UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

Facultatea Tehnologie și Management în Industria Alimentară

PLAN DE AFACERE

pentru o unitate de patiserie„Visul dulce” cu

25 de locuri.

A elaborat: Coadă Valeria,TMAP-

181

A verificat: Luca Nicolae

Dr. conf.

Chișinău 2021
1
Introducere..........................................................................................................3
1.Rezumat .........................................................................................................4
2.Descrierea interprinderii...............................................................................4
2.2 Istoricul întreprinderii ...................................................................................4
2.3 Locul amplasării ..........................................................................................4

2.3 Forma organizatorico-juridică ……………………………………………...5

2.4 Fondatorii …………………………………………………………….......5

2.5 Capitalul social…………………………………………………………. ...6

3.Piața................................................................................................................6
3.1 Consumatorii..............................................................................................6
3.2 Concurenții.................................................................................................7
3.3 Furnizorii....................................................................................................8
4.Managementul și personalul..........................................................................9

4.1Personalul de conducere........................................................................................9
4.2Personalul de execuție........................................................................................10
4.3 Statele de personal și planificarea salarizării..........................................................11
4.4 Organigrama....................................................................................................12
5 Planul financiar ..........................................................................................13
5.1 Programul de lucru și planificarea volumului de vânzări/Cifra de Afaceri..............13
5.2 Planificarea costurilor și cheltuielilor de producție și de desfacere.....................
...19
5.3 Planificarea necesarului de invesțiții și a surselor de finanțare.Balanța financiară..20

5.4 Planificarea principalilor indicatori economici și a eficienței economice a

proiectului.................................................................................................22

5.5 Raportul privind rezultatele financiare...........................................................28

Concluzie…………………………………………………………………….29

Bibliografie…………………………………………………………………..30

2
 Introducere

Patiseria este arta de a pregăti preparate gustoase și de a le prezenta cît mai agreabil
pentru satisfacerea simțurilor: olfactive, vizuale și gustative. Deoarece produsele de patiserie
și cofetărie au fost dintotdeauna nişte produse alimentare delicioase. Căutînd noi proprietăţi
gustative ale acestora se folosesc diverse combinări de aluaturi cu creme, jeleuri, ciocolată şi
alte semifabricate finisate ce au un gust și aspect plăcut.
Patiseria este arta care ne învață pentru cum să pregătim preparate gustoase și cum
să le prezentăm cît mai agreabel, pentru satisfacerea simțurilor: olfactiv, vizual și gustativ,
stimulînd astfel digestia. Această artă trebuie realizată după anumite reguli stabilite în mod
științific, nerespectarea acestora avînd consecințe dăunătoare asupra sănătății.
Patiseria ,,visul dulce,,va fi o unitate de alimentație publică , care va îmbina
activitatea de producție cu cea de servire, punând la dispoziția clienților o gamă
diversificată de preparate culinare, produse de cofetărie-patiserie , băuturi calde și
răcoritoare.
Planul de afacere este un document care sintetizează rezultatele activităților de cercetare
,concepere și dezvoltare a unor proiecte privind crearea unei întreprinderi , a unui nou
produs sau a unui nou serviciu.

3
 I REZUMAT
In planul de afaceri pe care l-am efectuat am planificat deschiderea unei patiserii cu
25 de locuri care se va afla in or. Chișinău, sectorul Râșcanovca, bd.Moscova la intersecție cu
str. Miron Costin, vizavi de parcul Râșcani.
Astfel, pentru deschiderea unei întreprinderi de alimentație publică de tipul dat avem
nevoie de 2 925 506 o investiție dintre care sunt surse proprii 2 047 853 iar restul 877 658
sunt surse imprumutate și timpul de recuperare al investițiilor este de 2 ani.
În urma asimilării acestor resurse vom deţine cifra de afaceri pe an 10 148 040 de
profitul net 1 756 930 fiind de rentabilitatea economica a restaurantului este de 60% si
rentabilitatea vinzarilor este de 17%

II DESCRIEREA ÎNTREPRINDERII.
2.1 Istoricul întreprinderii
Scopul principal al unităţii de alimentaţie publică în economia de piaţă este de a obţine un
profit. Ideea de afacere propusă este deschiderea unui restaurant în Chișinău, destinat
publicului larg.
Localul va fi construit in Chișinău, sectorul Riscanovca, bd.Moscova la intersectie cu
str. Miron Costin, vizavi de parcul Riscani.
Unitatea de patiserie se va numi : ,,Visul Dulce’’
Aceasta va funcționa într-un local luat în chirie. Faţada principală, este orientată spre
parcul “Riscani”. Incinta va cuprinde spaţiu de 135 m2, încăperi pentru consumatori, grupuri
sanitare, incaperi de producere in baza semipreparatelor, depozit şi încăperi administrative.
Patiseria va începe programul de lucru începînd cu orele 9oo şi se va închide la orele
22oo, se fac unele excepţii atunci cînd în sală mai sunt clienţi.

2.2 Locul amplasarii

Patiseria Visul Dulce va fi amplasată în Chisinau, sectorul Riscanovca, bd.Moscova la
intersectie cu str. Miron Costin, vizavi de parcul Riscani.
Analizînd sectorul dat putem evidenţia următoarele avantaje ale acestuia:
 este o zonă destul de populată care va asigura un flux constant de consumatori:
 este un teritoriu mare, vast;
 venitul mediu al locuitorilor in general e destul de înalt:
 condiţii de lucru normale (electricitate, canalizare, încălzire, gaz, telefon);

4
 Alegerea locului de amplasare pentru înființarea Patiseriei Visul Dulce se face pe baza
a mai multor criterii:
 amplasarea alături de locurile aglomerate, acest criteriu este respectat deoarece localul
arendat se află alături de locurile aglomerate ;
 prezența căilor de comunicație tehnice: sînt prezente toate căile de comunicație tehnice (rețea
de apă rece și caldă, rețea electrică, rețea de canalizare, rețea de încălzire centrală, căi de
comunicație pentru transport).

2.3.Forma organizatorico- juridica

Forma organizatorico-juridică sub care va fi inițiată activitatea de antreprenoriat va fi
societatea cu răspundere limitată. Desfășurarea activității de antreprenoriat sub forma dată are
următoarele avantaje:
• formalităţile pentru întemeiere sunt puţine;
• cheltuielile pentru înregistrare sunt relativ reduse;
• statutul legal este bine definit;
• riscuri financiare mai mici;
• conducere relativ simplă;
• răspunderea asociaţilor este limitată.
Totuși activitatea sub forma dată reflectă și unele dezavantaje:
• existenţa obligatorie a capitalului social;
• posibilitatea apariţiei unor conflicte între asociaţi, ce pot
duce la lichidarea societăţii.
Organul suprem al societăţii este adunarea generală a asociaţilor. În cazul în care societatea
are un asociat unic, acesta are drepturile şi obligaţiile ce revin, conform legii, adunării
generale a asociaţilor.

