Didactica specialităţii – an II Curs 11

2018-2019 Proiectarea activității didactice la educație socială și drept

CURS 11
PROIECTAREA ACTIVITĂȚII DIDACTICE LA EDUCAȚIE
SOCIALĂ ȘI DREPT

11.1. Lectura personalizată a programei școlare

11.2. Planificarea calendaristică orientativă
11.3. Proiectarea unităților de învățare
11.4. Proiectarea unei lecții de educație socială și drept în învăţământul preuniversitar

Pentru ca predarea să faciliteze şi să stimuleze învăţarea eficientă la elevi este necesară

proiectarea, adică gândirea în avans a derulării evenimentelor unei lecţii şi nu numai.
Proiectarea activităţii didactice este acea activitate desfăşurată de profesor, care constă în
anticiparea etapelor şi a acţiunilor concrete de realizare a predării.
Proiectarea activităţii didactice la educație socială și drept presupune:
- lectura personalizată a programelor şcolare;
- planificarea calendaristică;
- proiectarea secvenţială (a unităţilor de învăţare şi a lecţiilor)

11.1. Lectura personalizată a programei școlare

Elementul central în realizarea proiectării didactice este programa şcolară. Programele

şcolare actuale nu se mai caracterizează prin:
- succesiunea obligatorie a conţinuturilor la nivel centralizat;
- alocarea temporală a unităţilor de învăţare (număr de ore pentru fiecare unitate de
învăţare).
De aceea rolul profesorului în conceperea şi organizarea activităţii în clasă devine mult mai
important.
Demersul didactic personalizat exprimă dreptul profesorului de a lua decizii asupra
modalităţilor pe care le consideră optime în creşterea calităţii procesului de învăţământ, respectiv
răspunderea personală pentru a asigura elevilor un parcurs şcolar individualizat, în funcţie de
condiţii şi cerinţe concrete.
Programa şcolară nu este privită ca "tabla de materii" a manualului sau ca un element de
îngrădire pentru profesor. Chiar dacă în proiectare sunt obligatorii obiectivele/competenţele,
remarcăm faptul că, adesea, aceleaşi obiective/competenţe se realizează prin mai multe conţinuturi
şi resurse, după cum mai multe obiective/competenţe pot fi realizate cu acelaşi conţinut şi cu
aceleaşi resurse. Asocierea acestora este la latitudinea profesorului.
În concluzie, în condiţiile noului curriculum, lectura programei şi a manualelor nu mai este
în mod obligatoriu liniară. Programa trebuie parcursă în mod necesar de către toţi, dar ea, ca şi
manualele, se pliază unei citiri personale şi adaptate.
Deasemenea, conceptul central al proiectării didactice este demersul didactic personalizat
care exprimă dreptul profesorului de a lua decizii asupra modalităţilor pe care le consideră optime
în creşterea calităţii procesului de învăţământ, respectiv, răspunderea personală pentru a asigura
elevilor un parcurs şcolar individualizat, în funcţie de condiţii şi cerinţe concrete.
Noul Curriculum naţional accentuează faptul că documentele de proiectare didactică sunt
documente administrative care asociază într-un mod personalizat elementele programei - obiective

1
Didactica specialităţii – an II Curs 11
2018-2019 Proiectarea activității didactice la educație socială și drept

de referinţă, conţinuturi, activităţi de învăţare - cu alocarea de resurse (de timp şi materiale)

considerată optimă de către profesor pe parcursul unui an şcolar.
Programele de educație socială pentru clasele a V-a – a VIII-a se citesc "pe orizontală", în
succesiunea următoare:
Fiecărei competenţe generale din programă îi sunt asociate competenţe specifice (două sau
mai multe). Atingerea competenţelor specifice se realizează cu ajutorul conţinuturilor (care se
regăsesc în ultima parte a programei).
Pentru realizarea obiectivelor operaţionale, profesorul poate organiza diferite tipuri de
activităţi de învăţare. Unele dintre activităţile posibile de învățare sunt recomandate prin programă.
Profesorul poate opta pentru folosirea unora dintre aceste activităţi sau poate construi activităţi
proprii, adecvate condiţiilor concrete din clasă (exemplele din programă au caracter orientativ, de
sugestii, şi nu implică obligativitatea utilizării numai a acestora în activitatea didactică).
Lectura programei de drept se face mai simplu, datorită asocierii dintre competenţe şi
conţinuturi.

