1. Total pasive (active) 154459 156972 +2513 +2513
2. Datorii pe termen lung 121 2793 +2672 -2672
3. Datorii curente 1298 1256 -42 +42
4. Provizioane - - - -
5. Patrimoniul net 153161 155716 +2555 -
(rd.1 - rd.3 - rd.4)
6. Capital propriu 153040 152923 -117
(rd.1 - rd.2 - rd.3 - rd.4)
7. Capital permanent 153161 155716 +2555 -
(rd.6 + rd.2 + rd.4)
8. Rata stabilității 99,16 99,20 +0,04 -
financiare
(rd.7 / rd.1 x 100)
9. Rata surselor curente 0,84 0,80 -0,04 -
(rd.7 / rd.1 x 100)
Concluzie:
Din calculele efectuate în tabelul 3rezultă că la sfârșitul perioadei de gestiune ÎS „Radiocomunicații”
dispune de patrimoniul net în sumă de 155716 mii lei. Totodată, în dinamică se observă tendința pozitivă
de creștere a activelor nete în cursul anului cu 2555 mii lei. Creșterea menționată s-a produs din cauza
micșorării datoriilor pe termen scurt. Sub influența acestui factor patrimoniul net s-a majorat cu 2555 mii
lei. Totodată majorarea valorii activelor controlate de întreprindere și micșorarea datoriilor pe termen
scurt a diminuat cu 2513 mii lei și 42 mii lei influența negativă a creșterii datoriilor pe termen lung cu
2672 mii lei.
Analizând rata stabilității financiare a întreprinderii ÎS „Radiocomunicații” observăm o tendință de
creștere de la 99,16% la 99,20% ceea ce reprezintă un indicator favorabil pentru întreprindere. Această

2
creștere s-a datorat acumulării de rezerve în valoare de 3098 mii lei și împrumuturi pe termen lung în
valoare de 2672 mii lei în anul curent față de 121 mii lei în anul precedent. Deasemenea această creștere
s-a produs și datorită lichidării unor datorii pe termen scurt.
Totodată, observăm că nivelul ratei surselor curente în dinamică are o tendință de reducere cu 0,04% în
anul curent față de cel precedent ceea ce exprimă scăderea ponderii surselor curente în totalul surselor
de finanțare ceea ce la fel e o situație favorabilă pentru întreprindere din motiv că se realizează pe seama
reducerii nivelului datoriilor financiare pe termen scurt cu 42 mii lei cu respectarea termenelor de plată
la datoriile de exploatare pe termen scurt.

Tabelul 4. Analiza structurii activelor și pasivelor în funcție de gradul lichidității şi după scadență și
calculul coeficienților acestora în cadrul analizei exprese
Nr. Indicatori Perioada Perioada Abateri
crt. precedentă, curentă, mii (± Δ)
mii lei lei
0 1 2 3 4 (3-2)
1. Total active 154459 156972 +2513
1.1. А1 – Numerar (mijloace bănești), lei 17457 29041 +11584
1.2 А2 – Investiții și creanțe pe termen scurt, lei 26518 20439 -6079
1.3 А3 – Stocuri și alte active curente, lei 5955 5579 -376
1.4 А4 – Active imobilizate, lei 104529 101913 -2616
2. Total Pasive 154459 156972 +2513
2.1 P1 – Datorii urgente (pe termen scurt cu termenul - - -
expirat ), lei
2.2 P2 - Datorii curente (pe termen scurt cu termenul 1298 1256 -42
neexpirat ), lei
2.3 P3 – Datorii pe termen lung, lei 121 2793 +2672
2.4 P4 – Capital propriu, lei 153040 152922 -118
3. Rata lichidității absolute (urgente, rapide) - 13,45 23,12 +9,67
gradul III [1.1 / ( 2.1 + 2.2)]
4. Rata lichidității intermediare (testul acid sau quick 33,88 39,39 +5,51
ratio) - gradul II [(1.1+1.2) / ( 2.1 + 2.2)]
5. Rata lichidității curente (generală) – gradul I 38,47 43,84 +5,37
[(1.1+1.2+1.3) / ( 2.1 + 2.2)]
6. Rata generală de îndatorare ( < 1) 0,01 0,03 +0,02
[( 2.2 + 2.3)/ 2.4]
7. Rata de îndatorare financiară (< 26-40 %) 0,0008 0,0179 +0,0171
[2.3 / ( 2.4 + 2.3)]
8. Coeficientul de levier 0,0008 0,0183 +0175
[2.3 / 2.4]
9. Gradul de acoperire a dobânzii - - -
Profitul înainte de dobânzi și impozite (EBIT) /
Cheltuieli cu dobânzile
Concluzie:
Studierea informației prezentate în tabelul 4 permite elaborarea următoarelor concluzii. Atât la începutul
cât și la sfârșitulanului suma activelor perfect lichide (A1) este mult mai mare în comparație cu datoriile
urgente (P1) care în genere sunt absente în perioada 2018-2019 ce atestă respectarea condiției A1>=P1,
aceeași concluzie este valabilă în privința activelor ușor realizabile în concordanță cu datoriile curente,
adică la fel se atestă respectarea condiției A2>=P2.