2.4.Fondatorii
Afacerea propusă spre iniţiere, va avea 3 fondatori, finanţarea întreprinderiii se va face
prin autofinanţare, din venituri proprii, precum şi din surse creditare. Fiecare dintre fondatori
va deţine:
Coadă Valeria - 100%-din afacere propusă
Pentru finanţarea cu surse de creditare se vor întocmi seturi de documente speciale pentru
obţinerea surselor de creditare pentru afacere propusă

5
2.5.Capital social
Marimea fondurilor financiare ce urmeaza a fi investite depinde de tipul intreprinderii si
de numarul de locuri in sala , de locul amplasarii s.a.De aceea, mai intii de toate trebuie să
asiguram banii necesari pentru crearea bazei tehnico-materiale si a mijlocelor circulante.

III. PIAȚA
3.1.Consumatorii
Clienții potențiali ai întreprinderii sunt persoanele de toate vârstele, începand cu
copiii de la 5 ani până la oamenii în varstă, deoarece locul unde urmeaza a fi amplasat este
destul de populat de persoane de toate vârstele. Totuși piața țintă a întreprinderii constituie
persoanele tinere.
Pentru ai determina pe clientii sa cumpere produsele fabricate de intreprindere,
conducerea va pune accentul, in primul rand, pe calitatea deosebita a serviciilor prestate, preț
avantajos, amabilitatea la indeplinirea comenzii, serviciului si produsului. La toate acestea se
mai adauga faptul ca produsele vor fi fabricate din materii prime ecologic pure.
Pentru inceput frecventa comenzilor produsului va fi mica, aceasta din urma
majorandu-se odata cu afirmarea pe piata. De asemenea frecventa cumpararii se va deosebi
de la o perioada a zilei la alta, fiind mai mica in perioada zilei, apoi marindu-se la sfarsitul
zilei.
Determinarea numărului de consumatori pentru o zi de muncă a întreprinderii cu 100
de locuri are loc după formula:
𝐏∗𝛗∗𝐱
𝐍=
𝟏𝟎𝟎

Unde:
P-numărul de locuri în întreprindere;(P=100)
x-coeficientul de complectare a sălii pentru ora dată;
φ-rotația unui loc în oră dată;
Rezultatele se vor introduce în tabelul de mai jos

6
 Tabel .3.1 Graficul de completare a sălii de comerț pentru Cafenea «La clatite»
Orele de lucru Rotația unui Procent mediu de Număr de
loc
completare a sălii consumatori/
zi
9.00-10.00 2 40 36
10.00-11.00 2 40 36
11.00-12.00 2 40 36
12.00-13.00 1,5 50 32
13.00-14.00 1,5 50 32
14.00-15.00 1,5 40 24
15.00-16.00 1,5 40 24
16.00-17.00 1,5 40 24
17.00-18.00 1,5 50 32
18.00-19.00 1 50 16
19.00-20.00 1 50 16
20.00-21.00 1 40 12
21.00-22.00 1 40 12
Tot 332
al:

Determnarea numarului de bucte realizate pe zi

n =332 *2= 664 buc.

3.2.Concurenții
Potențialii concurenţi care şi-au creat o reputaţie destul de bună în sfera alimentaţiei
publice şi a prestării serviciilor, au o clientelă fidelă, sunt doar cîteva din avantajele
concurenţiale care reprezintă aceste afaceri.
Cu toate acestea, lipsa unui segment de piată propriu stabil ca si nivelul calitativ al
serviciului care a scăzut odată cu trecerea timpului, formează puncte slabe ce pot fi, si
trebuie, atacate printr-o bună strategie de marketing.
Patiseria Visul Dulce - are concurenți pe piața de producere care au un statut bine
întărit, însă pe lîngă aceasta firma nouă va propune un sortiment larg de produse care nu se
produc în cadrul celorlalte întreprinderi. Consumatorii vor avea reduceri mari la cumpărarea
unor anumite produse cît vor primi și cadouri.

7
 Tab.3.1.Concuretii
Nr. Denumirea restaurantului Adresa Specializarea
1. Granier Bd. Moscova 1/1 Cofetarie
2. Desert Str.Bd.Moscova Cofetarie

3 Bublik Str.Bd.Moscova Patiserie

4 Pan Pan Bd.Moscova 6 Patiserie

5 Dulcinella Bd.Moscova 17/A Patiserie

6 La Mamucă Str.Alecu Russo Patiserie

3.3.Furnizorii.
Se cunoaște că sursa principală de aprovizionare a intreprinderilor de alimentatie
publica cu marfuri o constituie achizitionarea lor de la furnizori persoane fizice/
juridice.

Tabelul 3.3 Caracteristica furnizorilor

N Denumirea Localizarea Denumirea
r Întreprinderii furnizor MP
. aprovizionate
d
/
o
Ingreda SRL Or.Chișinau, Produse pentru
1 str.Feredelului 12 patiserie(ciocolata,esenț
. e,adaosuri)
JLC or. Chișinău, str. Produse lactate
2 S.A Sarmizegetusa 90
.
3 Floris Str. 31 August Ulei de floarea-soarelui
.
6 Sandriliona SRL Alexandru cel Bun Inghețată
. 5/5
7 Soling SA Bd. Moscova 3/6 Substanțe chimice de uz
. casnic, detergenți
8 Divat SRL Or.Chișinău, str. Ceai Althaus, cafea
. Veronica Micle, 10/1 Lavazza.
9. METRO Chişinău 2 mun. Chişinău, Calea Fructe, zahăr, sare etc.
Orheiului

8
 Aprovizionarea cu materii prime se va realiza după un grafic bine determinat, astfel
încît să nu existe stocuri de produse păstrate o perioadă lungă de timp.
Întreprinderea va activa pe baza materiei prime. Stocurile curente vor fi asigurate
în special de supermarketurile Nr1 și METRO, folosirea serviciului de livrare a cărora
presupune: reducerea numărului de furnizori si respectiv al erorilor și cheltuielilor ce vizează
evidența facturilor și informațiile contabile; abordarea profesionista și flexibila a nevoilor si
dorintelor оn ceea ce priveste sortimentul, termenii de livrare, plasarea comenzilor, tipurile
de plată; maximizarea cifrei de afaceri  prin optimizarea cheltuielilor de transport si achizitii ;
economisirea timpului,care poate fi folosit mai eficient pentru gestionarea afacerii; siguranta
in ceea ce priveste calitatea si certificarea marfurilor livrate, respectarea lantului frigorific si a
Principiilor HACCP (sistem de management al sigurantei produselor alimentare).