11.2. Planificarea calendaristică orientativă

Planificarea calendaristică este un document administrativ care asociază elemente ale

programei (obiective de referinţă şi conţinuturi, respectiv competenţe specifice şi conţinuturi) cu
alocarea de timp considerată optimă de către profesor pe parcursul unui an şcolar. Profesorul
întocmeşte planificarea anuală orientativă şi planificarea semestrială orientativă.

11.2.1. Planificarea anuală

Planificarea anuală presupune structurarea conţinuturilor prin delimitarea unităţilor de
învăţare (care pot fi capitole sau grupuri de lecţii) şi precizarea numărului de ore alocat.

Exemplu de planificare anuală:

Unitatea de învățământ ...................... Vizat director,

Disciplina: Educație socială-Gândire critică și
drepturile copilului
Clasa a V-a – 1 oră/săpt
Programa şcolară-Anexa OMEN nr. 3393/28.02.2017 Vizat responsabil comisie metodică,
Profesor …………………………….
An şcolar ……………

PLANIFICARE ANUALĂ

Nr Conţinutul tematic (capitole, teze, Nr. ore Termen Perioada Observaţii

crt recapitulare) alocate calendaristic (semestrul (modificări)
(săptămâna) )
1. Introducere 1 S1 I
2. Întrebări, argumente, opinii 4 S2-S4 I
3. Proiecte educaționale 4 S5-S8 I
4. Recapitulare 1 S9 I
5. Evaluare 1 S10 I
6. Drepturi și responsabilități ale copilului 1 S11 I
7. Proiecte educaționale 2 S12- S13 I

2
Didactica specialităţii – an II Curs 11
2018-2019 Proiectarea activității didactice la educație socială și drept

8. Drepturi și responsabilități ale copilului 12 S14- S25 II

9. Recapitulare 1 S26 II
10. Evaluare 1 S27 II
11. Respectarea, apărarea și promovarea 3 S28-S30 II
drepturilor copilului
12. Recapitulare 1 S31 II
13. Evaluare 1 S32 II
TOTAL ORE 32 ORE

O planificare anuală corect întocmită trebuie să acopere integral programa şcolară la nivel
de obiective de referinţă/competenţe specifice şi conţinuturi.

11.2.2. Planificarea semestrială

Planificarea semestrială o continuă pe cea anuală, detaliind-o prin:
 stabilirea lecţiilor (unităţilor didactice);
 precizarea obiectivelor de referinţă/competenţelor specifice prin indicarea obiectivelor de
referinţă/competenţelor specifice din programa şcolară.
 stabilirea numărului de ore alocate şi a termenului calendaristic; numărul de ore se stabileşte în
funcţie de nivelul de achiziţii al elevilor clasei.
 identificarea unor strategii de evaluare.

Exemplu: secvenţă de planificare semestrială la drept:

Nr Conţinutul tematic Competenţe Nr ore Termen Evaluare Obs.

crt (capitole, teze, recapitulare) specifice alocate calendaristic
vizate (săptămâna)
1 I. NOŢIUNI ELEMENTARE C1 1 S1 Probă orală
DESPRE STAT
Noţiuni despre stat
Puterea de stat
2 Cetăţenia C1 1 S2 Observarea
sistematică a
activităţii şi
comportamentul
ui elevilor
3. Drepturile şi îndatoririle C1 1 S3 Fişă de evaluare
fundamentale ale cetăţenilor

Întregul cuprins al planificării are valoare orientativă, eventualele modificări determinate de

aplicarea efectivă la clasă putând fi consemnate în rubrica "Observaţii" .

În concluzie:

1. Întocmirea planificării calendaristice se face pe baza programei, nu a manualului.

Spre deosebire de vechile programe, care cuprindeau o înşiruire de conţinuturi sub formă de
capitole şi lecţii, actualele programe şcolare au la bază, în esenţă, o triadă formată din obiective
(ţintele ce urmează a fi atinse prin intermediul activităţii didactice), exemple de activităţi de
învăţare (diverse tipuri de exerciţii etc.) şi conţinuturi sau un binom format din competenţe
(cadru şi specifice) precum şi conţinuturi .
Planificarea rezultă din asocierea unor obiective de referinţă şi a unor conţinuturi, cărora li
se alocă de către profesor un număr de ore de curs considerat optim.

