NUMERALUL

1. NUMERALUL= partea de vorbire flexibilă ce exprimă un număr sau ordinea obiectelor prin
numărare
2. FELUL
- CARDINAL (numărul): - simplu: unu, doi, trei, zece, o sută
- compus: treisprezece, douăzeci şi opt, trei sute
- ORDINAL (ordinea): primul, întâiul, al doilea, a doua, al treilea
3. VALORI:
*pronominală: Trei se joacă afară.
Numai doi dintre ei au reuşit.
Al treilea a plecat acasă.
*adjectivală (când însoţeşte un substantiv şi se acordă cu acesta câţi?, câte?, al câtelea?):
Cinci copii învaţă.
A primit trei caiete.
Al cincilea elev a prins mingea.
*substantivală: Numai numeralul cardinal poate avea valoare substantivală în două situații:
-în texte de matematică: Douăzeci și unu minus doi fac nouăsprezece.
-în tiparul (substantiv+numeral): kilometrul 8, sectorul 5, anul 2020.
4. ARTICOLUL DEMONSTRATIV ADJECTIVAL
Cel, cea, cei, cele, celui, celei, celor
Cel dintâi, cea de-a doua, Cei trei, celui de-al doilea, celei de-a cincea, celor zece
5. FUNCŢII SINTACTICE
- Subiect: Trei au citit povestea.
- Nume predicativ: Concurenții sunt trei.
- Complement direct: Îi rog pe cei doi să mă ajute.
- Complement indirect: Le-am oferit celor două flori.
- Complement prepozițional: Mă gândeam la doi dintre ei.
- Circumstanțial de loc: Ea a trecut pe lângă trei dintre clădiri.
- Circumstanțial de mod: El se comportă ca al doilea.
- Atribut: Discuția celor doi era interesantă. / Cadoul de la al doilea a fost scump.
Doi oameni se plimbă. Al doilea concurent a pierdut.
(!!! Numeralul cu valoare adjectivală are funcţie de atribut.)
6. EXPRIMARE CORECTĂ
a) Numeralele compuse cu 1 şi 2 se acordă cu substantivul: douăsprezece mii de lei, clasa a douăsprezecea,
douăzeci şi una de flori
b) Exprimarea orei: ora unu/unsprezece/douăzeci și unu
ora două/douăsprezece/douăzeci și două
c) Exprimarea datei: douăzeci și unu aprilie, treizeci și unu iulie
doi/două februarie; doisprezece/douăsprezece mai; douăzeci și doi/douăzeci și două iunie (ambele forme
sunt corecte)
d) Se scriu și se pronunță corect:
al optulea, NU al optelea, al optălea
al zecelea, NU al zecilea
al o sutălea, NU al o sutelea
al douăzecilea/ a douăzecea
al două sutelea/ a două suta

7. VALORILE LUI UN / O:

UN - numeral cardinal: A primit un caiet şi două stilouri. Are doar un frate.

- articol nehotărât: Pe stradă trece un om bătrân.
- adjectiv pronominal nehotărât: Un copil scrie, altul citeşte.

O- numeral cardinal: O elevă se joacă, două citesc. Mai stai o secundă. Marfa cântărește o tonă. Fiecare copil
va primi câte o bomboană. El are o singură verişoară.
- adjectiv pronominal nehotărât: O elevă lipsește, alta este prezentă.
- articol nehotărât: Fata locuia într-o casă mică.
- pronume personal, formă neaccentuată: Am văzut-o.
- formant invariabil al viitorului popular: O să așteptăm trenul.
- interjecție: O! Ce surpriză!
Amurg în Deltă, de Ion Pillat, clasa a VI-a

PASTELUL este specia liricii peisagiste, în care poetul își exteriorizează

trăirile prin intermediul vocii ficționale față de un tablou din natură, valorificând

descrierea și o gamă largă a procedeelor artistice.

Tema abordată de poet-natura, arată momentul intermediar între zi şi noapte,

urmând imediat după coborârea soarelui, este un timp situat înainte de

înfăptuirea unui miracol şi anunţă marea călătorie. De asemenea, sugerează

dispariţia luminii sângerânde a soarelui, care moare în negura nopţii. Momentul

asfinţitului întristează fiinţa, îi creează o predispoziţie specială de jale şi de

nostalgie (Delta este un complex vegetal și zoologic).

Vocea ficțională se află în ipostaza de contemplator și se lasă fermecat de

imaginea amurgului, exprimându-și, în mod direct, sentimentele de emoție, de o

ușoară nostalgie, de melancolie, trăite în fața tabloului contemplat.

Fiind un pastel, tiparul textual utilizat este descriptiv, prin care poetul recreează

realitatea, filtrând-o prin propria sensibilitate: ,,Cât vezi cu ochiul, verde,

păpurișul’’. Traiectoria descriptivă urmărește planurile-

terestru ,,Delta’’, ,,stuf’’, ,,coline’’ cosmic ,,în zare’’ și uman ,,unui sat lipovenesc’’,

fiind atotcuprinzătoare.