4. Managementul şi personalul întreprinderii

Resursele umane reprezintă unul dintre factorii de bază de producție. Orice

activitate economică este imposibilă fără participarea resurselor umane. Resursele forţei de
muncă a unei întrprinderi reprezintă totalitatea salariaţilor prin contract de muncă. În
numărul salariaţilor se include atât persoanele prezente la serviciu, cât şi cele absente din
diferite motive.
Calcularea forţei de muncă se efectuează în dependenţă de formă organizatorico-
juridică, de structura organizatorică, de cifra de afaceri (volumul de desfaceri a producţiei
proprii), de numărul de locuri în sală, precum ţinând cont şi de unele norme tehnico-
sanitare.
Forţa de muncă se calculeză conform categoriilor de angajaţi:
 Aparatul administrativ de conducere;
 Lucrătorii din producere;
 Lucrători din sfera de deservire;
 Lucrători auxiliari.

1.Aparatul administrativ de conducere:

 director
 manager
 contabil

2.Lucrători din producere

 bucătar-șef
9
 bucatari de categoria V
 ajutor de bucătar

3.Lucrătorii din sfera servirii şi comerţ

 administrator
 chelneri
 barmen
 spălător de veselă
 dereticatoare
4.Lucrători auxiliari
 paznici
 instalatori
 hamali
4.2.Personalul de execuție
a)Lucratorii din cadrul producerii
1.Bucătar –sef;
2.Bucătarii ;
Planificarea acestui grup de lucrători se efectuează după posturi sau productivitatea
muncii conform formulei
Nl = (n·k·T)/Te, (1)
unde:
Nl – numărul de lucrători;
k – numărul de schimburi pe zi;
T – numărul de zile lucrătoare ale întreprinderii pe an, zile;
Te – timpul efectiv al unui lucrător;
n – numărul de posturi;
Astfel, avem 2 posturi de munca: sectia calda,unde se produc produse de patiserie și sectia de
servire a bucatelor. Unde conform numarului de posturi vom determina cu ajutorul formulei
numarul de personal necesar in cadrul producerii:

2 ×1,5 ×360
N 1= =4,32≈ 4 persoane
250

Unde: k= 1,5 schimburi pe zi

T=360 zile lucratoare ale intreprinderii pe an
10
 Te=250
n=2 posturi
Astfel, vom accepta ca in cadrul producerii sa activeze 4 persoane:
1. Bucatar-sef (1);
2. Patiser(2).
3. Spălător de vese(1)
b)Angajatii din sfera de servire si comert
1.Administratorul salii(1)
2.Barman(1)
3.Chelneri(3)
c)Lucratori auxiliari
1.Paznici(1)
2.Dereticatoare(1)
3.Hamali(1)
Astfel, in cadrul acestui restaurant vor lucra 2 patiseri, fiind in 1,5 schimburi si un
bucatar sef.
La fel, va fi nevoie de 1 barman si 3 chelneri, 1 spălător de vesele, care la fel vor lucra in
1,5 schimburi, la fel ca si paznici si deterticatoare care vor avea acelasi regim de lucru.
Am ales acest numar de personal, deoarece Patiseria nu este de capacitate mare si
numarul de personal va fi de ajuns ca sa faca față cerințelor,întrucat acestia vor fi deja cu
experienta in domeniu.

4.3.Statele de personal si organizarea/planificarea salarizari

In continuare dupa determinarea numarului de angajati vom calcula care va fi fondul de
salarizare al acestuia (tab.4.1)

Tab.4.1.Schema de personal si salarizarea

Functia/postul Numarul de Salariul de Salariul Fondul total de
unitati functie /tarifar total, mii lei retribuire al
lunar stabilit , lei muncii, mii lei
1 2 3 4 5
I.Aparatul
administrativ de
conducere :
-director 1 10000 10000 10000
-contabil 1 8000 8000 8000
-manager 1 7000 7000 7000

11
 II.Personalul de
producere
-bucatar-sef 1 9000 9000 9000
-patiseri 2 8500 17000 17000
-spalator de veselă 1 3400 3400 3400
III.Lucratori din
sfera servirii si
comert
-administrator sala 1 7000 7000 7000
-barman 1 5000 5000 5000
-chelneri 3 4000 12000 12000
IV.Lucratori
auxiliari
-paznici 1 3000 3000 3000
-dereticatoare 1 2500 2500 2500
-hamali 1 3000 3000 3000
Total: 14 86900 86900

4.4.Organigrama
Organigrama este reprezentarea grafică a structurii organizatorice cu ajutorul anumitor
simboluri pe baza unor reguli specifice.
Organigrama scoate mai bine în evidenţă ierarhiile din cadrul companiei, adică cui se
subordonează anumiţi angajaţi şi cine cu cine colaborează. În această schemă trebuie să se urmeze
strategia de afaceri şi de resurse umane a companiei şi să se ţină cont de structura şi tipul
întreprinderii. Organigrama reprezintă o hartă a posturilor întreprinderii care precizează fiecare
funcţie, responsabilii pe fiecare departament şi locul fiecărui angajat în firmă.
Astfel, în continuare va fi prezentată organigrama Patiseriei.

Director

Contabil

Șef de Administrator Lucratori

producere ul sălii auxilari

Barman
Patiseri Paznici
12
Hamali
Spălător de
veselă
 Chelneri

Calculăm munca și salarizarea Dereticatoare

FSan=12 luni*86900=1 042 800 lei
Ponderea FRM=1 042 800/10 148 Fig.4.1.Organigrama
040*100=8,99 % patiseriei
Asigurarea social pe an =(913200*23,5)=214 602 lei
Ponderea AS în cifra de afaceri=214 602 /10 148 040*100=2,11 %
Salariul mediu lunar=76100/30=2537 lei
Productivitatea muncii=10 148 040/30=338 268lei
Tab.4.2.Munca si salarizarea

Indicatorii Unitatea de măsură Suma

Cifra de afaceri/Volumul vânzărilor Lei 10 148 040
Fondul de retribuire a muncii anual Lei 913 200
Ponderea FRM în cifra de afaceri % 8,99 %
Asigurarea socială pe an Lei 214 602
Ponderea AS în cifra de afaceri % 2,11 %
Numărul personalului Persoane 14
- din ei în producere 4
Salariul mediu lunar lei/om 2537
Productivitatea muncii lei/om 338 268