3
Didactica specialităţii – an II Curs 11
2018-2019 Proiectarea activității didactice la educație socială și drept

2. Conţinuturile care vor figura în planificare se pot alege de către profesor, potrivit
concepţiei sale, din manualul folosit la clasă sau din mai multe manuale alternative. Unităţile şi
elementele de conţinut din manual pot fi adaptate, înlocuite, omise etc., în baza unei viziuni
didactice personale.

3. La întocmirea planificării, profesorul are dreptul de a lua decizii şi în alte situaţii:

• stabilirea ordinii de succesiune, a elementelor de conţinut (a informaţiilor), care poate fi
diferită de cea din programă sau din manual;
• alocarea numărului de ore de curs pentru fiecare unitate de învăţare (o secvenţă didactică
având una sau mai multe lecţii, subsumate unei anumite teme);
• alegerea activitătilor de învăţare pe care le consideră cele mai adecvate, pentru ca elevul să
dobândească abilităţile vizate prin obiectivele de referinţă/competenţele specifice.

11.3. Proiectarea unităților de învățare

11.3.1. Conceptul de unitate de învăţare

O unitate de învăţare poate să acopere una sau mai multe ore de curs. Alocarea timpului aferent
unei unităţi de învăţare se face prin planificarea calendaristică.
O unitate de învăţare este:
- coerentă din punct de vedere al obiectivelor/competenţelor vizate;
- unitară din punct de vedere tematic (al conţinutului);
- desfăşurată în mod continuu pe o perioadă de timp;
- finalizată prin evaluare.
Conceptul de unitate de învăţare are rolul să materializeze conceptul de demers didactic
personalizat, flexibilizând proiectarea didactică.
Identificarea unei unităţi de învăţare se face prin tema acesteia. Stabilirea temei de către
profesor, pe baza lecturii programei, utilizând surse diverse, este primul pas în identificarea
unităţilor de învăţare în care va fi împărţită materia anului şcolar, respectiv, în organizarea unui
demers didactic personalizat.
Temele unităţilor de învăţare sunt formulate de profesor ori sunt preluate din lista de
conţinuturi a programei sau din manual. Formularea temelor reflectă din partea profesorului o
înţelegere profundă a scopurilor activităţii sale, talent pedagogic, inspiraţie, creativitate.
În condiţiile noului curriculum, lectura programei şi a manualelor nu mai este în mod
obligatoriu liniară. Programa trebuie parcursă de către toţi dar ea, ca şi manualele, se pliază unei
citiri personalizate şi adaptate.
Asupra conţinuturilor programei profesorul poate interveni prin regruparea lor pe teme ale
unităţilor de învăţare pe care le-a stabilit.
Asupra unor unităţi sau elemente de conţinut din manual profesorul poate interveni în
diferite moduri (adaptare, înlocuire, omitere, adăugare) sau poate utiliza alte materiale-suport.
Deşi denumirea şi alocarea de timp pentru unităţile de învăţare se stabilesc la începutul
anului şcolar prin planificare, este recomandabil ca proiectele unităţilor de învăţare să se completeze
ritmic pe parcursul anului, având în avans un interval de timp optim pentru ca acestea să reflecte cât
mai bine realitatea.

4
Didactica specialităţii – an II Curs 11
2018-2019 Proiectarea activității didactice la educație socială și drept

11.3.2. Proiectarea unităţii de învăţare

Metodologia de proiectare a unei unităţi de învăţare constă într-o succesiune de etape, înlănţuite
logic, ce contribuie la detalierea conţinuturilor, în vederea atingerii obiectivelor de
referinţă/formării competenţelor specifice.

Proiectarea unei unităţi de învăţare începe prin parcurgerea schemei următoare:

În ce scop Ce voi Cu ce voi

face? Cum voi Cât s-a
voi face? face?
face? realizat?

Identificare Selectarea Analiza Determinarea Stabilirea

obiectivelor/ conţinuturilor resurselor activităţilor de instrumentelor
competenţelor învăţare de evaluare

Proiectul unei unităţi de învăţare poate fi întocmit pornind de la următoarea rubricaţie:

Unitatea de învăţământ:
Disciplina:
Clasa …………. Nr. ore/săpt …………
Anul şcolar ………………… Săptămâna ……………

PROIECTUL UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE

Disciplina ................................
Unitatea de învăţare …………………
Nr. de ore alocate …………………….

