Particularități de construcție a personajului principal

„Povestea lui Harap-Alb”, Ion Creangă

1. Formulați o introducere pentru a face referire la:

- încadrarea operei în specie și curent
- anul apariției operei și publicația
- originalitatea acestei creații
„Povestea lui Harap-Alb” de Ion Creangă este un ……………., publicat în revista Convorbiri
literare”, în anul 1877. George Călinescu a afirmat cu privire la această operă: „Povestea lui
Harap-Alb e un chip de a dovedi că omul de soi bun se vădeşte sub orice strai şi la orice vârstă”.
Elementele de originalitate sunt : imbinarea …………………………… popular cu descrierea ………………
a satului ………………..; ………………………. fantasticului; ……………………………. personajelor prin limbaj;
oralitatea și ………………….. .

2. Statutul social, psihologic, moral al personajului ales

a. Citește cu atenție fișa teoretică și stabilește statutul personajului, făcând referire la:
- locul pe care îl ocupă în operă (personaj central- protagonist/ antagonist)
- dacă întruchipează binele/ răul
- dacă este un personaj tipic de basm/ atipic- motivează

Harap-Alb este ................................ basmului, întruchipare a ................... . Este un erou ........

de basm deoarece ......................................................................................................................
.....................................................................................................................................................
................................................ .
b. Prezintă statutul inițial al eroului, ținând cont de:
- termenii pe care îi utilizează naratorul cu referire la identificarea personajului, până ca
acesta să primească numele de Harap-Alb de la Spân.
- trăsăturile principale dominante prin care se deosebește de frații săi- motivează.
- expicarea numelui Harap-Alb
- cele trei nume ale eroului ce corespund etapelor inițierii.

Statutul inițial al eroului este de ................................ (inițiat/ neinițiat). Mezinul craiului este ..................,
deoarece nu ştie să distingă adevărul de ....................., să vadă caracterul unui om dincolo
de ................... Are nevoie de experiența vieții spre a dobândi ................................. Se deosebeşte de
frații săi încă de la început prin ..............................., calitate răsplătită de sfaturile Sfintei Duminici, după
ce o miluieşte cu ......................... . .
Numele Harap-Alb semnifică ………………………………….,…………………………………………………………………………
Cele trei nume ale lui corespund etapelor drumului inițiatic: la început-,,………………………………”, mezinul,
adică ……………………………….; pe parcursul călătoriei, primește un nume de la mentorul său – ………………….,
adică devi…………………………………..; la sfârşit – ………………………………. sau …………………………………. .
3. Evidenţierea unei trăsături a personajului ales, prin două secvențe comentate
Completează spațiie libere, ținând cont de următoarele idei :
- Dacă eroul este văzut în evoluție/ stagnare
- Diferența dintre el și celelalte personaje
 - cine sunt inițiatorii personajului
- întâmplarea care declanșează conflictul
- comentarea episodului coborârii în fântână
- rolul spânului în inițierea personajului
- calitățile morale de care dă dovadă eroul pe parcursul probelor
- comentarea episodului demascării Spânului

Eroul este văzut în………………………….., de la ………………………….. la ……………………………., pe când celelalte

personaje au o trăsătură dominantă : …………………………… sau ……………………………. .
Potrivit concepției scriitorului, calitățile necesare unui împărat, ,mare şi tare” sunt :
…………………………………., …………………………………………, ……………………………………., …………………………………….,
calități dovedite de,,omul de soi bun” pe parcursul unor probe dificile.

Primele întâlniri cu inițiatorii săi, …………………………………………, apoi ………………………………… și ……………….,

pun în lumină ………………………………………., ………………………………………….., incapacitatea de a distinge ……….
de aparențe. Întâmplarea care declansează conflictul este …………………………………….. După ce iese din
împărăția tatălui său, craișorul …………………………………………………………………………………………….. Incalcă
sfatul dat de ……………… : ………………………………………………………………………….. ……………………………..In
episodul ………………… ……………………………., naratorul surprinde …………………………………………………, prin
caracterizare …………… : „Fiul craiului, boboc în felul sau la trebi de aieste, se potrivește spânului şi se
bagă în fântâna fără a-l trăzni prin minte ce i se poate întâmpla". Naivitatea tânărului face posibilă
…………………………………… . Antagonistul (răufăcătorul) ……………………………. pe tânăr în fântână şi îi cere,
pentru a-l lăsa în viață, să ……………………………………….………….. şi să jure "…………………………………………..……"
(sugestie a unui cod al ………………………………………..) să-i fie …………………………………………., până când
……………………………………………………….. De asemenea, Spânul îi dă fiului de crai ……………………………………… .