V Planul financiar
5.1 Programul de lucru și planificarea volumului de vânzări/ cifrei de afaceri
Calcularea cifrei de afaceri a patiseriei cu 25 de locuri.
Cifra de afacere- suma totală a veniturilor din operațiunile comerciale efectuate de
firmă, respectiv vânzarea de mărfuri și produse într-o perioadă de timp determinată. În cuantumul
cifrei de afaceri nu se includ veniturile financiare și veniturile excepționale. În alimentația publică
cifra de afaceri include costul materiei prime și adaosul comercial al acestei întreprinderi.
Tabel. 5.1.2 Elaborarea meniului si portiilor pentru o zi
Reteta Bucate Gramaj a unei Nr. de portii
portii
Clatite Banete
FT Clatite Banete 150 150
Tort de clatite cu Frișcă și ciocolată
FT Tort de clatite cu Frișcă și ciocolată 200 74
Clatite cu mere și Ricotta
FT Clatite cu mere și Ricotta 250 80
Clatite Japoneze
FT Clatite Japoneze 100 100
Crepe Suzette
FT Crepe Suzette 150 90
Nutella Crepe’s
13
 FT Nutella Crepe’s 100 100
FT Ceai cu miere 100 20
FT Cafea cu lapte 200 20

Tabelul 5.1.4 Calculul costului materiei prime pentru o porție de Clatite Banete
Nr. Materie prima q cantitatea brutto, g Pretul de achizitie,lei Costul m.p.,lei

1 2 3 4 = 2x3
Pentru compozitie
1 Lapte 0,100 9,85 0,985
2 Ouă 0,010 25,85 0,258
3 Faina 0,030 11,90 0,357
4 Ulei 0,001 32,90 0,032
5 Sare 0,002 6,85 0,013
Pentru umplutură
6 Brînză de vaci 0,025 79,77 1,994
7 Ou 0,007 25,80 0,180
8 Zahăr 0,0015 12,90 0,019
9 Zahăr vanilat 0,0005 89,9 0,045
Sos de vanilie
10 Galbenușuri 0,020 25,80 0,516
11 Smântînă 0,020 76,98 1,540
12 Zahăr vanilat 0,0005 89,9 0,045
13 Albușuri 0,020 25,80 0,516
14 Zahăr 0,0015 12,90 0,019
Total 6,52 lei

Tabelul 5.1.5 Calculul costului materiei prime pentru o porție de Tort de Clatite cu Frișcă
și ciocolată
Nr. Materie prima q cantitatea brutto, kg Pretul de Costul m.p.,lei
achizitie,lei
1 2 3 4 = 2x3
Pentru compoziția
1 Lapte 0,100 9,85 0,985
2 Ouă 0,010 25,85 0,258
3 Faina 0,030 11,90 0,357
4 Ulei 0,001 32,90 0,032
5 Sare 0,002 6,85 0,013
6 Cacao 0,004 90 0,360
Pentru cremă
7 Frișcă lichidă 0,030 95 2,85
8 Ciocolată albă 0,010 200 2,0
Pentru decor
9 Ciocolată neagră 0,010 185 1,85
Total 8,71lei

14
 Tabelul 5.1.6 Calculul costului materie prime pentru o porție de Clatite cu mere și Ricotta
Nr. Materie prima q cantitatea brutto, kg Pretul de Costul m.p.,lei
achizitie,lei
1 2 3 4 = 2x3
Pentru compoziție
1 Lapte 0,100 9,85 0,985
2 Ouă 0,010 25,85 0,258
3 Faina 0,030 11,90 0,357
4 Ulei 0,001 32,90 0,032
5 Sare 0,002 6,85 0,013
Pentru umplutură
6 Ricotta 0,030 149,45 4,48
7 Unt 0,016 125 2
8 Stafide 0,012 37 0,444
9 Ouă 0,010 25,80 0,258
10 Mere 0,080 15 1,2
11 Miere 0,0035 70 0,245
12 Scoțișoara 0,001 40 0,04
Glazură
13 Zahăr pudră 0,001 95 0,095
14 Suc de mere 0,010 22,90 0,229
Total 10,64 lei

Tabelul 5.1.7 Calculul costului materie prime pentru o porție de Clatite Japoneze
Nr. Materie prima q cantitatea brutto, kg Pretul de Costul m.p.,lei
achizitie,lei
1 2 3 4 = 2x3
Pentru compoziție
1 Lapte 0,100 9,85 0,985
2 Ouă 0,010 25,85 0,258
3 Faina 0,030 11,90 0,357
4 Ulei 0,001 32,90 0,032
5 Sare 0,002 6,85 0,013
Pentru umplutură
6 Ciocolată 0,002 185 0,37
7 Banane 0,013 23,90 0,311
8 Kiwi 0,010 70 0,7
9 Capșuni 0,012 45 0,54
Pentru cremă
10 Albuș 0,006 25,80 0,155
11 Zahăr 0,003 12,90 0,039
Total 3,76 lei

15
 Tabelul 5.1.8 Calculul costului materiei prime pentru o porție de Crepe Suzette
Nr. Materie prima q cantitatea brutto, kg Pretul de Costul m.p.,lei
achizitie,lei
1 2 3 4 = 2x3
Pentru compoziție
1 Lapte 0,100 9,85 0,985
2 Ouă 0,010 25,85 0,258
3 Faina 0,030 11,90 0,357
4 Ulei 0,001 32,90 0,032
5 Sare 0,002 6,85 0,013
Pentru umplutură
6 Portocale 0,060 23 1,38
7 Alcool cognac 0,002 125 0,25
8 Zahăr 0,0015 12,90 0,019
9 Miere 0,0005 70 0,035
Total 3,33 lei

Tabelul 5.1.9 Calculul costului materiei prime pentru o porție de Nutella Crepe’s
Nr. Materie prima q cantitatea brutto, kg Pretul de achizitie,lei Costul m.p.,lei

1 2 3 4 = 2x3
Pentru compoziție
1 Lapte 0,100 9,85 0,985
2 Ouă 0,010 25,85 0,258
3 Faina 0,030 11,90 0,357
4 Ulei 0,001 32,90 0,032
5 Sare 0,002 6,85 0,013
Pentru crema Nutella
6 Unt 0,050 125 6,25
7 Ciocolată 0,035 185 6,48
8 Lapte condensat 0,160 70 11,2
9 Cacao 0,005 95 0,48
Total 25,05 lei

Tabelul 5.1.10 Calculul costului materie prime pentru o porție de Ceai cu miere
Nr. Materie prima q cantitatea brutto, kg Pretul de achizitie,lei Costul m.p.,lei

1 2 3 4 = 2x3
1 Ceai extra 0,236 40,00 9,44
2 Miere 0,016 45,00 0,756
3 Apă 0,41 6,00 2,50
Total 12,69 lei
Tabelul 5.1.11 Calculul costului materie prime pentru o porție de Cafea cu lapte
Nr. Materie prima q cantitatea brutto, kg Pretul de achizitie,lei Costul m.p.,lei