3
Totodată, se observă și depășirea considerabilă a activelor lent realizabile în comparație cu datoriile pe
termen lung (respectarea condiției A3>=P3), ce au condișionat formarea fondului de rulment net pozitiv,
adică corespunderea condiției A4<=P4.
Analizând coeficientul lichidității intermediare observăm faptul că cota datoriilor pe termen scurt a ÎS
„Radiocomunicații” de 33,88% în anul precedent și 39,39% în anul curent pe care este capabilă să le
achite prin mobilizarea mijloacelor bănești, investițiilor pe termen scurt și creanțelor pe termen scurt.
Rata lichidității curente în valoare de 38,47% în anul precedent și 43,84 în anul curent arată că în
această măsură întreprinderea poate acoperi datoriile curente pe seama activelor curente. Coeficientul
lichidității absolute arată că întreprinderea respectivă în anul de gestiune a fost capabilă să achite
imediat datoriile pe termen scurt în valoare de 13,45% în anul precedent și 23,12% în anul curent
utilizând numai mijloacele bănești disponibile la moment.
Totodată observăm că rata lichidității absolute, intermediare și curente depășesc nivelul maximal
recomandat ce reflectă o structură irațională a activelor întreprinderii, când o parte de mijloace sunt
înghețate în stocuri anormale și nejustificate, care nu aduc venit. Cauzele probabile ale excesului
lichidității curente peste limită sunt numeroase:
- Stocuri de material excesive;
- Comenzi anulate;
- Creanțe expirate ale consumatorilor;
- Suma excesivă de mijloace în conturi bancare etc.
Rata generală de îndatorare are o valoare subunitară ce semnifică un grad mic de îndatorare fapt ce
protejează împotriva riscului de neplată a dobânzilor, restituirii împrumuturilor, intrării în stare de
faliment. Conform coeficientului ratei financiare compania are un nivel satisfăcător (0-70%) respectiv
entitatea poate recurge la mijloace împrumutate. Coeficientul de levier are un nivel subunitar ce se
apreciază pozitiv din punct de vedere al creditorilor.
Recomand entității o analiză suplimentară asupra lichidității întreprinderii pentru a evita consecințele
ce pot apărea: reducerea rentabilității activelor în legăturo cu înghețarea activelor; cheltuieli
suplimentare de păstrarea stocurilor excesive; riscul învechirii și deteriorării activelor stocate; riscul
creșteriilipsurilor de diferită natură.

Tabelul 5. Analiza structurii rezultatelor financiare ale entității

Nr/ Indicatori Perioada de gestiune, mii lei Abateri Indici
rd (± Δ) (%)
Precedentă Curentă
0 1 2 3 4 5
(rd. 3-rd. 2 ) (rd.3/rd.2x100)
A. Rezultatul din activitatea
5719 1993 -3726 35
operațională: profit (pierdere)
B. Rezultatul: profit (pierdere)
766 1206 +440 157
financiar (ă)
C. Rezultatul curent (A+B) 6485 3199 -3286 49
D. Rezultatul din operațiuni cu active
imobilizate și excepționale: profit - - - -
(pierdere)
E. Rezultatul brut (C+D) 6485 3199 -3286 49
F. Rezultatul net al exercițiului (E-
5780 2564 -3216 44
Impozit pe profit)

4
Concluzie:
Conform rezultatelor din tabelul 5 se observă că în anul curent rezultatul din activitatea operațională a constituit
1993 mii lei profit, cu 3726 mii lei mai puțin față de anul precedent. Această situație astimând-o nefavorabilă
pentru entitate. Totodată observăm și o creștere a rezultatului financiar cu 440 mii lei în anul curent față de cel
precedent cât și rezultatul curent s-a diminuat cu 3286 mii lei ceea ce are un impact negativ asupra rentabilității.
Rezultatul net al exercițiului în anul curent a constituit 2564 mii lei cu 3216 mai puțin față de anul precedent ceea
ce semnifică că în anul curent va fi repartizate mai puține resurse de către adunarea generală a acționarilor sau
asociaților.