Ca în orice descriere, limbajul artistic are rolul de a reda în mod nuanțat

elementele cadrului natural. Conservând calitățile procedeului pictural de la care

a împrumutat numele, în pastel este frecvent registrul vizual cu sugestii

cromatice, armonizat cu imagini auditive, olfactive sau cinetice care au în

componența lor figuri de stil de o deosebită forță de sugestie. Astfel, imaginile

vizual-auditive ale amurgului sunt completate de epitetele:,,foșnitor, sfâșietor de

trist, cenușiu”; epitetul personificator,,noapte șoptitoare” și

personificarea ,,vaporul taie noaptea’’ creează un fundal muzical trist;

metafora,,aur vânăt” reflectă nuanța amurgului ce se stinge-n noapte. Descrierea

Deltei în amurg este predominant vizuală. Poetul a ales cifra,,cinci” pentru a

atrage atenția spre frumusețea vieții și transmite o vibrație de primitivism, unde

aventura, mișcarea vieții și a timpului sunt imprevizibile.

Rima poeziei este încrucișată, iar măsura versurilor de 11-10 silabe, se adaugă

imaginii și ceasului melancoliei privind legănarea păpurișului, zborul cocorului,

veșnica frământare a timpului în locul unde ia naștere viața continuu.

Totodată, sunt prezente construcțiile nominale: ,,noaptea șoptitoare’’, ,,vântul

serii’’, dar și verbele de mișcare ,,se ridică’’, ,,taie’’, care au rolul de a dinamiza

tabloul descris, iar verbele la indicativ,

prezent ,,împânzesc’’, ,,arată’’, ,,nechează’’ au valoare evocativă și eternizează

frumusețea tabloului.
 LICEUL CU PROGRAM SPORTIV ,,AVRAM IANCU”

Test de evaluare

Nume și prenume:
Clasa a VI-a

 
Citește cu atenție textul de mai jos și rezolvă cerințele date:
Cu legănări abia simțite și ritmice, încet-încet,
Pe pajiștea din fața casei, caișii, zarzării și prunii,
Înveșmântați în haine albe se clatină în fața lunii,
Stând gata parcă să înceapă un pas ușor de menuet*.

Se cată** ram*** cu ram, se-nchină, și-n urmă iarăși vin la loc,

Cochetării și grații albe, și roze gesturi, dulci arome,
Împrăștie în aer, danțul acesta ritmic de fantome,
Ce-așteaptă de un an de zile minuta asta de noroc.
Ce e de spumă, sus pe ramuri, se face jos de catifea,
Și astfel umbrele căzute pe pajiște par mantii grele
Zvârlite de dănțuitorii ce au rămas numa-n dantele,
În parcul legendar în care s-a prefăcut grădina mea. […]                                         
Așa-s în clipa asta toate, dar mâine albii cavaleri,
Despodobiți de-atîtea grații, ce le-mprumută luciul lunii,
Vor deveni ce-au fost de-a pururi: caișii, zarzării și prunii,
Banalii pomi din fața casei, ce-i știu de-atâtea primăveri.
(Dimitrie Anghel, Balul pomilor)
menuet – dans de origine franceză;
se cată – se caută;
ram – ramură;
 
Subiectul I (70 de puncte)
 
1.      Precizează tipul de rimă din prima strofă a poeziei și măsura versului Banalii pomi din fața casei, ce-i știu de-
atâtea primăveri.                                                         6 puncte
rima:…………………………………
măsura:……………………………..
2.      Prezintă în 25-45 de cuvinte tema poeziei de mai sus.                                   4 puncte
 ………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………..
3.      Transcrie din textul dat două figuri de stil diferite și precizează felul lor.    6 puncte
………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………..
4.      Prezintă în minimum 25 de cuvinte rolul pe care îl are în poezie o figură de stil transcrisă la exercițiul anterior.
4 puncte
………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………..
5.      Taie intrusul din fiecare serie:                                                                                    6 puncte
a)      stol, roi, cireadă, oi, turmă;
b)      miere, bomboană, fotbal, curaj;
c)      frunze, aplauze, ochelari, șale;
 
6.      Precizează cazul și funcția sintactică pentru substantivele marcate în text cu galben.
…………………………………………………………………………………………………………6 puncte
………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………..
7.      Construiește două enunțuri în care substantivul pasăre să aibă funcția sintactică de:                      
6 puncte
 a)      circumstanțial de mod (AC):
…………………………………………………………………………….
b)      complement indirect (D):
…………………………………………………………………………………
 
8.      Transcrie din  ultimele două strofe ale poeziei două pronume diferite și precizează felul lor.         
8 puncte
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………
9.      Precizează persoana, numărul, cazul și funcția sintactică pentru pronumele personale din fragmentul
următor:                                                                                               10 puncte
Le-am spus colegilor că mâine mă voi îmbrăca doar în verde, dar nu m-au crezut.                        
………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………
10.  Transcrie din strofa a treia a poeziei un adjectiv propriu-zis și un adjectiv participial și precizează, pentru
fiecare, funcția sintactică și gradul de comparație.      6 puncte
a)      adjectiv propriu-zis:
……………………………………………………………………………………………
b)      adjectiv participial:
……………………………………………………………………………………………..
 
11.  Rescrie textul următor, corectând greșelile de orice fel:                                8 puncte
Dragele mele colege vă mulțumesc pentru cadoul pe care mi lați oferit! Să știți că în fiecare zi, la ora
doisprezece, sună ceasul primit de la voi.
………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………

OFICIU .3 PUNCTE

SUCCES!!!