De data aceasta, am ales s public m un
s-au orientat în alte
interviu cu scriitorul a c rui carte recent (Is-
toria lui R zvan) ne-a inspirat tema revistei,
realizat de un tân r povestitor: Cosmin Laz r.
Cosmin nu e jurnalist, nu are experien cu in-
terviurile, în schimb e un cititor pasionat, cite te
mult mai multe c r i decât majoritatea adul ilor.
De altfel, mottoul blogului s u este urm torul:
faci ceva, f -o cu pasiune! În caz contrar
naleaz c r ile pe care le-a citit, dar scrie i
recenzii, din dorin a de a împ rt i cu al ii
impresii, idei i de le deschide apetitul pentru
lectur . Îi ur m succes în continuare! (n.red.)
Am citit Istoria lui R zvan cu câteva luni în
urm i mi-a pl cut extrem de mult. E evident c
iubi i istoria, mai ales pe cea a românilor. Când
i cum s-a n scut aceast pasiune?
E, aici, o mic în el torie, de fapt: aparent
sunt un iubitor de istorie, pentru c am scris o
carte în care istoria ocup cel pu in jum tate din
subiect. În realitate, am scris aceast carte toc-
mai pentru c aveam o oarecare rezerv fa de
istorie. Elev ind, am fost plictisit de însum rile
de date i de evenimente, de arhiva aceasta pr -
fuit , cum o percepeam, lipsit de via . De i în
clasele gimnaziale avusesem o profesoar exce-
lent , doamna Moraru, prin orele c reia istoria
c p ta mult culoare, asemenea unei pove ti,
poate c
liceu, istoria a devenit doar o disciplin de
studiu în care nu se mai întrez rea nimic viu,
iar cauzalitatea era absent . Interesele mele
direc ii, m-am înde-
p rtat de istorie. Cu
timpul, apoi, mi s-a
redeschis apetitul,
poate i datorit îna-
int rii în vârst , care
te oblig s cau i sen-
suri dincolo de istoria
personal , desigur i datorit lecturilor conexe,
care obligau la contextualiz ri istorice.
V considera i un patriot? V iubi i din toat
inima ara în care v-a i n scut i a i crescut?
E o întrebare care m fâstâce te pu in. Nu
pentru c nu a avea un r spuns asumat, ci, mai
ales, datorit uzurii la care a fost expus acest
termen, patriotism. Pân i formula pe care o
i iubi ara din toat
eu. Or pa-
triotismul nu poate , în realitate, niciodat
cli eizat, ca dimensiune a interiorit ii spirituale
i emo ionale.
Am s explic în formule simple ce vreau s
spun. A scrie despre iubire, de exemplu, în zilele
noastre, în termeni pa opti ti sau romantici, e
o form de inadecvare cel pu in, dac nu de
ridicol. Nu înseamn , desigur, c iubirea în sine
s-a ridiculizat sau s-a uzat ca sentiment. La fel
i cu patriotismul: el e parte integrant a struc-
turii noastre interioare. Dar nu m reg sesc în
raport ri f cute în termeni emfatici sau, mai
trist, extremi ti.
Sigur c îmi iubesc ara!
Dintre to i domnitorii i eroii rilor române pe
care îl simpatiza i cel mai mult? De ce?
Nu tiu dac simpatia e sentimentul pe care
l-a asocia cu vreunul. Respectul, admira ia
(necli eizat !), în elegerea poate ar  termenii
pe care i-a îmbr i a mai autentic. Explica iile,
de asemenea, îmi sunt, mai degrab , de natur
intelectual decât emo ional . Cei care în-
seamn ceva în procesul evolu iei noastre se
situeaz pe planuri aproape egale: Basarab,
Mircea cel B trân, tefan cel Mare, Mihai Vi-
teazul etc. Fiecare a marcat o etap important
din punct de vedere evolutiv, to i i-au pus
amprenta, în calitatea lor de domnitori. Nu m
pot raporta empatic la vreunul ca om, sau poate
m pot raporta la to i, în egal m sur : ecare
a avut sc derile i plusurile sale. Vorba ceea:
oameni suntem cu to ii! Chiar i pe axa istoriei.
În Istoria lui R zvan protagonistul tr ie te într-o
lume a viitorului în care tehnologia primeaz ,
iar c r ile sunt obiecte de muzeu. V-ar pl cea s
tr i i într-o asemenea lume? Prefera i c r ile în
format electronic, sau pe cele tip rite?
Cred c premisa de la care am pornit în scrierea
c r ii sau cel pu in una dintre premise este tocmai
aceasta: m însp imânt perspectiva unei lumi
din care lipsesc c r ile tip rite, în care nu mai
exist biblioteci, instrumente de scris i miros de
cerneal , cel pu in de cerneal de tipar. Nu mi-ar
pl cea s tr iesc într-o astfel de lume i cu si-
guran , în via a mea, nu voi ajunge s o cunosc.
Nu înseamn îns c aceast lume nu va exista i
c nu va  una mai bun decât cea de acum.
Ce autori i-au pus amprenta asupra dumnea-
voastr , v-au inuen at?
În general m sperie cei care pot enumera pe
degetele de la o mân autorii care i-au pus
amprenta asupra lor. Sunt speriat e de puritatea
straturilor în care au ajuns s locuiasc , e de
s r cia acestor straturi. Mai to i autorii pe care
i-am citit au l sat în mine urme, chiar dac
unele sunt greu de disociat, de încercuit cu
markerul. Cred c nu exist text de autor care s
nu aib un efect asupra lectorului i spun, cu
siguran , ni te truisme deja. A adar nu voi
enumera o list
Pute i preciza trei c r i citite recent i pe care le-a i
recomanda i altora?
Pot indica ultimele mele trei lecturi. Din sfere
de interes diferite. Dup ce am citit Middlesex al
lui Je rey Eugenides, roman care m-a fascinat
prin consisten a narativ , prin for a cu care a
desenat saga unei familii i asumarea unei
identit i marginale, am amânat câ iva ani s
citesc un alt roman al aceluia i prozator. Îns am
citit de curând Intriga matrimonial , pe care o
primisem de ceva vreme de la un prieten. Am
reg sit un prozator ranat i versatil, cu un
orizont imagistic i cultural extrem de bogat.
Dintr-un alt domeniu, cartea psihoterapeutului
Irvin Yalom C l ul dragostei. i alte pove ti de
psihoterapie, o spectaculoas trecere în revist a
unor cazuri-limit , care demonstreaz c
psihoterapia este mai mult decât o tiin , mai
mult decât freudianism, cognitivism sau alte
-isme, o art a empatiei i a împ rt irii. i ca s
cobor într-o zon ludic (era s cad în cli eu i
s o numesc, în ciuda credin ei mele, minor !),
a literaturii pentru copii, am citit zilele trecute
B trânul din lun al lui Grace Lin, o poveste
simpl i sosticat , despre tot ceea ce e im-
portant: destin, iubire, moarte, prietenie, curaj,
visare etc.
În încheiere, ce sfat le-a i da tinerilor care î i
doresc s devin scriitori (m num r i eu printre
ei)?
R spunsul la aceast întrebare e cel mai
simplu. În doi pa i: s citeasc i s scrie. Dac
nu le va ie i pasul al doilea, cu siguran vor 
câ tiga i prin faptul c au f cut primul pas.
A consemnat Cosmin Laz r, clasa a 9-a, Cole-
giul Na “, Gala i,