Tabelul 6. Calculul influenței factorilor la devierea nivelului rentabilității activelor și a veniturilor

Nr. Indicatori Perioada Perioada Abateri Inclusiv din modificarea

crt. precedentă, curentă, (± Δ)
mii lei mii lei Rentabilități Numărului
i de rotații ale
veniturilor activelor
0 1 2 3 4 (3-2) 5 6
1. Venituri din vînzări,
60837 57661 -3176 - -
mii lei
2. Profit (pierdere) pînă la
14780 10999 -3781 - -
impozitare, mii lei
3. Valoarea medie a
153632 155715,5 +2083,5 - -
activelor, mii lei
4. Rentabilitatea
veniturilor, % 24,29 19,07 -5,22 - -
(rd. 2 : rd. 1 x 100)
5. Numărul de rotații
ale activelor totale,% 0,40 0,37 -0,03 - -
(rd. 1 : rd. 3)
6. Rentabilitatea
activelor, % (>12) 9,62 7,06 -2,56 -2,08 -0,57
(rd. 2 : rd. 3 x 100)
Verificare: 19,07*(-0,03) = -0,57 -2,56 = (-2,08) + (-0,57)
0,40*(-5,22) = -2,08

Concluzie:
În baza calculelor efectuate remarcăm că rentabilitatea activelor în 2018 la entitea ÎS
„Radiocomunicații”a constatat 7,06% ceea ce înseamnă că la fiecare leu active au fost înregistrați 7 bani
profit până la impozitare cu 2,56 bani mai puțin decât în anul precedent.
Micșorarea rentabilității activelor s-a datorat influenței negative a 2 factori și anume: în perioada
analizată Rvv s-a micșorat cu 2,08 puncte procentuale ceea ce a condus la diminuarea Rentabilității
activelor, deasemenea negativ a influențat și încetinirea numărului de rotații a activelor negativ cu 0,03
ori ceea  ce a condiţionat reducerea nivelului rentabilităţii activelor  cu  0,57 puncte procentuale.
Numărul de rotaţii ale activelor este la un nivel foarte redus fiind practic de două ori mai scăzut decât se
cere pentru o activitate de rezonabilă. Reducerea numărului de rotaţii ale activelor este datorată faptului
că ritmul de creștere a valorii medii a activelor totale (101,36%) depășește un pic ritmul de creștere
a veniturilor din vânzări (94,78%). Cauzele care au determinat încetinirea rotaţiei activelor sunt:

5
creșterea nivelului stocurilor de materiale și duratei de livrare a produselor finite; creșterea duratei de
încasare a creanţelor pe termen scurt etc. De menţionat faptul că nivelul rentabilităţii activelor
este foarte redus în ambele perioade ceea ce nu va permite entității să-și reînnoiacă și să-și  crească
activele sale într-o perioadă de timp cât mai scurtă.
În concluzie putem spune că entitatea se află într-o situație nefavorabilă din punct de vedere al
rentabilității activelor și ÎS Radiocomunicații utilizează neeficient activele sale.

Tabelul 7. Analiza rentabilității capitalului propriu

Nr. Indicatori Perioada Perioada Abateri

crt. precedentă, curentă, mii (± Δ)
mii lei lei
0 1 2 3 4
1. Venituri din vânzări, lei 60837 57661 -3176
2. Profit (pierdere) până la impozitare, lei 6485 3199 -3286
3. Profitul net al perioadei de gestiune, lei 5779 2565 -3214
4. Valoarea medie a capitalului propriu, lei 151785,5 152981 +1195,5
5. Rentabilitatea capitalului propriu calculat în 3,81 1,68 -2,13
baza profitului net, % (rd. 3 : rd. 4 x 100) %
6. Rentabilitatea capitalului propriu calculat în 4,27 2,09 -2,21
baza profitului până la impozitare, % (rd. 2 :
rd. 4 x 100) %
7. Rentabilitatea activelor, % (tabelul 3.3.) 9,62 7,06 -2,56
8. Efectul de levier (rd. 5 sau 6 – rd. 7 ) -5,81 -5,38 -
9. Valoarea medie a capitalului permanent, lei 152094,5 154438,5 +2344
10. Rentabilitatea capitalului permanent 1,29
Concluzie:
Din calculele efectuate în tabelul 7 rezultă că la ÎS „Radiocomunicații” rentailitatea capitalului
propriu a înregistrat o reducere față de anul precedent. Rentabilitatea capitalului propriu calculată în
baza profitului până la impozitare în anul precedent, a constituit 4,27%, adică, la fiecare leu mijloace
proprii întreprinderea a câștigat câte 4,27 bani profit până la impozitare, dar în anul de gestiune
numai 2,09 bani, astfel înregistrând o reducere față de anul precedent cu 2,21 puncte procentuale.
Deasemenea, la ÎS „Radiocomunicații” trezește îngrijorare faptul obțineriinete în anul de gestiune, ca
rezultat, rentabilitatea capitalului propriu calculată în baza profitului net s-a micșorat cu 2,13 pp.
Dacă, în anul precedent, la fiecare leu capital propriu întreprinderea obține 3,81 bani profit net.
Deci, observăm că entitatea ÎS„Radiocomunicații” nu utiliează eficient mijloacele proprii, ceea ce
cere o analiză mai detaliată a factorilor de influență asupra rentabilității capitalului propriu.

