CAPITOLUL 10

ECUAŢII DIFERENŢIALE

BREVIAR TEORETIC

Ecuaţii diferenţiale de ordinul I

• Forma implicită: F ( x, y, y ') = 0, F : D ⊂ R 3 → R, x ∈ I ⊆ R ,
funcţia necunoscută fiind y = y (x) , derivabilă, cu derivata
y ' = y ' ( x) .
• Forma explicită: y ' = f ( x, y )
A rezolva o ecuaţie diferenţială presupune a determina o funcţie
y = ϕ ( x), ϕ : I → R , astfel încât F ( x, ϕ ( x), ϕ ' ( x) ) = 0 ; în aceste
condiţii, spunem că funcţia y = ϕ (x, C ), C ∈ R este soluţia
generală a ecuaţiei.
Pentru o anumită valoare a lui C , funcţia y = ϕ (x) se numeşte
soluţie particulară a ecuaţiei.
• Problema lui Cauchy pentru ecuaţia F ( x, y, y ') = 0 constă în
determinarea unei soluţii particulare a ecuaţiei, care verifică
condiţia iniţială y ( x0 ) = y 0 , x0 ∈ I , y 0 ∈ R .

I. ECUAŢII DIFERENŢIALE CU VARIABILE

SEPARABILE
Forma generală este:
y ' = f ( x) ⋅ g ( y ), f : (a, b) → R, g : (c, d ) → R; f , g continue şi
g ( y ) ≠ 0, ∀y ∈ (c, d ) .
II. ECUAŢII DIFERENŢIALE OMOGENE
⎛ y⎞
Forma generală este: y' = g ⎜ ⎟ , g : (a, b) → R continuă.
⎝ x⎠
Această ecuaţie se rezolvă astfel:
y
Se face înlocuirea = z ⇒ y = zx, y ' = z ' x + z şi se obţine o
x
ecuaţie diferenţială cu variabile separabile.

III. ECUAŢII DIFERENŢIALE LINIARE DE ORDINUL I

Forma generală este:
y ' = P( x) y + Q( x), P, Q : (a, b) → R continue.
Această ecuaţie se rezolvă în doi paşi :
i ) se determină soluţia ecuaţiei omogene ataşate: y ' = P( x) y ,
care este o ecuaţie diferenţială cu variabile separabile;
ii ) se aplică metoda variaţiei constantelor.

IV. ECUAŢII DIFERENŢIALE DE TIP BERNOULLI

Forma generală este:
y ' = P( x) y + Q( x) yα , α ∈ R \ {0,1}, P, Q : (a, b) → R continue.
Această ecuaţie se rezolvă în doi paşi:
1) se împarte ecuaţia prin yα şi rezultă:
1 1
y '+ P ( x) + Q( x) = 0 .
yα yα −1
2) se notează y1−α = z ⇒ (1 − α ) y −α y ' = z ' şi după înlocuire se
obţine o ecuaţie diferenţială liniară de ordinul I .
PROBLEME REZOLVATE

1. Să se determine soluţia generală a ecuaţiei diferenţiale:

xy
y' = şi soluţia particulară care trece prin punctul (0,1) .
x2 +1

Rezolvare:
Observăm că aceasta este o ecuaţie diferenţială cu variabile
separabile.
y' x
Se separă variabilele şi rezultă: = .
y x2 +1
Integrând în raport cu x , obţinem:
1 x 1 2
∫ y y ' dx = ∫ 2 dx + c, c ∈ R ⇒ ln y = 2 ln( x + 1) + ln C , C > 0 ⇔
x +1
⇔ ln y = ln⎛⎜ C x 2 + 1 ⎞⎟ ⇒ y = C x 2 + 1 ⇒ y = ±C x 2 + 1 ,
⎝ ⎠
sau y = K x 2 + 1, K ∈ R .
Soluţia generală sub formă explicită a ecuaţiei diferenţiale este:
y = y ( x, K ) = K x 2 + 1, K ∈ R * .
Înlocuind x = 0 şi y = 1 în soluţia generală se obţine K = 1 , deci
soluţia particulară a ecuaţiei diferenţiale este: y = y ( x) = x 2 + 1 .

2. Să se determine soluţia generală a ecuaţiei diferenţiale:

y ' ( y + 1)( x + 1) = x( y + 1) − x .

Rezolvare:
Ecuaţia se mai poate scrie sub forma:
y +1 x
y ' ( y + 1)( x + 1) = xy ⇔ y' = , care este o ecuaţie cu
y x +1
variabile separabile. Integrăm în raport cu x şi obţinem:
 y +1 x
∫ y y ' dx = ∫ x + 1dx + c, c ∈ R ⇒ y + ln y = x − ln x + 1 + ln C
y (x + 1)
⇒ ln y ( x + 1) = x − y + ln C , C > 0 ⇒ ln = x− y⇒
C
y ( x + 1) = Ce x − y , C > 0 ⇒ y ( x + 1) = ±Ce x − y , C > 0 .
Rezultă că soluţia generală a ecuaţiei diferenţiale sub formă
implicită este: y ( x + 1) = Ke x − y , K ∈ R * .