Detalieri de Competenţe Activităţi de învăţare Resurse Evaluare

conţinut specifice
1 2 3 4 5

În acest tabel se pot delimita prin linii orizontale (punctate) spaţiile corespunzătoare unei ore de
curs.
1) În rubrica referitoare la Conţinuturi apar inclusiv detalieri de conţinut necesare în
explicitarea anumitor parcursuri.

5
Didactica specialităţii – an II Curs 11
2018-2019 Proiectarea activității didactice la educație socială și drept

2) În rubrica Competenţe specifice se trec numerele competenţelor specifice din programa

şcolară.
3) Activităţile de învăţare se construiesc prin corelarea competenţelor specifice cu
conţinuturile. Activităţile de învăţare pot fi cele din programa şcolară, completate, modificate sau
chiar înlocuite de altele, pe care profesorul le consideră adecvate pentru atingerea obiectivelor
propuse.
4) Resursele cuprind acele elemente care asigură cadrul necesar pentru buna desfăşurare a
activităţilor de învăţare. Astfel, în funcţie de propria viziune, profesorul va menţiona în această
rubrică:
- forme de organizare a clasei (tipuri de interacţiuni ale resurselor umane);
- mijloace de învăţământ folosite;
- alocarea de timp;
- spaţiul în care se desfăşoară ora de curs;
- orice alte elemente pe care le consideră utile în derularea scenariului didactic.
O atenţie sporită trebuie acordată utilizării corecte şi eficiente a resurselor, întrucât unele dintre ele,
folosite greşit sau ineficient, devin restricţii (de exemplu, timpul este o resursă, dar şi o restricţie).
5) În rubrica Evaluare se menţionează instrumentele sau modalităţile de evaluare aplicate la
clasă. În funcţie de momentele realizării evaluării, în planificarea unităţii de învăţare, în cuprinsul
spaţiului delimitat pentru o oră apar specificaţiile evaluare iniţială, formativă sau sumativă, iar la
finalul unităţii de învăţare este prevăzută o oră de evaluare sumativă. Focalizată pe unitatea de
învăţare, evaluarea ar trebui să asigure evidenţierea progresului înregistrat de elev în raport cu sine
însuşi.
Câteva întrebări utile în proiectarea instrumentelor de evaluare sunt următoarele:
 Care sunt competenţele generale şi competenţele specifice pe care trebuie să le realizeze elevii?
 Care este specificul colectivului de elevi pentru care îmi propun evaluarea?
 Când şi în ce scop evaluez?
 Pentru ce tipuri de evaluare optez?
 Cu ce instrumente voi realiza evaluarea?
 Cum voi proceda pentru ca fiecare elev să fie evaluat prin tipuri de probe cât mai variate, astfel
încât evaluarea să fie cât mai obiectivă?
 Cum voi folosi datele oferite de instrumentele de evaluare administrate, pentru a elimina
eventualele blocaje constatate în formarea elevilor şi pentru a asigura progresul şcolar al
fiecăruia dintre ei?
 Care sunt performanţele minime, medii şi superioare pe care le pot atinge elevii, pentru a
demonstra că au atins aceste obiective?

Faţă de proiectarea centrată pe lecţie, proiectarea unităţii de învăţare are următoarele avantaje:
 creează un mediu de învăţare coerent în care aşteptările elevilor devin clare pe termen mediu şi
lung;
 implică elevii în "proiecte de învăţare personale" pe termen mediu şi lung (rezolvare de
probleme complexe, luare de decizii complexe) cu accent pe explorare şi reflecţie;
 implică profesorul într-un "proiect didactic" pe termen mediu şi lung, cu accent pe ritmurile de
învăţare proprii ale elevilor;
 dă perspectivă lecţiilor, conferind acestora o structură specifică, în funcţie de secvenţa unităţii
de învăţare în care se află.