Tabelul 8. Calculul influenței factorilor de gradul I asupra modificării fondului de rulment net ( lei)

6
 Nr Denumirea factorilor Perioada Perioada Abateri Influența
. precedentă, curentă, (± Δ) factorului
crt. mii lei mii lei
0 1 2 3 4 5 (±)
1. Modificarea capitalului propriu 153040 152922 -118 -
2. Modificarea datoriilor pe termen 121 2793 +2672 +
lung
3. Modificarea activelor imobilizate 104529 101913 -2616 +
4. Fondul de rulment net (1+2-3) 48632 53802 +5170
Verificare:
Fondul de rulment net = Active circulante – datorii pe termen scurt
Fondul de rulment net = 49930 – 1298 = 48632 (anul precedent)
55059 – 1256 = 53802 (anul curent)

Concluzie:
Informația din tabelul 8 denotă că entitatea analizată a înregistrat în anul curent un fond de rulment net
în valoare de 53802 mii lei. Această creștere s-a datorat modificării următorilor 2 factori:
 diminuarea valorii activelor imobilizate cu 2616 mii lei prin: amortizare, vânzări de active;
renunțarea/cesiunea/terminarea unor contracte de leasing financiar; reevaluare (scăderea valorii
rămase actualizate a activelor);
 contractarea de împrumuturi pe termen mediu și lung și creșterea valorii rămase de achitat la
contractile de leasing financiar/sau inițierea de noi contracte cu 2672 mii lei;
Acești 2 factori au diminuat influența negativă a scăderii capitalului propriu cu 118 mii lei.
În concluzie pot afirma că valoarea fondului de rulment este pozitiv și în continuă creștere ceea ce
semnifică că întreprinderea ÎS„Radiocomunicații” deține capitaluri permanente într-o sumă destul de
ridicată pentru a putea finanța integral imobilizările sale și are lichidități excedentare care-i permite să
facă față diverselor riscuri.

Stocurile Durata rotației Stocurile Durata rotației Numerarul

achiziționate stocurilor – 43,41 vândute creanțelor – 146,59
încasat

Durata rotației Ciclul financiar – 144,84

datoriilor – 45,16
Datorii achitate

CICLUL OPERAȚIONAL

Figura 1. Fazele ciclului operațional (capitalul circulant)

Tabelul 9. Analiza generală a vitezei (ratelor / coeficienților) de rotație

7
 Nr Indicatori Perioada Perioada Abateri
. precedentă, curentă, mii (± Δ)
crt. mii lei lei
0 1 2 3 4
1. Venituri din vânzări , lei 60837 57661 -3176
2. Costul vânzărilor, lei 46057 46661 +604
3. Valoarea medie a activelor imobilizate, lei 105388 103221 -2167
4. Valoarea medie a activelor circulante, lei 48244 52494 +4250
5. Valoarea medie a stocurilor, lei 5588 5627 +39
6. Valoarea medie a creanțelor curente, lei 26551 23479 -3072
7. Valoarea medie a datoriilor curente, lei 1538 1277 -261
8. Numărul (coeficientul) de rotații ale
0,58 0,56 -0,02
activelor imobilizate (rd. 1 : rd. 3 )
9. Durata de rotație a activelor imobilizate
623,63 644,45 +20,82
(rd. 3: rd. 1) x 360
10. Numărul (coeficientul) de rotații ale
1,26 1,09 -0,17
activelor circulante (rd. 1 : rd. 4 )
11. Numărul (coeficientul) de rotație al
39,56 45,16 +5,60
datoriilor curente (rd. 1 : rd. 7 )
12. Durata de rotație a activelor circulante
285,48 327,74 +42,26
(rd. 4: rd. 1) x 360
13. Durata de rotație a stocurilor
43,68 43,41 -0,27
(rd. 5 : rd. 2) x 360
14. Durata de colectare a creanțelor curente
157,11 146,59 -10,52
(rd. 6: rd. 1) x 360
15. Perioada/durata de achitare a datoriilor curente
9,10 7,97 -1,13
(360 / rd. 11)
Concluzie:
Din datele tabelului 9 se obsevă că la entitatea ÎS „Radiocomunicații”, în anul de gestiune, s-a redus
numărul de rotații a activelor imobilizate cu 0,02 și activelor circulante cu 0,17 față de anul precedent.
De menționat că, în perioada analiată, s-a încetinit rotația activelor circulante cu 42 zile și a activelor
imobilizate cu aproximativ 21 de zile.