3. Să se integreze următoarea ecuaţie diferenţială:

x + 2 y 2 = xyy' .
2

Rezolvare:
Ecuaţia se mai poate scrie sub următoarea formă echivalentă:
x2 + 2y2
y' = .
xy
Aceasta este o ecuaţie diferenţială omogenă. Folosim substituţia:
y
z = ⇒ y = zx, y ' = z ' x + z şi se obţine ecuaţia:
x
x 2 + 2z 2 x 2 1 + 2z 2
z + xz ' = ⇒ z + xz ' = ⇒
zx 2 z
1+ z2 z 1
z' x = ⇒ z' =
z z2 +1 x
Integrăm această ecuaţie cu variabile separabile:
z 1 1 2
∫ 2 z ' dx = ∫ x dx ⇒ 2 ln(1 + z ) = ln x + ln C , C > 0 ⇒
z +1
y
⇒ 1 + z 2 = C x . Revenind la substituţia z = , avem:
x
 y2
1+ = C x . Rezultă că soluţia generală a ecuaţiei diferenţiale
x2
este: x 2 + y 2 = Cx 2 , C > 0 .

4. Să se rezolve următoarea ecuaţie diferenţială:

y ' cos x − 2 y sin x = cos x şi să se determine soluţia particulară care
trece prin punctul ⎛⎜ π , π + 1 ⎞⎟ .
⎝4 4 2⎠

Rezolvare:
Împărţim ecuaţia prin cos x ≠ 0 şi obţinem:
π
y ' = 2 ytgx − 1 (1), x ≠ (2k + 1) , k ∈ Z , care este o ecuaţie
2
diferenţială liniară de ordinul I.
i ) Rezolvăm ecuaţia omogenă ataşată:
1 1
y ' = 2 ytgx ⇔ y ' = 2tgx ⇔ ∫ y ' dx = ∫ 2tgxdx + c, c ∈ R ⇔
y y
y 1
⇔ ln y = −2 ln cos x + ln K , K > 0 ⇒ ln = ln ⇒
K cos 2 x
y 1 K ±K
⇒ = ⇒ y = ,K > 0 ⇒ y = , K >0,
2 2
K cos x cos x cos 2 x
C
sau y = , C ∈ R* .
2
cos x
ii ) Aplicăm metoda variaţiei constantelor şi rezultă:
C ( x) C ' ( x) cos 2 x + 2 sin x cos xC ( x)
y= ⇒ y' = =
cos 2 x cos 4 x
C ' ( x) cos x + 2 sin xC ( x)
.
cos 3 x
Înlocuim y şi y ' în ecuaţia (1) şi obţinem:
C ' ( x) cos x + 2 sin xC ( x) C ( x)
=2 tgx + 1 ⇒
3
cos x cos 2 x
C ' ( x)
− 1 = 0 ⇒ C ' ( x) = cos 2 x ⇒ C ( x) = ∫ cos 2 xdx =
2
cos x
1 + cos 2 x x 1
=∫ dx + C1 = + sin 2 x + C1 ; soluţia generală a
2 2 4
ecuaţiei diferenţiale este:
⎛x 1 ⎞ 1
y = y ( x, C1 ) = ⎜ + sin 2 x + C1 ⎟ ⋅ , C1 ∈ R .
⎝2 4 ⎠ cos 2 x
(4 )
Punând condiţia ca y π = π + 1 , obţinem:
4 2
π + 1 = (π + 1 + C ) ⋅ 2 ⇒ C = 0 .
4 2 8 1
4 1
⎛x 1 ⎞ 1
Rezultă soluţia particulară: y = y ( x) = ⎜ + sin 2 x ⎟ ⋅ .
⎝2 4 ⎠ cos 2 x

5. Să se integreze următoarea ecuaţie diferenţială:

y '+ y ⋅ ctgx + y 3 = 0, x ≠ kπ , k ∈ Z .