1 2 3 4 = 2x3
1 Cafea naturala 0,292 48,90 14,28
2 Lapte 0,160 9,87 1,57
16
 3 Zahar 0,04 13,39 0,602
4 Apa 0,418 6,00 2,508
Total 18,96 lei

Tabelul 5.1.12 Elaborarea meniului/ Planificarea numărului de bucate

Denumirea Gramajul Nr. De Costul Costul , K, coeficient Volumul
Volumul ,g bucate 2 materiei lei4 multiplicatoriu5 vanzarilor ,
vanzarilor , lei prime la lei 6 = 4x3
preparatului 1 o buc.3
1. Pandișpan cu mere
Clatite Banete 150 150 6,52 978 3 2934
2. Gogoși
Tort de clatite 8,71 644,5 3 1933,62
cu Frisca si 200
74
ciocolata
Clatite cu mere 250 80 10,64 851,2 3 2553,6
si Ricotta
Tarte
3. Clatite 100 100 3,76 376 3 1128
Japoneze
Crepe Suzette 150 90 3,33 299,7 3 899,1
Cremșnit
4. Nutella Crepe’s 100 100 25,05 2505 3 7515
5. Băuturi calde
Ceai cu miere 200 30 12,69 381 3 1142

Cafea cu lapte 250 30 18,96 569 3 1706

Total costul materiei prime consumat pe zi 19811,32
lei

Planificarea cifrei de afaceri/venitul din vînzări

Cifra de afaceri se determină prin următoarele metode:
1. Dupa pretul mediu al unei cumpărături si numarul de consumatori
2. În baza cifrei de afaceri la un loc în sală și a capacitatii interprinderii
3. În baza consumului de materii prime pe o perioada, de obicei zi
1.După preţul mediu a unei cumpărături:
CAan = Pm*Nc *Tl=125*332*360=14 940 000 lei
unde:
CAan – cifra de afaceri anuală;
17
 Pm – preţul mediu al unei cumpărături;
Nc – numărul de consumatori;
Tl – numărul de zile lucrătoare ale întreprinderii pe an.
Pentru a determina Pm, se stabileşte costul mediu al unei cumpărături pentru
întreprinderea proiectată.
4. În baza cifrei de afaceri la un loc în sală:
CAan = Ca * Nls *Tl=200*80*360=5 760 000 lei
unde:
Ca – cifra de afaceri la un loc în sală pe zi;
Nls – numărul de locuri în sală;
Tl – numărul de zile lucrătoare ale întreprinderii pe an.
5. În baza consumului de materii prime:
CAzi = Cmp + Adc,
CAzi = Cmp x K,

unde:
CAzi – cifra de afaceri pe zi;
Cmp – costul materiei prime consumate pe zi (date obţinute din compartimentul
tehnologic);
Adc – adaosul comercial al alimentaţiei publice (Cmp * Rata AC(%)/100%).
K - Coeficient multiplicatoriu
19811∗150 %
Adc= =29 717=lei
100 %

Cazi=19 811+29 717=49 528 lei

CAan = CAzi * Tl=49 528*360=17 830 080 lei

unde:
CAzi – cifra de afaceri pe zi;
Tl – numărul de zile lucrătoare ale întreprinderii pe an.

După calcularea cifrei de afaceri se planifică cifra de afaceri în structură.

Tabelul 5.1.18. Structura cifrei de afaceri
Denumirea Zilnic, lei Lunar, lei Anual, lei
Cifra de afaceri 49 528 1 485 840 17 830 080
Costul materiei prime 19 811 594 330 7 131 960
Adaosului comercial 29 717 891 510 10 698 120

5.2 Planificarea costurilor şi cheltuielilor de producţie şi desfacere (vânzărilor)

Cheltuielile de producţie reprezintă expresia valorică a consumului de muncă vie şi
materializată pentru realizarea unui proces economic. În cheltuieli se includ cheltuielile
legate de utilizarea în procesul de producţie a consumurilor de materii prime, consumurile

18
indirecte de producţie, a materialelor, remunerarea personalului, cheltuielile comerciale,
cheltuielile generale şi administrative, alte cheltuieli operaţionale.
O parte din consumuri şi cheltuieli se planifică după norme şi normative, iar o altă
parte se raportează la cifra de afaceri.
Consumul de materii prime si materiale :
Cheltuielile privind consumul de materii prime si materiale, am luat valoarea fondului
de salarizare a muncitorilor, care constituie 4 059 360 lei

Cheltuielile privind retrebuirea muncii, am luat valoarea fondului de salarizare

a muncitorilor, care constituie 913 200 lei

Cheltuielei pentru intretinerea cladirilor si exploatarea utilajului de productie:

CA ∗5 % 17830080∗5 %
Ch int r .= anuală = =5891504 lei
100 % 100 %

Consumuri privind uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată:

CA anuală∗5 % 17830080∗5 %
Cons ..= = =891504 lei
100 % 100 %
Cheltuieli pentru uzura si amortizare:
CA ∗5 % 17830080∗5 %
Chuz . am.= anuală = =891504 lei
100 % 100 %

Consumuri de energie electrica si combustibil:

CA anuală∗4 % 17830080∗4 %
Chen. el , comb. .= = =713203, 2 lei
100 % 100 %
o Cheltuieli pentru transport:
CA ∗0,5 % 17830080∗1 %
Chtrans.= anuală = =178300 , 8lei
100 % 100 %
o Cheltuieli pentru publicitate:
CA anuală∗2 % 17830080∗2 %
Chpubl ..= = =356601 ,6 lei
100 % 100 %
o Cheltuieli pentru plata dobinzilor aferente creditelor bancare:
CA ∗2 % 17830080∗2 %
Chpubl ..= anuală = =356601 ,6 lei
100 % 100 %
o Alte cheltuieli:
CA ∗5 % 17830080∗16 %
Chalt .= anuală = =2852812 , 8lei
100 % 100 %

Principalele articole de consumuri şi cheltuieli care trebuiesc planificate sunt date în

tabelul de mai jos.