Valoarea medie a creanțelor curente aferente facturilor comerciale în anul de gestiune față de cel
precedent s-a diminuat cu 3072 mii lei, volumul vânărilor în credit s-a redus cu 3176 mii lei iar perioada
de încasare a creanțelor pe termen scurt s-a micșorat cu 10,52. Situația creată se apreciază poitiv,
deoarece ilustrează o politică prudentă a întreprinderii privind colectarea datoriilor.

Tabelul 10. Analiza structurii și eficienței cheltuielilor ale activității operaționale

Nr/ Indicatori Perioada de gestiune Structura (%) Abateri (± ∆)
Rd Precedentă, Curentă, Si 0 Si 1 lei %
mii lei mii lei
1. Cheltuieli ale activității
56624 57195 100 100 +571 -
operaționale – total
1.1 Costul vânzărilor 46057 46661 81,34 81,58 +604 +0,24
1.2 Cheltuieli de distribuire 362 127 0,64 0,22 -235 -0,42
1.3 Cheltuieli administrative 8516 9054 15,04 15,83 +538 +0,79
1.4 Alte cheltuieli din activitatea
1689 1353 2,98 2,36 -336 -0,62
operațională
2. Venituri din activitatea 62343 59189 - - -3154 -

8
 operațională – total
2.1 Venituri din vânzări 60837 57661 - - -3176 -
2.2 Alte venituri din activitatea - -
1506 1528 +22 -
operațională
3 Rata (indicatorul) de - -
eficientă a cheltuielilor 908,26 966,31 (‰) +5,59
operaționale (1/2*1000), %
Concluzie:
Conform tabelului 10 depistăm că cheltuielile legate direct de activitatea de bază a entității au o valoare
în sumă de 57195 mii lei în perioada curentă cu 571 mii lei mai mult față de anul precedent .
Totodată se evidențiază și majorarea față de perioada precedentă cu 5,59 lei a ratei de eficiență a
cheltuielor totale ce se poate explica prin intermediul influenței modificării structurii venitorilor și anume
micșorarea cu 3154 mii lei;
Cheltuieli la 1000 lei venituri au înregistrat o evoluție diferită în cele 2 perioade analiate astfel:
- în perioada precedent cheltuielile înregistrează 908,26 lei la 1000 lei venit ceea ce e favorabil
pentru întreprindere cât și în anul current 966,31 lei la 1000 lei venit cee ace la fel e favorabil cât
nu e depășește suma de 1000 lei deci întreprinderea nu e în pierdere.

Analiza riscului de faliment în baza scorului Z

Scor Z = (1,2*0,35)+(1,4*0,03)+(3,3*0,02)+(0,6*0,97)+(1,0*0,37)
Scor Z = 0,42+0,042+0,066+0,582+0,37
Scor Z = 1,48
Analizând Scorul Z obținut ajungem la concluzia că entitatea se află în pericol (deoarece valoarea e
sub 1,81) deci întreprinderea ÎS„Radiocomunicații” se îndreaptă spre faliment, cu toate că acest
indicator după părerea mea nu este veridic din motiv că nu am la dispoiție toată informația necesară
pentru a vedea tabloul în întregime.

Studiu de caz 1. Costurile fixe și variabile determinate conform metodei standard cost și analizate în
baza raportului de evaluare a performanței

Se admite că în cadrul „Potterart“ S.A prețul de vânzare a unui produs este de 47 lei,
prognoza costului pentru anul 201N+1 a fost calculată în baza metodei standard-cost:
- costuri directe cu materiile prime (3 kg x 1.5 lei) 4,5 lei;
- costuri directe cu remunerarea muncii (2 h x 6 lei) 12 lei;
- costuri indirecte fixe (0,5 h x 1 lei) 0,5 lei;
- costuri indirecte variabile (1,5 h x 4 lei) 6,0 lei; Total 23,0 lei
Drept urmare au fost înregistrate următoarele sume reale:
- produse obținute 14 000 buc.;
- costuri indirecte fixe 5 600 lei;
- costuri indirecte variabile 72 800 lei;
- costuri directe cu materiile prime (2,9 kg x 1.7 lei) 69 020 lei;
- costuri directe cu remunerarea muncii (1,9 h x 6,4 lei) 170 240 lei;
Soluții:

- Variația costurilor directe cu materiile prime:

9
 AQ x AP AQ x SP SQ x SP
(cantitatea efectivă x (cantitatea efectivă x (cantitatea standard x
prețul actual) prețul standard) prețul standard)
2,9 kg*1,7*14000=69000 2,9*1,5*14000=60900 3kg*1,5*14000=63000

Variația prețului Variația utilizării

materialelor directe materialelor directe
AQ x (AP-SP) SP x (SQ-AQ)
14000*0,2*2,9=8120 1,5*(3-2,9)*14000=2100

Creșterea prețului materiei prime de la 1,5 lei la 1,7 lei a determinat o variație nefavorabilă în
sumă de 8120 lei în timp ce diminuarea cantității consumate de la 3 kg la 2,9 kg a generat o
variație favorabilă în sumă de 2100 lei. Prin umare costul direct al materialelor a înregistrat o
variație nefavorabilă în sumă de 6090 lei (8120-2100).

- Variația costurilor directe de remunerare a muncii:

AH x AR AH x SR SH x SR
(ore efectiv lucrate x rata efectivă (ore efectiv lucrate x rata (ore standard alocate x rata
de remunerare a muncii ) standard de remunerare a muncii) standard de remunerare a muncii)
1,9*6,4*14000=170240 1,9*6*14000=159600 2*6*14000=168000

Variația ratei de remunerare Variația eficienței

a muncii directe remunerării muncii directe
AH x (SR-AR) SR x (SH-AH)
1,9*(6-6,4)*14000=-10640 (2-1,9)*6*14000=8400

Majorarea ratei de remunerare a muncii de la 6,0 la 6,4 a determinat o variație nefavorabilă în

sumă de 10640 lei în timp c diminuarea numerelor de ore de la 2h la 1,9h pentru fiecare produs a
generat o variație favorabilă în sumă de 8400 lei, astfel costul direct de remunerare a muncii
efectiv a înregistrat o variație nefavorabilă față de cel standard în sumă de 2240 (10640-8400).

- Variația costurilor indirecte variabile:

AR x AH SR x AH SR x SH
(rata efectivă al costurilor (rata standard al costurilor (rata standard al costurilor
indirecte variabile x efectiv ore indirecte variabile x efectiv ore indirecte variabile x ore standard
lucrate) lucrate) alocate)
4*1,3*14000=72800 4*1,9*14000=106400 4*1,5*14000=84000

Variația ratei costurilor Variația eficienței costurilor

indirecte variabile indirecte variabile
AH x (SR-AR) SR x (SH-AH)
(1,5-1,9)*14000=11200

Analiza costurilor indirecte variabile a determinat existența unei variații favorabile în valoare de
11200 generată de diminuarea numărului de ore efectiv lucrate de la 1,5h la 1,3h pe fiecare
produs.

10
- Variația costurilor indirecte fixe:
AFO Costuri indirecte fixe bugetate BFO
Costuri indirecte fixe efective Costuri indirecte fixe standard
15000 (buget static) bugetate
0,4*1*14000=5600 0,4*1*15000=6000 0,5*1*14000=7000

Variația volumului costurilor Variația costurilor indirecte fixe

indirecte fixe consumate
rata FO x (AO-BO) BFO – AFO
400 14000*(7000-5600)

Raportul de evaluare a performanței

Rezultate Bugetul Variațiile Bugetul Variațiile

actuale flexibil bugetului static bugetului
flexibil static
0 1 2 3 (1-2) 4 5 (1-4)
Unități, buc 14 000 14 000 0 15 000 1 000
Volumul
658000 658000 0 705000 (47000)
vânzărilor
Costuri
312060 315000 (2940) 337500 (25440)
variabile
Contribuția
345940 343000 +2940 367500 (21560)
marginală
Costuri fixe 5600 7000 (1400) 7500 (1900)
Profitul brut 340340 336000 +4340 360000 (19660)

Studiu de caz 2. Utilizarea metodelor ABC/ABM și cele tradiționale în luarea deciziilor

manageriale

Se admite că în cadrul PRIMA SA s-a hotărât majorarea numărului de produse livrate. Astfel, pentru a lua
decizia cea mai corectă a realizat o analiză a costurilor indirecte în baza metodei tradiționale și a metodei ABC-
ABM:
- Date inițiale:

11
 Indicatori Produsul A Produsul B Produsul C Total, lei
Venitul din vânzări, lei 480 000 860 000 680 000 2 020 000
Costul vânzărilor, lei 320 000 580 000 500 000 1 400 000
Costul ambalajelor returnate, lei 2 800 400 0 3200
Numărul comenzilor de achiziții, unit. 140 350 160 650
Numărul livrărilor realizate, unit. 80 710 210 1 000
Numărul de ore de stocare pe raft, ore 180 1 300 1 120 2 600
Numărul de produse vândute, unit. 40 300 450 000 122 200 612 500