Dacă naivitatea de la început este o condiție necesară …………………………… fiului de crai,

bunătatea este calitatea ……………………………. (alegeți varianta corectă- „înnăscută” sau „dobândită pe
parcurs ”). Primul gest de bunătate este proba …………………………………, când îi dă bătrânei
……………………., spunându-i cu smerenie:,,Tine, mătuşă, de la mine puțin și de la Dumnezeu mult". Pe
parcursul călătoriei își va dovedi bunătatea față de …………………………… şi ………………………………, pe care le
ajută necondiționat.

Spânul reprezintă ………………………… și ……………………………., dar este și …………………………….. pretențios: cu

cât încercările la care îl supune pe tânăr sunt mai grele, cu atât eroul dovedeşte ……………………………
morale care conturează portretul viitorului împărat, cum ,,n-a mai stat altul pe fața pământului, aşa de
iubit, de slăvit şi de puternic".

Spânul îi cere să ……………………………………………………………………………………………………………………………. .

Harap-Alb îşi demonstrează curajul și destoinicia în trecerea primelor două probe cu ajutorul ………………
……………………………. date de Sfânta Duminică. La cea de a treia probă, ce constă în ………………………………..
……………………… este sprijinit de ……………………… și ………………………. Ca şi în cazul milosteniei faţă de
bătrâna cerşetoare, aceste personaje îl ………………………………..pentru că mai întâi el și-a dovedit
generozitatea şi îndemânarea (față de ………………………….), bunătatea şi curajul (la …………………… cu
nunta de …………………..), prietenia sau spiritul de tovărăşie (față de …………………………….,
…………………………, ………………………………………, …………………………………. şi ………………………………………..).

Pentru erou, aducerea fetei Împăratului Roş la Spân este ……………………………………….., pentru că pe drum
……………………………………………… de ea, dar, onest, …………………………………………………. jurământul făcut şi
nu-i mărturiseşte adevărata sa ………………………………….. .

Spânul este …………………………………… de fată, o „farmazoană" (……………………………………………..). El

îi taie ……………….lui Harap-Alb şi îl ………………………. astfel pe erou ………………………………………………., semn
că inițierea este ………………………………., iar calul îl ……………………………. pe răufăcător. Moartea eroului
semnifică ………………………………………………………………………………………………………………………………………….
Tânărul este înviat de ………............. cu ajutorul ………………………………………... Învierea semnifică
…………………………………………………: aceea de împărat,,iubit, slăvit şi puternic". Pentru vrednicia lui,
primește răsplata cuvenită: …………………………… și ………………………….. .

4. Analiza, la alegere, a două componente de structură şi de limbaj ale basmului, semnificative

pentru construcția personajului ales
- Identificați și comentați două componente de structură și/ de limbaj ale basmului,
semnificative pentru construcția personajului ales :

Două componente de structură a basmului, semnificative pentru construcția personajului sunt :

conflictul si modalitățile de caracterizare.

Conflictul prezintă ………………………………………………………………………….. și se încheie prin ……………………………

Eroul se confruntă cu ……………………………………….., potrivit avertismentului tatălui său. Mai întâi spânul îi
răpește ………………………, iar motivele narative ………………………………………………. și …………………………………

………………………………… delimitează începutul și sfârșitul inițierii feciorului de crai.

Harap-Alb este caracterizat direct de către ………………………. și ……………………………………. . Inițial, naratorul

surpinde ………………….. tânărului deoarece îl numește „boboc”. Celelalte personaje îl caracterizează prin
aprecierea …………………………….. sale : „puterea milosteniei și inima ta cea bună te ajută” (Sfânta
Duminică); „Ia să am eu o slugă așa de vrednică și de credincioasă ca Harap-Alb, aș pune-o la masă cu
mine” (Împăratul Verde). Spanul încearcă să-l ……………………., fiind ……………………. : Nu știți d-voastră
ce poam-a dracului e Harap-Alb aista! Până l-am dat la brazdă, mi-am stupit sufletul cu dânsul.
Numai eu îi vin de hac. Vorba ceea: "Frica păzește bostănăria". Alt stăpân în locul meu nu mai
face brânză cu Harap-Alb, cât îi lumea și pământul”.
Caracterizarea indirectă a eroului se desprinde din : ………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………………………………………………………………… .
Limbajul naratorului și al personajelor se caracterizează prin …………………………. și ………
……………..: ……………………….,………………………………., ………………………………..,………………………………….
………………………. ,………………………………. .
CONCLUZIE – formulați o concluzie adecvată în cee ace privește evoluția eroului.