Hiatul reprezintă grupul de două vocale alăturate, rostite în silabe diferite.
Sunetele limbii române sunt: vocalele, consoanele, semivocalele.
Litera = semnul grafic al unui sunet.
În general, în limba română, o literă transcrie un sunet.
! Grupurile de sunete ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi pot reda:
1. - un sunet - care este consoană: [č] (ce, ci), [ğ] (ge, gi), [k’] (che, chi), [g’]
(ghe, ghi), dacă, în silaba în care se află, după ele urmează o vocală
gean-tă = 6 litere (g, e, a, n, t, ă), 5 sunete [ğantă]
ghea-ţă = 6 litere (g, h, e, a, ţ, ă), 4 sunete [g’aţă]
2. - două sunete (consoanele c̆ , ğ, k’, g’ + vocalele e sau i ) dacă, în silaba în
care se află, după ele nu urmează o vocală
gem = 3 litere (g, e, m), 3 sunete [ğem]
ghem = 4 litere (g, h, e, m), 3 sunete [g’em]
Parantezele pătrate indică transcrierea fonetică (pronunţarea) cuvintelor.
!! La final de cuvânt, grupurile de litere ci, gi, chi, ghi redau un sunet (faci,
fragi, vechi).
!!! La sfârșit de cuvânt, după consoană, apare uneori un i care nu este nici
vocală, nici semivocală și se numește i „șoptit“ (flori, nori). Acest sunet poate să
apară și în interiorul cuvintelor compuse, fiindcă este finala unui cuvânt din care
s-a obținut noul termen: oricând, oricât, câteșitrei, fieșicare etc.
!!!! Litera x poate reda grupul [cs] în anumite cuvinte (pix, text) sau grupul
[gz] în alte cuvinte (examen, existent).
!!!!! Există situații când aceeași literă transcrie sunete diferite.
De exemplu: u - în cuvinte de origine franceză se pronunță iu - ü (déjà-vu,
tul), a (up-grade) sau i (bussines-man) în cele din engleză.
!!!!!! Literele duble transcriu în substantivele proprii un singur sunet.
În cuvintele de origine italiană, dublul zz transcrie sunetul ț.
!!!!!!! Există litere care nu se citesc în cuvintele de origine străină ( h din
thailandez, ohm).
Pronunţarea corectă se numeşte ortoepie.
Scrierea corectă se numește ortografie.
Orice silabă are în structura ei o singură vocală.
Diftongul este grupul de sunete format dintr-o vocală și o semivocală
pronunțate în aceeași silabă. Diftongul poate fi:
- urcător (ascendent), alcătuit din semivocală + vocală (tŏam-nă);
- coborâtor (descendent), alcătuit din vocală + semivocală (raĭ).
Triftongul este grupul de sunete format dintr-o vocală și două semivocale
pronunțate în aceeași silabă.
Unele pronume personale și unele forme ale verbului a fi scrise cu litera e la
inițială se pronunță cu diftongul ĭe (ie - ĭel, ele - ĭele, este - ĭeste, eram - ĭeram etc.).
Aceste cuvinte pot forma și triftongi: ĭeŭ (eu), ĭeĭ (ei).
Sunetele limbii române sunt: vocalele, consoanele, semivocalele.
Litera = semnul grafic al unui sunet.
În general, în limba română, o literă transcrie un sunet.
! Grupurile de sunete ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi pot reda:
1. - un sunet - care este consoană: [č] (ce, ci), [ğ] (ge, gi), [k’] (che, chi), [g’]
(ghe, ghi), dacă, în silaba în care se află, după ele urmează o vocală
gean-tă = 6 litere (g, e, a, n, t, ă), 5 sunete [ğantă]
ghea-ţă = 6 litere (g, h, e, a, ţ, ă), 4 sunete [g’aţă]
2. - două sunete (consoanele c̆ , ğ, k’, g’ + vocalele e sau i ) dacă, în silaba în
care se află, după ele nu urmează o vocală
gem = 3 litere (g, e, m), 3 sunete [ğem]
ghem = 4 litere (g, h, e, m), 3 sunete [g’em]
Parantezele pătrate indică transcrierea fonetică (pronunţarea) cuvintelor.
!! La final de cuvânt, grupurile de litere ci, gi, chi, ghi redau un sunet (faci,
fragi, vechi).
!!! La sfârșit de cuvânt, după consoană, apare uneori un i care nu este nici
vocală, nici semivocală și se numește i „șoptit“ (flori, nori). Acest sunet poate să
apară și în interiorul cuvintelor compuse, fiindcă este finala unui cuvânt din care
s-a obținut noul termen: oricând, oricât, câteșitrei, fieșicare etc.
!!!! Litera x poate reda grupul [cs] în anumite cuvinte (pix, text) sau grupul
[gz] în alte cuvinte (examen, existent).
!!!!! Există situații când aceeași literă transcrie sunete diferite.
De exemplu: u - în cuvinte de origine franceză se pronunță iu - ü (déjà-vu,
tul), a (up-grade) sau i (bussines-man) în cele din engleză.
!!!!!! Literele duble transcriu în substantivele proprii un singur sunet.
În cuvintele de origine italiană, dublul zz transcrie sunetul ț.
!!!!!!! Există litere care nu se citesc în cuvintele de origine străină (h din
thailandez, ohm).
Pronunţarea corectă se numeşte ortoepie.
Scrierea corectă se numește ortografie.
Orice silabă are în structura ei o singură vocală.
Diftongul este grupul de sunete format dintr-o vocală și o semivocală
pronunțate în aceeași silabă. Diftongul poate fi:
- urcător (ascendent), alcătuit din semivocală + vocală (tŏam-nă);
- coborâtor (descendent), alcătuit din vocală + semivocală (raĭ).
Triftongul este grupul de sunete format dintr-o vocală și două semivocale
pronunțate în aceeași silabă.
 Unele pronume personale și unele forme ale verbului a fi scrise cu litera e la
inițială se pronunță cu diftongul ĭe (ie - ĭel, ele - ĭele, este - ĭeste, eram - ĭeram etc.).
Aceste cuvinte pot forma și triftongi: ĭeŭ (eu), ĭeĭ (ei).
Hiatul reprezintă grupul de două vocale alăturate, rostite în silabe diferite.