Ion

de Liviu Rebreanu
ROMAN INTERBELIC, 1920

„Arta adevărată înseamnă………………de oameni și de ……………”spunea………………..așezând

astfel romanul sub semnul…………………….Romanul ………. este……………..(N.Manolescu), realist
și…………..., acțiunea este …………….(pare reală), iar naratorul este omniscient, omnipotent,……………,într-un
cuvânt……………….Anul apariției…………..este o piatră de hotar, pentru că, odată cu……..începe epoca
romanului românesc modern. Astfel, este „întâiul care nu face……………viziunii idilizante asupra satului”
( N.Manolescu).Se remarcă și analiza ……………….., sondarea ………………primare, sondarea adâncimilor
psihologiei ……………, precum și prezentarea gândurilor omului în fața………………..
Tema este………………………………………………….., în condițiile satului………………….de la
începutul…………………………………..Romanul prezintă lupta unui ………. sărac pentru a obține pământ
și consecința faptelor sale.
Cartea este……………, incipitul are elemente comune cu……………………Imaginea drumului care
intră în………este punctată cu ……………….semnificative:…………………………………,……………………..
Acestea sunt adevărate motive……………………….care sugerează ..………………………acțiunii.Totodată,
crucea……………………, pe care se află……………………………………………………….., semnifică lipsa
…………………………Drumul intră în ……….., trece de două case…………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………………..
Se sugerează astfel destinul tragic al personajului care săvârșește un…………………, îndrăznind să încalce
regulile ancestrale de conduită.
La horă, numită„horă a ………………….”( N.Manolescu), se conturează dublul…………………al
romanului: cel interior al lui……………..și cel ……………………dintre……………….și …………………
Ion joacă lângă…………….., fata ……………….și…………………………a lui…………………………….,
dar o iubește pe…………………….., frumoasa fată a ……………………………………….., mai săracă……
………………..Se evidențiază acum stratificarea …………………….., precum și mentalitatea că omul este om
numai în funție de averea pe care o are.Astfel, este ilustrativă imaginea Glanetașului comparat cu…………………
………………., care așteaptă să intre în vorba ……………………., fără a fi însă acceptat. Glanetașul, tatăl
lui…….., este disprețuit de toți, pentru că este…………….., pentru că a ……averea………..........,soția sa.
Ion îi reproșează:„………………………………………………………………………., hodorogule?”
Așadar, la horă, scenă………………a romanului, se anunță atât lupta interioară a protagonistului între……...
…………..………….. și…………………………………….., cât și conflictul social. Rolul horei în viața
comunității sătești este de a-i asigure coeziunea și de a facilita întemeierea de noi…………………, dar cu
respectarea principiului…………………..De aceea, în joc sunt flăcăi și fete. Hotărârea lui Ion de a o lua la joc pe
Ana cea bogată, deși o place pe ………………….., marchează începutul conflictului. Venirea lui Vasile………….,
tatăl…………., de la cârciumă la horă și confruntarea verbală cu…….. pe care îl numește „hoț”,……..……..
……………………………,pentru că sărăntocul umblă să-i ia fata promisă altui țăran, ………………………..,
constituie intriga romanului.
Rușinea pe care …………….i-o face la horă, în fața…………………………, va stârni dorința flăcăului de
răzbunare, căci Ion, la rândul său, îl va face pe chiabur de râsul satului, lăsând-o pe Ana însărcinată, pentru a-l
determina pe…………………..să accepte nunta. La sfârșitul petrecerii, flăcăii merg la …………………., unde Ion
și ……………………..se bat. Pretextul este……………………………., dar…………………este dreptul de-a o
lua pe Ana în căsătorie. Bătaia se încheie cu………………………………....Scena alimentează dorința de
răzbunare a flăcăului și este construită simetric cu aceea de la sfârșitul romanului, când ………………..îl ucide
pe…….. cu…………..(punctul……………………).
În final, satul este din nou strâns la………………simbolică:cea de la………………………………………….,
sugerează purificarea toposului, crucea nouă fiind o replică a imaginii din incipit. Totodată, crucea de la intrarea în