19
 Tabelul 6. Bugetul de consumuri şi cheltuieli
Denumirea articolelor de consumuri şi Nivelul
Nr. Suma, mii lei
cheltuieli cheltuielilor, %
1. Consumul de materii prime şi materiale 4 059 360 30,0
2. Cheltuieli privind retribuirea muncii 913 200 8,99
3. Cheltuieli pentru asigurări sociale 214 602 2,11
4. Cheltuieli pentru întreţinere 507 402 5
5. Consumuri privind uzura obiectelor de mică
507 402 5
valoare şi scurtă durată
6. Cheltuieli pentru uzură şi amortizare 507 402 5
7. Consumuri de energie electrică şi combustibil 405 921 4
8. Cheltuieli pentru transport 101 480 1
9. Cheltuieli pentru publicitate 1 202 461 2
10. Cheltuieli pentru plata dobânzilor aferente
1 202 461 1
creditelor bancare
11. Alte cheltuieli 1 623 686 16
10 148 040 x
Total 80,1 % = 80,1 %
8 128 580,04
Cifra de afacere anuală 10 148 040

Nivelul cheltuielilor şi consumurilor planificate oscilează între 80 - 95 %, în funcție

de categoria şi tipul întreprinderii proiectate.
Profit = CA – CT = 10 148 040–8 128 540 = 2 019 500 lei
Impozit =2 019 500 x 13%= 262 535 lei
Impozit la sfarsit de an aproximativ 1/4 din 262 535 = 65 634 lei
Profit net =2 019 500– 262 535= 1 756 965 lei
30% la dividente
20 % - premii
Aproximativ 50 % nerepartizate = 878 482,5 lei
5.3 Planificarea necesarului de investiţii şi a surselor de finanţare. Bilanța financiară
Din punct de vedere financiar, investiţiile reprezintă acumularea capitalului pentru un
termen lung în scopul obţinerii unor venituri suplimentare în perioada viitoare. Capitalul
firmei se bazează pe resursele financiare proprii şi a celor împrumutate. Resursele proprii
includ capitalul statutar al firmei şi o parte din profitul obţinut, de multe ori resursele
financiare proprii fiind insuficiente pentru formarea capitalului necesar desfășurării unei
activități economice normale. De aceea o parte din capital se formează pe baza resurselor
financiare împrumutate.

20
 Pentru finanțarea proiectului se va calcula un împrumut de la bancă de până la 30%
din investiţia necesară, de asemenea, se vor calcula cheltuielile pentru dobânzile bancare şi se
va planifica rambursarea creditului pe termen scurt pe semestre.
Mărimea fondurilor financiare, ce urmează a fi investite, se calculează:
Pentru mijloacele fixe în funcție de normativul investițiilor capitale pentru un loc în
sală sau la un m2 de suprafaţă, normativele folosite se iau la zi printr-o cercetare a pieţei
imobiliare a regiunii amplasării întreprinderii şi se calculează:
MFmfld= Nls (Sîntr)* n, = 135 m.p. x 20 000lei/mp = 2 700 000 lei

unde:
Nls – numărul de locuri în sală;
Sîntr – suprafaţa întreprinderii, m2;
n – normativul investiţiilor capitale la o unitate de volum, lei.

Sîntr = Ssc + Sprt

Ssc = Nls x m = 25 ls x 1,8mp/ls = 45 m.p.

Sprt = Ssc x 2 = 45 x 2 = 90 mp

Sintr = 45 + 90 = 135 m.p.

MFac = 1 620 000 lei

MFpas =1 080 000 lei

Mijloacele investite în capitalul fix se divizează în capital fix activ şi pasiv în

proporţii de 40-50% şi, respectiv, 50-60%.

- Pentru capitalul circulant se calculează în dependență de:

1) de mijloacele circulante investite în materii prime şi materiale
MCmp = S*Cmpzi, = 10 zile x 11 276 lei =112 760 lei
unde:
S – stocul normat în zile (de la 7 – 15 zile în fucție de tipul întreprinderii);
Cmpzi – consumul de materii prime pe zi, lei.

2) mijloacele circulante investite în inventar, instrumente, plăţi în avans:

21
 MCinv=(10-15% *CAlunară)/100%, = 10% x 845 670=84 567 lei
unde:
MCinv – mijloace circulante investite în obiecte de mică valoare şi scurtă durată, lei;
CAlunară – cifra de afacere lunară, lei.

3) mijloacele circulante în numerar

Banii în casa întreprinderii se planifică în mărimea cifrei de afaceri pe o zi.
MCnum=CAzi, = 28 179 lei
unde:
MCnum – mijloace circulante în numerar, lei;
CAzi – cifra de afaceri pe zi, lei.

MC tot = 112 760+ 84 567+ 28 179=225 506 lei

Suma necesară pentru deschiderea afacerii se calculează astfel:

MFtot= MFmfld + MCmp+ Mcinv+ Mcnum, = 2 700 000 + 225 506=2 925 506 lei
unde: MFtot – necesarul total de investiţii, lei.
Pe baza acestor date se întocmește bilanţul financiar al întreprinderii şi sursele de
finanţare ale afacerii.

Tabelul 5.3. Necesarul de investiţii şi sursele de finanţare

Nr. Surse Proprii, lei/ Atrase, lei Total, lei
70% 30%
Mijloace
1. Mijloace fixe 1 890 000 810 000 2 700 000
Clădire
Utilaj
2. Mijloace circulante 157 853 67 658 225 506
materie primă
OMVSD
numerar
3. TOTAL, lei 2 047 853 877 658 2 925 506

5.4. Întocmirea bilanţului financiar

Bilanţul financiar este un document care reprezintă situaţia patrimonială a unei firme
la un moment dat, la sfârșitul unei perioade, în care se sintetizează ansamblul drepturilor şi
obligaţiilor firmei. Conceptul specific îl constituie dubla reprezentare a patrimoniului: pe de o
parte sub aspect al materialităţii, adică a structurii fizice a formelor concrete pe care le

22
îmbracă bunurile economice. Pe de altă parte, sub aspectul surselor de provenienţă a
bunurilor şi valorilor economice.
Informaţia din bilanţul financiar se utilizează pentru a primi decizii manageriale şi
pentru a analiza situaţia economico-financiară a agentului economic la un moment dat.

Tabelul 5.4. Bilanţul financiar

Sold, mii lei Sold, mii lei
Active După un Pasive După un
La încep. La încep.
an an
I. Pe termen I. Capital propriu
lung 1 620 000 1 620 000  capital statutar -2 047 853 2 047 853
- clădiri 1 080 000 1 080 000  profit nerepartizat - 200 000
- utilaje
 Rezerve
Total ATL 2 700 000 2 700 000 Total CP 2 047 853 2 247 853
II. Pe termen II. Datorii pe
scurt termen lung 810 000 610 000
- materii prime 112 760 97 760  Credit pe termen
- OMSD 84 567 94 567 lung
- Casa/r.s. 28 179 400000
Total AC 225 506 592 327 Total DTL 810 000 610 000
III. Datorii pe
termen scurt
 Credit pe termen 67 658 0
scurt 50 000
 furnizori 100+200(pr
 retribuirea muncii emii) 300

84 474
 defalcări în bugetul
de stat
Total DTS 67 658 434 174
TOTAL Active 2 925 506 3 292 327 TOTAL Pasive 2 925 506 3 292 327

În baza bilanţului financiar se calculează solvabilitatea (S) şi lichiditatea (L) făcându-

se concluziile respective.
Solvabilitatea ne indică capacitatea unui agent economic de a plăti datoria pe care o
are faţă de un creditor, se calculează la începutul şi sfârşitul perioadei de gestiune.
C ps 2 047 853
Sînc= C ps +DTL = 2047 853+ 810 000 =0,71

2 047 853
Ssf= 2047 853+ 610 000 = 0,77
unde:
S – solvabilitatea;
Cps – capital propriu;
DTL – datorii pe termen lung.