6
Didactica specialităţii – an II Curs 11
2018-2019 Proiectarea activității didactice la educație socială și drept

11.4. Proiectarea unei lecții de educație socială și drept în învățământul

preuniversitar

„Un lucru bine făcut este rezultatul unui proiect bine gândit”

Pentru a se asigura o funcţionalitate eficientă procesului instructiv-educativ, forma de

organizare trebuie să fie adecvată conţinutului predat. În practică pot fi adoptate forme variate de
organizare şi desfăşurare a activităţii (lecţii, sesiuni de comunicări şi referate, concursuri, cercuri de
specialitate, consultaţii şi meditaţii etc.).
Modul în care profesorul organizează aceste activităţi are o deosebită importanţă, deoarece
în acest fel este posibilă dirijarea optimă a învăţării, bazată pe o varietate de acţiuni şi procedee
menite să asigure însuşirea temeinică a conţinuturilor, formarea priceperilor şi deprinderilor vizate.
Ca principal cadru de însuşire a cunoştinţelor, formare a abilităţilor, evaluare şi notare a
performanţelor, lecţia trebuie să răspundă anumitor cerinţe didactice pentru a avea un randament
ridicat:
 stabilirea locului şi importanţei sale în sistemul de lecţii în care se încadrează, pentru a asigura o
succesiune logică a cunoştinţelor şi integrarea lor într-un tot unitar şi sistematic;
 clarificarea obiectivelor urmărite/stabilirea competenţelor vizate, în funcţie de care se stabileşte
structura lecţiei şi se aleg metodele adecvate;
 elaborarea structurii metodice specifice tipului respectiv de lecţie;
 alegerea strategiilor didactice necesare realizării lecţiei;
 asigurarea corelaţiilor intradisciplinare şi interdisciplinare.
Lecţia rămâne deseori, în practica şcolară, tributară unor vechi concepţii şi înregistrează o serie
de disfuncţii:
 predarea şi învăţarea se reduc încă, pentru unii, la expunerea profesorului şi înregistrarea de
către elevi a celor comunicate, ceea ce îi determină pe aceştia din urmă să rămână pasivi şi
indiferenţi;
 dirijarea şi controlul activităţii sunt de multe ori deficitare, din cauza unui feed-back insuficient;
 utilizându-se o metodologie rigidă, se favorizează formalismul şi este împiedicată manifestarea
creativităţii.
Modalităţi de optimizare a lecţiei:
☻ acordarea unui grad mai mare de autonomie elevilor, profesorului revenindu-i rolul de a
îndruma activitatea lor independentă;
☻ stimularea motivaţiei învăţării;
☻ antrenarea tuturor elevilor în sacini de învăţare care să le solicite gândirea, imaginaţia,
creativitatea etc.
☻ raţionalizarea timpului disponibil etc.

11.4.1. Etapele proiectării didactice

Etapele proiectării didactice corecte sunt:

A. Precizarea obiectivelor/competenţelor
B. Analiza resurselor
C. Elaborarea strategiei
D. Elaborarea sistemului de evaluare a activităţii

În fiecare din aceste etape se desfăşoară mai multe operaţii:

7
Didactica specialităţii – an II Curs 11
2018-2019 Proiectarea activității didactice la educație socială și drept

Etape Operaţii
A. Precizarea obiectivelor/ 1) stabilirea, cât mai concret cu putinţă, a ceea "ce va şti să facă"
competenţelor elevul la sfârşitul activităţii;
2 verificarea concordanţei dintre obiectivele operaţionale/
competenţele derivate şi programa şcolară;
3) verificarea încadrării în timpul disponibil a ceea ce s-a stabilit
prin obiective/competenţe.
B. Analiza resurselor 4) analizarea şi selectarea conţinuturilor învăţării;
5) identificarea acelor capacităţi ale elevilor ce vor fi solicitate în
realizarea sarcinilor (gândire critică, imaginaţie);
6) analiza resurselor materiale disponibile.
C. Elaborarea strategiei 7) alegerea metodelor de învăţământ potrivite;
8) alegerea mijloacelor de învăţământ de care este nevoie;
9) combinarea metodelor, materialelor şi mijloacelor în strategii
didactice focalizate pe obiectivele operaţionale sau pe competenţele
urmărite
10) imaginarea în întregime a "scenariului" desfăşurării lecţiei
D. Elaborarea sistemului de 11) conceperea testului formativ
evaluare a activităţii 12) evaluarea calităţii şi eficienţei activităţii.