sat este…………………………………………………………………………………………
Drumul iese din sat, îndepărtându-se, satul se estompează, fiind posibilă astfel ieșirea din spațiul romanesc.
Romanul este alcătuit din două părți opuse și complementare, coordonate ale evoluției interioare a
personajului principal:……………………………………………………………………………..
Titlurile celor………………capitole sunt simbolice, adevărate titluri-sinteză: Începutul, Zvârcolirea, Iubirea,
Noaptea, Rușinea, Nunta, Vasile, Copilul, Sărutarea, Ștreangul, Blestemul, George, Sfârșitul.
Cartea este construită simetric , pe două planuri: ………………………………………………
Astfel, pe lângă drama lui Ion, se prezintă obiceiurile, tradițiile………………….., instituțiile satului: școala,
…………………………, notariatul, jude…………….., precum și relațiile satului românesc
cu…………………..........................................................................................
Se evidențiază tribulațiile învățătorului…………………….., determinat să se pensioneze pentru că nu i-a învățat
pe copii limba………………….., limba statului.
Totodată, Titu ………………………, tânărul și entuziastul poet, își va dori să plece în……………….., să ajungă
ziarist la ……………., ca să poată scrie despre nedreptățile etnice din …………………………..Prin prezentarea
detaliată a acestor aspecte, romanul capătă dimensiuni de ………………………………………… Cele două
planuri ……………………………………………….se întretaie. Trecerea de la un plan narativ la altul se
realizează prin alternanță, iar succesiunea secvențelor narative este redată prin înlănțuire (respectarea cronologiei
faptelor).
Ion, personajul……………….(dă numele cărții), este monumental, realizat prin tehnica………………
Personaj ………………………., complex, Ion face totul pentru a-și atigescopul, fiind numit………………..
Alcătuit din lumini și…………………, are însușiri contradictorii: viclenie și…………………., gingășie
și…………………………., insistență, cinism.Sărac, „iute și harnic ca mă-sa”, isteț și silitor, mersese chiar la liceu
în Armadia, dar renunțase, deoarece îi erau mai dragi…………………………………………………….
Însetat de pământ, eroul devine impulsiv, violent, dornic să fie respectat pentru ce va avea:pământ.
Este caracterizat…………………-de narator și de alte personaje, dar și……………………….prin fapte, limbaj,
atitudini, relații cu alte personaje. Inițial dotat cu o serie de calități, în goana sa pătimașă după avere, se
dezumanizează treptat, iar moartea sa este expresia intenției…………………..a scriitorului ardelean.
Personaj…………………., Ion este………………pentru o categorie socială: țăranul sărac care dorește………..
G.Călinescu a ilustrat această trăsătură prin afirmația„Toți flăcăii din sat sunt…………………………………”
Exponent al țărănimii prin dorința sa de a avea………………., el este o individualitate prin modul în care îl obține.
Singulară în sat nu este căsătoria unui sărăntoc cu o fată………………….-și Baciu, și Glanetașu făcuseră la fel-, ci
comportamentul său este aparte. El seduce fata, o face de râsul satului, îl constrânge pe socru și apoi umblă să strice
casa altui țăran.
Pentru E.Lovinescu, Ion este „expresia instinctului de stăpânire a …………….., în slujba căruia pune o inteligență
………………….., o cazuistică strânsă, o viclenie procedurală(…), o voință ……………….: nimic nu-i rezistă”.
Pentru G.Călinescu, Ion este „o brută”, pentru că, „nu din inteligență a ieșit ideea seducerii, ci din viclenia
instinctuală, caracteristică oricărei ființe ……………………..”.
Stilul romanului este sobru și impersonal:„ metoda fără strălucire artistică, fără stil”.( E.Lovinescu)
G.Călinescu a constatat autenticitatea limbajului regional:„observarea limbajului ardelenesc e făcută cu foarte
multă exactitate”.
„Ion” de …………………..este un roman…………………….și obiectiv, deoarece are ca trăsături……………….,
viziunea………………………și verosimilul întâmplărilor.