23
 Lichiditatea reprezintă capacitatea întreprinderii de a transforma activele sale în
mijloace bănești cu costuri de transfer reduse:
ATS 225506
Lînc= DTS = 67 658 =3,33

592 327
Lsf= 434 174 =1,36

unde:
L – lichiditatea întreprinderii;
ATS – active pe termen scurt;
DTS – datorii pe termen scurt.

5.4. Planificarea principalilor indicatori economici şi a eficienţei economice a

proiectului
Scopul fiecărui agent economic este de a obține rezultate cât mai eficiente. Eficienţa
economică exprimă raportul dintre efect şi efort (cheltuieli). Aceasta este categoria
economică care ne permite să comparăm efectul obţinut cu cheltuielile suportate.
Raportul privind rezultatele financiare
Raportul privind rezultatele financiare cuprinde indicatorii financiari ai întreprinderii
planificaţi pe perioada de gestiune.
Profitul-reprezintă diferenţa dintre încasările şi cheltuielile efectuate pentru o
activitate economică.
Profitul brut (Pb) este rezultatul activităţilor firmei şi include profitul obţinut în urma
activități de bază. Se calculează ca diferenţa dintre cifra de afaceri şi costul vânzărilor:
Pb=AC – Chv=10 148 040-8 128 580,04=2 019 460 lei
unde:
Pb – profitul brut, lei;
CA – Cifra de afaceri, lei;
Chv – costul vânzărilor, lei.
Profitul net (Pnet) este diferenţa dintre profit şi impozitul pe profit. Firmele plătesc
impozitul pe venit cu o taxă specificată în Codul fiscal. Profitul net rămâne la dispoziţia
firmei şi el poate fi folosit pentru plata suplimentară a muncii şi pentru dezvoltarea firmei:
reutilare tehnică, reconstrucţie, construcţie, implementarea noilor tehnologii, completarea
mijloacelor circulante:
Pnet = Pr – Ip=2 019 460-262 530= 1 756 930
unde:
Pnet – profitul net, lei;
24
 Pr – profitul, lei;
Ip – impozit pe profit.
Impozitul pe venit se calculează din profit cu cota impozitului pe venit stabilită în
Codul fiscal.
Imp=13%* Pr (14)

Imp = 13%* 2 019 460=262 530 lei

Repartizarea profitului net se realizează după următoarea schemă:
1. Pentru dezvoltarea întreprinderii: 20% din Pnet.
2. Pentru stimularea personalului: 20% din Pnet.
3. Pentru rambursarea creditelor: max 10% din Pnet.
4. Rezerve 5% din Pnet.

Tabelul 5.5. Principali indicatori economici ai activităţii economico-financiare

Indicatori Suma
Venituri din vânzări/Cifra de afaceri, mii lei 10 148 040
Costul materiei prime şi a mărfii realizate în preţuri de achiziţie, mii lei. 4 059 360
Ponderea costului materiilor prime, % 49%
Adaosul comercial, mii lei 6 089 040
Consumuri şi cheltuieli de producție şi desfacere, mii lei 8 128 580,04
Nivelul consumurilor şi cheltuielilor, % 80,1 %
Profitul până la impozitare, mii lei 2 019 460
Impozitul pe profit, mii lei 262 530
Profitul net, mii lei 1 756 930
Rentabilitatea economică (Re), % 60%
Rentabilitatea întreprinderii, % 17%
Timpul de recuperare a investiţiilor, ani 2 ani
Rentabilitatea activităţii economice exprimă raportul dintre profitul obţinut şi
eforturile depuse. Ea se mai numeşte rata rentabilităţii şi se exprimă în procente.
1. Rentabilitatea economică(Re), rentabilitatea activelor, (ROA - return on assets)
este raportul dintre profit şi suma activelor folosite:
Pnet
∗100 %=
Re = MF +MC
unde:
Re – rentabilitatea economică, %;
Pnet – profitul net, lei;
MF – mijloace fixe, lei;
MC – mijloace circulante, lei.

25
 1 756 930
Re= 2700 000+225 506 =60%

2. Rentabilitatea vânzărilor, întreprinderii, (Rata rentabilităţii comerciale (ROS))

(Rv), exprimă raportul dintre profitul brut şi suma totală a veniturilor (CAan):
Pnet
Rv= ∗100 %
CA ,
unde:
Rv – rentabilitatea vânzării, %;
Pnet – profit net, lei;
CAan – cifra de afacere, lei.

1756 930
Rv= *100%=17,31%
10148 040

3. Timpul de recuperare a investiţiilor

MFtotale
Tr= ∗100 %
Pnet ,
unde:
Tr – timpul de recuperare a investiţiilor, ani;
MFtotale – mijloace financiare total investite, lei;
Pnet – profitul net, lei.
2925 506
Tr= * 100%=1,66≈2 ani
1756 930

Analiza situaţiei financiare a întreprinderii va începe cu studierea mijloacelor

economice, respectiv cu elementele din activul bilanţului sau cu sursele de acoperire
ale acestora (reflectate în pasivul bilanţului financiar).
În vederea studierii situaţiei financiare a întreprinderii se vor trata următoarele
probleme:
a) analiza fondurilor fixe;
b) analiza mijloacelor circulante.
a) Analiza fondurilor fixe.
Fondurile fixe se caracterizează prin faptul că nu participă în mod nemijlocit la
actul vânzare–cumpărare şi creează condiţii necesare realizării mărfurilor, iar valoarea
lor se recuperează treptat, pe măsura uzării lor din veniturile realizate din vânzarea
producţiei.