Conceperea unei lecţii se concretizează în elaborarea unui proiect de realizare a sa.

El trebuie să fie flexibil şi să prevadă eventualele obstacole sau dificultăţi de învăţare.
Eficienţa activităţii de învăţare creşte semnificativ dacă sunt asigurate cel puţin trei aspecte:
organizarea învăţării, asumarea responsabilităţii şi consecvenţa acţiunii. La urma urmei, nu poţi
pretinde elevilor calităţi pe care tu însuţi nu le ai.
Superficialitatea şi improvizaţia în activitatea didactică întreţin mediocritatea, delăsarea, autosuficienţa.
Un învăţământ performant înseamnă să formezi elevi care să dovedească reale capacităţi de a
raţiona, de a apela la tehnici ale muncii intelectuale, de a aplica cele învăţate în diverse contexte,
împrejurări. Aici se ajunge treptat, dar, trebuie să pornim de la bază într-un efort ordonat,
sistematizat. Elevii trebuie stimulaţi şi încurajaţi să pună întrebări (de ce? unde? cât? cum?), să
formuleze ipoteze de lucru, să experimenteze, să descopere prin efort propriu, să demonstreze,
să argumenteze, să schematizeze un conţinut. Toate acestea îmbunătăţesc înţelegerea, dezvoltă
memoria pe termen lung, forjează gândirea care este cheia de boltă în învăţare.
Fără un scenariu didactic bine articulat, nu poţi pretinde că ai gândit lecţia temeinic; cel mult te
poţi iluziona că te vei descurca oricum.
În proiectul de lecţie sunt precizate toate elementele implicate în desfăşurarea secvenţială a
procesului de predare-învăţare.
Elementele componente ale proiectului de lecţie se structurează în două părţi:
1. o parte introductivă, cu rol de precizare a coordonatelor principale ale lecţiei;
2. o parte descriptivă, care vizează prezentarea (în variante diferite a momentelor sau
evenimentelor preconizate de demersul didactic). În partea descriptivă componentele
proiectului pot fi prezentate succesiv sau pot fi prezentate într-o formă tabelară.

Nu există un model unic de proiect de lecţie.

Prezentăm în continuare câteva variante posibile.

8
Didactica specialităţii – an II Curs 11
2018-2019 Proiectarea activității didactice la educație socială și drept

Partea introductivă:
PROIECT DE LECŢIE

Propunător:

Instituţia de învăţământ:
Data:
Clasa:
Disciplina:
Subiectul lecţiei:
Tipul de lecţie:
Competenţa specifică:

Competențe derivate:
C1 –
C2-
C3-
C4-
C5-

SAU: Obiective operaţionale:

O1-
O2-
O3-
O4-
O5-
Strategia didactică:
1. Metode şi procedee:
2. Mijloace de învăţământ:
3. Forme de organizare a activităţii:
Resurse:
1. Oficiale:
2. Pedagogice:
3. Temporale:

Partea descriptivă -sub formă tabelară:

Desfăşurarea lecţiei

Varianta I

Etapele Competenţe Activitatea Activitatea Strategia didactică Evaluare

lecţiei derivate/ propunăto elevilor Metode, Mijloace Forme de
Timp Obiective rului procedee de înv. organizare
alocat operaționale a
activităţii
1 2 3 4 5 6 7 8

9
Didactica specialităţii – an II Curs 11
2018-2019 Proiectarea activității didactice la educație socială și drept

Varianta a II-a

Momentele Succesiunea Activitatea Activitatea Strategia didactică

lecţiei elementelor de profesorului elevilor
(Timp alocat) conţinut (propunătorului)
1 2 3 4 5

Varianta a III-a

Etapele Timp alocat Competenţe Conţinutul lecţiei Metode şi Evaluare

lecţiei derivate/ Activitatea Activitatea mijloace
obiective profesorului elevilor
operaţionale (propunăto
rului)
1 2 3 4 5 6 7

Varianta a IV- a

Momentele Conţinutul esenţial Activitatea profesorului Activitatea elevilor

lecţiei (propunătorului)
(Timp alocat)
1 2 3 4

Toate acestea constituie scheletul proiectului didactic, ca scenariu posibil, în condiţii date.
El trebuie să fie flexibil şi să prevadă eventualele obstacole sau dificultăţi de învăţare.

10