- Activitățile generatoare de costuri indirecte*:

Activități Descrierea activităților Costuri Bazele de repartizare ale
suportate, lei costurilor
Returnări Returnarea ambalajelor pentru 3 000 Includerea directă în costul
depozitare produselor
Achiziții Plasarea comenzilor de achiziții 65 000 650 comenzi de achiziție
Livrări Livrare fizică 106 000 100 livrări
Stocare Stocarea mărfurilor pe rafturi 78 000 2 600 ore pe raft
și întreținere
Clienți Servicii oferite clienților 98 000 612 500 numărul de produse
vândute
Total 350 000

- Repartizarea costurilor indirecte conform metodei tradiționale. Rata de repartizare tradițională a costurilor
suportate de magazin reprezintă (350000/1400000)

Indicatori Produsul A Produsul B Produsul C Total, lei

Venitul din vânzări, lei 480000 860000 680000 2020000
Costul vânzărilor, lei 320000 580000 380000 1400000
Costurile indirecte suportate de 320000*0,25 145000 145000 350000
magazin, lei * =80000
Total cost, lei 400000 725000 625000 1750000
Profitul brut, lei 80000 135000 55000 270000
Profitul brut/ Venituri din vânzări 16,66% 15,70% 8,08% 13,37%
(5/1)
* în componența costurilor indirecte au fost incluse acele costuri/cheltuieli care se referă la mai multe produse și au un rol
important în procesul decizional

- Sistematizarea activităților conform cerințelor sistemului ABC de repartizare a costurilor

indirecte:
Activități Ierarhia costurilor Total Bazele de repartizare Rata de alocare a
cost, lei ale costurilor costurilor
Achiziții La nivel de lot 65 000 650 comenzi de 100 lei pe fiecare
achiziție comandă
Livrări La nivel de lot 106 000 1 000 livrări 106 lei pe fiecare
comandă
Stocare La nivel de lot ieșire 78 000 2 600 ore pe raft 30 lei oră raft
Clienți La nivel de lot ieșire 98 000 612 500 numărul de 0,16 lei pe fiecare
produse vândute produs vândut
- Repartizarea costurilor indirecte* conform metodelor ABC - ABM:
Indicatori Produsul A Produsul B Produsul C Total, lei
Venitul din vânzări, lei 480000 860000 680000 2020000
Costul vânzărilor, lei 320000 580000 500000 1400000
Costul ambalajelor returnate, lei 2800 400 0 3200

12
 Costul comenzilor de achiziție 140*100=1400 35000 16000 65000
realizate, unit. 0
Costul livrărilor realizate, unit. 80*106=8480 75260 22260 106000
Costul orelor de stocare pe raft 180*30=5400 39000 33600 78000
Costul de deservire al clienților 6448 72000 19552 98000
Total costuri indirecte* 37128 221660 91412 350200
Total cost 357128 801660 591412 1750200
Profitul brut 122872 58340 88580 269800
Profitul brut / Venituri din 25,60 6,78 13,03 13,36
vânzări
* în componența costurilor indirecte au fost incluse acele costuri/cheltuieli care se referă la mai multe produse și au un rol
important în procesul decizional

- Compararea rezultatelor metodei tradiționale cu cele ale metodelor ABC - ABM:

Produsele obținute Metoda tradițională Metodele ABC -AMB
1 Produsul A 16,66% 25,60%
2 Produsul B 15,70% 6,78%
3 Produsul C 8,08% 13,03%
Concluzie:
Compararea ratei de profitabilitate pe fiecare produs separat conform metodelor tradiționale și ABC –
ABM diferă substanțial. Acest fapt ne determină să afirmăm că metodele ABC – ABM oferă date mai
exacte în ceea ce privește costurile pe fiecare produs, fapt ce generează luarea celei mai bune decizii.

Studiu de caz 3. Implementarea și utilizarea analizei CVP în cadrul entității

Analiza Se admite că unica sursă de venit a Agenției de Turism „ Toptravelling “ reprezintă comisionul
CVP în de 10% din prețul foilor turistice. În perioada anului 201N au fost înregistrate următoarele
entitățile date:
prestatoare - prețul cel mai mic al unei foi turistice a fost de 800 lei;
de servicii - costul fix total lunar 56 000 lei, inclusiv: cheltuielile de arendă 10 000 lei, salarii inclusiv taxe -
40 000 lei, alte cheltuieli 6 000 lei;
- costul variabil 550 lei pentru o foaie turistică.
Se admite că în anul 201N+1 costul variabil va înregistra suma de 600 lei, iar costurile fixe vor
rămâne constante. În aceste condiții se cere să se determine numărul de foi turistice ce trebuie
vândute pentru a asigura profitul din exploatare la nivelul anului precedent de 30 000 lei.