26
 Modul cum sunt utilizate fondurile fixe ale întreprinderii reflectă una din
laturile esenţiale ale eficienţei activităţii întreprinderii. Eficienţa este caracterizată de
raportul dintre efectul obţinut şi efortul depus şi se exprimă astfel:
• Randamentul mijloacelor fixe:
Rff = CA / Cmf,
unde:
Rff – randamentul fondurilor fixe lei/ leu;
CA – cifra de afaceri, lei;
Cmf - costul mediu al fondurilor fixe, lei.
Rff=10 148 040/2 700 000=3,75 leu/leu
La etapa actuală, în alimentaţia publică randamentul fondurilor este de 1,5 - 3 lei/ lei.
• Rentabilitatea fondurilor fixe.
Rpf = Pnet / Cmf,
unde:
Rpf – rentabilitatea fondurilor fixe, lei/ leu;
Pn – profitul net, lei;
Cmf – costul fondurilor fixe, lei.
RpF= 1 756 930/2 700 000=0,65 lei/leu
b) Analiza mijloacelor circulante.
Mijloacele circulante sunt nemijlocit legate de procesul circulaţiei mărfurilor şi
materiei prime.
În procesul de producţie şi desfacere, mijloacele circulante se află într-un proces
continuu de mişcare caracterizat de indicatorii vitezei de rotaţie.
Viteza de rotaţie este un indicator calitativ, sintetic în care se reflectă procesele de
aprovizionare şi desfacere a producţiei. Analiza economică a mijloacelor circulante
evidenţiază doua aspecte esenţiale:
a) efectul obţinut în urma utilizării mijloacelor circulante;
b) eficienţa cu care acestea sunt folosite în procesul circulaţiei.
Viteza de rotație a mijloacelor circulante se exprimă prin intermediul a trei
indicatori:
a) numărul de rotaţii
Numărul de rotaţii – indicator care se determină prin raportarea efectului
realizat la volumul total al mijloacelor circulante folosite.
Vori = CA / S,
unde:
27
 Vori – exprima numărul de rotaţii ale mijloacelor circulante într-o perioadă de
timp
CA – cifra de afaceri/ volumul de vânzări, lei;
S – soldul mediu al mijloacelor circulante, lei.
Vori= 10 148 040/225 506=45 ori
b) durata medie a unei rotaţii în zile
S∗T
Vz = CA sau Vz = T / Vori,
unde:
Vz – durata medie a unei rotaţii în zile;
S – soldul mediu al mijloacelor circulante, lei;
CA – cifra de afaceri/ volumul de vânzări, lei;
T – numărul de zile ale perioadei.
Vz=360/45=8 zile
c) Capacitatea mijloacelor circulante
Capacitatea mijloacelor circulante se determina prin raportarea volumului total
al mijloacelor circulante la efectul realizat:
Cmc = S / CA,
unde:
Cmc – capacitatea mijloacelor circulante lei/leu;
CA – cifra de afaceri/ volumul de vânzări, lei;
S – stocul mediu al mijloacelor circulante.
Cmc=225 506/10 148 040=2,22 lei/leu
5.5Raportul privind fluxul monetar / mijloacelor băneşti
Pentru a menţine în permanenţă capacitatea de plată a întreprinderii, se planifică fluxul
monetar pe fiecare lună.

28
 Tabelul 12. Principalii indicatori ai activităţii economico-financiare a
întreprinderii
Unităţi
Nr Indicatori de Suma
măsură
1 Venitul din vânzări/ Cifra de afaceri lei 10 148 040
2 Adaosul comercial lei 6 089 040
3 Ponderea AC % 3%
4 Numărul total de lucrători Persoane 14
- din producere 4
5 Consumuri şi cheltuieli de producere şi lei 8 128 580
desfacere %
Ponderea consumurilor şi cheltuielilor
80,1%
6 lei
7 Retribuirea muncii 913 200
lei 2 019 460
8 Profitul până la impozitare
lei 262 530
9 Impozitul pe profit
Profit net
lei 1 756 930
10
11 Rentabilitatea economică, Re % 60%
12 Rentabilitatea întreprinderii, Rv % 17%
13 Randamentul MF lei/ leu 3,75
14 Productivitatea muncii lei/ pers 338 268
15 Viteza de rulaj a mijloacelor circulante zile 8
ori 45
16
Lichiditatea întreprinderii
3,33
- la început de activitate 1,36
17 - la sfârşit de activitate
Solvabilitatea întreprinderii
0,71
- la început de activitate
0,77
18 - la sfârşit de activitate ani
Timpul de recuperare a investiţiilor
2 ani

Concluzie

Intrucat un plan de afaceri clar, bine calculat și gîndit reprezintă primul pas spre
realizarea cu succes a unei idei de afaceri. Astfel, in urma elaborarii acestui plan de afaceri
am ajuns la concluzia ca punindu-ne niste obiective concrete si sigure in fata putem ajunge
sa punem pe picioare propria afacere. Analizind concurentii, piata, efectuind un calcul
necesar pentru planificarea necesarului de investitii si calcularea nu in ultimul rind al
profitului net putem vedea daca face sau nu sa incepem a organiza o astfel de intreprindere.
Planul de afacere pe care l-am efectuat cu ideea de deschidere unei Patiserii cu 25 de
locuri este unul bine gandit si calculat, si cred ca ar fi o idee buna de a-l implementa intrucat
timpul de recuperare al investitiilor este de 2 ani si profitul este de 1 756 930 lei

29
 BIBLIOGRAFIE

1. Allen J. Ghidul întreprinzătorului particular. București: Editura Tehnica, 1997.

2. Analyse sectorielle complète des compétences et activités économiques dans l'Union
européenne. Bruxelles: Commission européenne, 2009.
3. Bugaian L. Antreprenoriat: Iniţierea afacerii. Chişinău: Editura Levinţa Angela, 2010.
4. Bărbulescu C., Gavrilă T. Economia şi gestiunea întreprinderii. Bucureşti: Editura
Economică, 1999.
5. Cocriş V., Işan V. Economia afacerilor. Iaşi: Editura Graphix, 1995.
6. Cousins J., Foskett D., Gillespie C. Food and beverage management. Harlo: Edinbourg
Gate, 2002.
7. Etude économique sur le secteur de la restauration. EuroGroup Consulting, Puteaux
France, 2012.
8. Ghid privind elaborarea şi susţinerea tezelor / proiectelor de licenţă. Chişinău: CEP UTM,
2010.
9. Guide des Bonnes Pratiques d'hygiène en restauration collective à caractère social. Paris:
Éditure U.P.M.R., 1999.
10. Luca N. Eficientizarea activităţii întreprinderilor mici şi mijlocii din alimentaţia publică
a Republicii Moldova. Chişinău: UTM, 2013.
11. Luca N. Indicaţii metodice. Îndrumar metodic la compartimentul economic al tezei de
licenţă, specialitatea TPAP. Chişinău: UTM, 2002.
12. Luca N. Îndrumar metodic pentru practica economică. Specialitatea TPAP. Chişinău:
UTM, 2002.
13. Бердичевский В.Х., Карсекин В.И. Проектирование предприятий общественного
питания. Киев: Вища школа, 1988.
14. Кристофер Э.Т. Ресторанный бизнес: как открыть и успешно управлять
рестораном. Москва: Росконсульт, 1999.

30