Rezolvare:
Se observă că aceasta este o ecuaţie diferenţială de tip Bernoulli, cu
α =3 .
1) Împărţim ecuaţia prin y 3 şi rezultă: 1 y '+ 1 ctgx + 1 = 0 . (1)
3 2
y y
2) Notăm y1− 3 = z ⇔ y −2 = z ⇒ − 2 y ' = z ' ⇒ y'
=−
z' .
3 3 2
y y
Prin înlocuire în (1) obţinem:
z'
− + z ⋅ ctgx + 1 = 0 ⇔ z ' = 2 z ⋅ ctgx + 2 (2), care este o ecuaţie
2
diferenţială liniară de ordinul I.
 i ) Rezolvăm ecuaţia omogenă ataşată:
1 1
z ' = 2 z ⋅ ctgx ⇔ z ' = 2ctgx ⇒ ∫ z ' dx = 2 ∫ ctgx dx + c, c ∈ R ⇒
z z
⇒ ln z = 2 ln sin x + ln C , C > 0 ⇒
z
ln = ln sin 2 x ⇒ z = C sin 2 x, C > 0 ⇒
C
⇒ z = ±C sin 2 x, C > 0 ⇒ z = K sin 2 x, K ∈ R * .
ii ) Aplicăm metoda variaţiei constantelor:
z = K ( x) sin 2 x ⇒ z ' = K ' ( x) sin 2 x + 2 sin x cos xK ( x) .
Înlocuind în (2), obţinem:
K ' ( x) sin 2 x + 2 sin x cos xK ( x) = 2 K ( x) sin 2 x ⋅ ctgx + 2 ⇔
2 1
⇔ K ' ( x) sin 2 x = 2 ⇒ K ' ( x) = ⇒ K ( x) = 2 ∫ dx ⇒
2
sin x sin 2 x
⇒ K ( x) = −2ctgx + C1 .
Soluţia generală a ecuaţiei diferenţiale liniare de ordinul I este:
z = K ( x) sin 2 x = (− 2ctgx + C1 )sin 2 x = −2 sin x cos x + C1 sin 2 x
sau z = − sin 2 x + C1 sin 2 x, C1 ∈ R .
1
Revenind la substituţia z = , obţinem soluţia generală a ecuaţiei
y2
1 1
Bernoulli: y 2 = = , C1 ∈ R .
z − sin 2 x + C1 sin 2 x
PROBLEME PROPUSE

Să se determine soluţia generală pentru următoarele ecuaţii

diferenţiale şi soluţia particulară care trece prin punctul indicat:
x(2 y − 1)
1. y ' = , (1,1).
( x 2 + 1)
( )
R: y (x, C ) = C x 2 + 1 + 1 , C ∈ R ; y (x ) = 1 x 2 + 1 + 1 .
2 4
( ) 2

2. 2 yy ' = (3 x + 2)( y + 4) , 2 ⎛ 2, e 2 − 4 ⎞ .
⎜ ⎟
⎝ ⎠
( )
R: 1 ln y 2 + 4 = 3 x 2 + x + C , C ∈ R ; C = −4 .
2 4
3. (3 x − 4) y y '+( y 2 + 1) = 0 , (1,0).
2

R: y − arctgy = − 1 ln 3 x − 4 + C , C ∈ R ; C = 0 .
3
x+ y
y '−(2 x − 1)e x = 0 , (0,1).
2
4. e
( )
R: y (x, C ) = ln e x ( x −1) + C , C ∈ R ; C = e − 1 .
5. y ' cos x + sin x sin 2y = 0, ( π , π ) ;
4 4
6. 2 x 2 yy ' = y 2 + 1 , (1,5).

Să se determine soluţia generală a următoarelor ecuaţii

diferenţiale:
7. x 2 + 2 y 2 = xyy' R: a) y 2 ( x, C ) = Cx 4 − x 2 , C ∈ R
2x
2 2 x+ y
8. x (2 y '+1) + y = 0 R: x = Ce , C∈R;
3x + 4 y
9. y ' = R: x + y = C ( y − x )7 , C ∈ R .
4x + 3y
 Să se rezolve următoarele ecuaţii diferenţiale şi să se afle
soluţia particulară care trece prin punctul indicat:
e x + 4C
4

3 3
10. y '+4 x y = x , (0,1) ; R: y (x, C ) = 1 , C∈R; C = 3.
4 x4 4
e
(4
11. y ' cos x − 2 y sin x = cos x, π , π + 1 .
4 2
)
12. y '+3 y = 6 xe − x , (0,3) ;

R: y ( x, C ) =
(6 x − 3)e − x + 2Ce −3x , C ∈ R ; C = 9 .
2 2

13. y '+2 xy = 2 xe − x , (0,1) ;

2

( )
R: y (x, C ) = x 2 + C e − x , C ∈ R ; C = 1 .
2

Să se integreze următoarele ecuaţii diferenţiale:

14. 6 y 2 y '+ xy 3 = 2 x ; R: y (x, C ) = e − 4 x + 2 , C ∈ R .
3 1 2

2 y

15. xy'−4 y = x 2 y ; R: x = Ce x2
, C∈R.
1
16. y '+ xy − y 2 x = 0 ; R: y (x, C ) = , C ∈R.
Ce 2 x + 1
1 2

1
17. xy '+2 y = x 5 y 3e x ; R: y 2 ( x, C ) =
x 4 C − 2e x
, C∈R.
( )