Soluții:
201N: - Marja de contribuție pe unitate: 800-550=250 lei
- Rentabilitatea unitară (Breakeven number of units): 56000/250=224 foi turistice
- Numărul de unități: (56000+30000)/250=334
201N+1:
- Rentabilitatea unitară (Breakeven number of units): 800-600=200
- Numărul de unități: (56000+30000)/200=430
- Rentabilitatea unitară: 56000/200=280 foi turistice
Concluzii:
Pentru a avea un profit zero în anul 201N agenția trebuie să vândă cel puțin 224 foi p lună iar
pentru a asigura un profit de 30000 lei trebuie să vândă cel puțin 344 foi.
În anul următor urmare a creșterii costurilor unitare variabile de la 550 la 600 lei, agenția
trebuie să mărească numărul foilor vândute pentru a asigura un profit zero de la 224 la 280 foi pe
lună; iar pentru a asigura nivelul profitului din anul precedent trebuie să majoreze numărul foilor
vândute de la 344 la 430 lei.

Analiza Se admite că „ Goodseller“ S.A. comercializează încălțăminte pentru copii. Perechea de

CVP în încălțăminte procurată cu 40 lei o vinde cu 90 lei, inclusiv taxe - 35 000 lei, alte cheltuieli 4 000
entitățile de lei pentru vânzarea a maximum 1 500 perechi de încălțăminte.
comerț Soluții: Abordarea în baza situației de profit și pierdere:

13
  (90 lei * nr. unități) – (40 lei * nr. unități)-39000 = 0 lei
Nr de unități = (39000+0) / 50 = 780 perechi (pentru profit zero)

 (90 lei * nr de unități) – (40 lei * nr de unități) – 39000 = 25000 lei

Nr de unități = (39000 lei + 25000)/50 = 1280 perechi (pentru profit 25000)

Abordarea în baza marjei de contribuție:

Rentabilitatea vânzărilor unitară
39000+0 lei/ (90-40 lei) = 780 perechi
39000+25000/(90-40 lei) = 1280 perechi

Rentabilitatea vânzărilor în lei

Rata contribuției marginale: 50/90 = 0,5555
39000+0 / 0,5555 = 70200 lei
39000+25000/0,5555=115201 lei

Concluzii:
În concluzie putem cert afirma că prima metodă ne permite doar unitar să abordăm situația, pe
când a doua metodă e mult mai eficientă.

Analiza Se admite că „Potterart“ S.A. produce articole artizanale pe care le vinde la prețul
CVP în mediu de 30 lei. Costul fix total este de 600 000 lei (costuri indirecte 400 000 lei,
entitățile cheltuieli administrative 200 000 lei). Cantitatea de producție anuală este de 90 000
de unități, iar limita maximă de 120 000 unități. Costuri variabile unitare:
producție - materie primă 7 lei;
- retribuirea muncii 4 lei;
- costuri indirecte variabile 2, 1 lei;
- costuri de distribuire variabile 0, 9 lei Total 14 lei
Soluții:
Situația de venituri și cheltuieli lei
Venituri din vânzări 2700000
Costuri variabile:
- materie primă (7*90000) 630000
- retribuirea muncii (4*90000) 360000
- costuri indirecte variabile (2,1*90000) 189000
- cheltuieli de distribuire variabile (0,9*90000) 81000
Total costuri variabile 1260000
Marja de contribuție marginală 1440000
Costuri fixe:
- costuri indirecte; 400000
- cheltuieli administrative 200000
Total costuri fixe 600000
Profitul înainte de impozitare 840000

 Rentabilitatea vânzărilor unitară

(600000+0 lei)/(30-14) = 37500 articole (pentru profit zero)
(600000+1000000)/16 = 100000 articole (pentru profit de 1000000)

 Rata contribuției marginale

Marja unitară/Preț unitar

16 lei/30 lei = 0,53333

(600000+0 lei)/0,53333= 1125000 lei

14
 (600000+1000000 lei)/0,53333= 3000018 lei

 Concluzii:
Pentru a avea un profit zero în anul 201N întreprinderea trebuie să vândă cel puțin 37500
articole pe lună iar pentru a asigura un profit de 1000000 lei trebuie să vândă cel puțin
100000 articole.
Dacă să estimăm în valori numerice pentru ca întreprinderea să aibă un profit ero trebuie
să producă și să vândă în valoare de 112500 lei iar pentru a avea un profit de 1000000
lei trebuie să producă și să realizeze marfă în valoare de 3000018 lei.

15