Fața Nevăzută A Sistemului-Mamut de Termoficare Din Capitală - Orice Noapte În Care Bucureștenii Au Căldură e o Reușită (Reportaj Foto) - Spotmedia

2/2/2021 Fața nevăzută a sistemului-mamut de termoficare din Capitală: Orice noapte în care bucureștenii au căldură e o reușită (Reportaj foto) - s…
HOT Aproape 30.000 de români au fost vaccinați antiCovid în ultimele 24 de ore  
 
Acasă  Stiri  Social 

Faţa nevăzută a sistemului-mamut de termo care din Capitală: Orice noapte în care bucureştenii au căldură e o reuşită (Reportaj
foto)
Fața nevăzută a sistemului-mamut de termoficare din

Capitală: Orice noapte în care bucureștenii au căldură
e o reușită (Reportaj foto)
     
GABRIEL KOLBAY 02.02.2021, ora 07:01
https://spotmedia.ro/stiri/social/fata-nevazuta-a-sistemului-de-termoficare-mamut-din-capitala-orice-noapte-in-care-bucurestenii-au-caldura-e-o-reusit… 1/25
 Foto: Alexandru Nistor
Reţeaua de termo care din Bucureşti trece în aceasta iarnă prin cea mai neagră perioadă a sa.
Sute de mii de bucureşteni stau în frig în case şi se spală cu apă încălzită la aragaz, uneori
săptămâni la rând. Vremuri pe care le speram de nitiv apuse au revenit în viaţa multor
bucureşteni în această iarnă.
În jurul subiectului, „scena” este ocupată de politicieni ocupaţi să dea vina unul pe altul, de
frustrările oamenilor manifestate tot mai vocal, de calcule şi promisiuni fără acoperire.
În timpul acesta însă, monstrul de 954 km de conducte groase (magistrale), 1.027 de puncte
termice şi 2.963 de km de conducte mai subţiri este ţinut în viaţă de oameni care lucrează de
zeci de ani în sistemul de termo care din Bucureşti.
Oameni care au văzut an de an cum se degradează sistemul şi pentru care avariile tot mai
multe şi tot mai dese înseamnă muncă, stres, găsirea de soluţii sub tot mai mare presiune.
Am vorbit cu oameni care lucrează de zeci de ani în sistemul de termo care bucureştean şi au
fost de acord să povestească pentru cititorii SpotMedia.ro cum am ajuns în acestă situaţie
critică şi ce este în spatele spectacolului zilnic dat de politicieni.
Adrian Gîtlan, director adjunct (23 de ani de termo care): În urmă

cu 23 de ani, rețeaua funcționa la presiuni de până la 13 atmosfere.
Azi, abia dacă mai suportă 3 – 4
Directorul adjunct al Companiei Municipale Termoenegetica SA, Adrian Gîtlan, lucrează în
termo carea Bucureştiului de 23 de ani.
A pornit ca muncitor necali cat. Mai târziu a fost cititor de contoare, inginer, şef de secţie,
inginer- şef şi director de producţie. Iar acum face parte din conducerea companiei.
Îşi aminteşte că, în urmă cu 23 de ani, reţeaua de conducte era într-o stare mult mai bună.
Funcţiona la presiuni mari, de până la 13 atmosfere. Azi, abia dacă mai suportă 3 – 4 atmosfere.
Cum a ajuns uriaşul sistemul în starea jalnică de azi? E foarte simplu, susţine Adrian Gîtlan.
”A fost sub nanţat multă vreme. N-au fost bani. Înainte eram regie şi ne numeam RADET. Iar la
RADET au fost ani în care abia s-au găsit bani pentru salarii. Pentru reparat reţeaua nu
rămâneau. S-au adunat datorii. De asta a şi ajuns RADET în faliment.
În ultimii 15 ani, sistemul de termo care a avut vreo 30 de directori, cred. Şi ecare a venit cu
viziunea lui. Unde te aştepţi să ajungi cu modul ăsta de lucru?”, spune Adrian Gîtlan.
Adrian Gîtlan, directorul adjunct al Termoenergetica SA. Foto: Alexandru Nistor
Directorul adjunct spune că acum 23 de ani, nu mai puţin de 7.500 de salariaţi aveau în grijă un
sistem de termo care în stare relativ bună. Poate că erau, totuşi, cam mulţi oameni!
Acum, însă, mai sunt 3.200 de oameni (dar au fost şi doar 2.800) care trebuie să ţină în
funcţiune conductele ciuruite, din care curg mii de tone de apă în ecare oră şi care pocnesc pe
toate părţile.
Acum, mai mult ca oricând, în termo care e nevoie de oameni care ştiu meserie. Şi, din păcate,
chiar atât de mulţi nu sunt. Cei mai în vârstă se pensionează. Iar tinerii nu se îngrămădesc să le
ia locul.
Ar nevoie ca de aer, în anii care vin, de muncitori necali caţi, de instalatori şi de sudori, spune
Adrian Gîtlan.
Problema e că, dacă emigrează, un sudor, spre exemplu, poate spera la un salariu lunar
cuprins între 3.000 şi 7.000 de euro. La Termoenergetica, ar lua în mână între 2.500 şi 4.500 de
lei pe lună. Şi asta, dacă sudează 8-10 ore pe zi prin galeriile jilave de sub oraş, pline de noroi şi
de abur gros şi înecăcios care se ridică din conducte.
Muncitor al Termoenergetica lângă o conductă magistrala la înlocuirea căreia lucrează, în zona Şoselei
Virtuţii. Foto: Alexandru Nistor
Aşa că înlocuirea conductelor merge greu.
Până prin 2018 se schimbau doar vreo 10 km pe an (adică puţin peste 1% din totalul care ar
trebui înlocuit). În 2020 – cu rme private pe care le-a contractat şi cu ajutorul companiei
municipale Energetica Servicii – s-au înlocuit 23,5 kilometri de conductă.
Cât a contat această dublare a numărului de kilometri înlocuiţi e greu de spus. Cert este că
sistemul merge astăzi mai prost decât iarna trecută.
Directorul adjunct al Termoenergetica SA nu se fereşte să admită că până acum lucrările de

înlocuire a conductelor – chiar dacă au fost mai susţinute în ultimii ani – n-au reuşit să oprească
degradarea sistemului.
”Orice noapte în care bucureştenii nu au probleme cu căldura este o reuşită, la cât de degradat
e sistemul. În cele mai multe cazuri, reuşim să furnizăm fără sistări pe durata nopţii. Dar nu
reuşim întotdeauna”, spune directorul adjunct al Termoenergetica SA.
L-am întrebat pe Adrian Gîtlan câtă conductă magistrală ar trebui să se schimbe ca să vină
dimineaţa liniştit la birou, fără să se aştepte ca reţeaua să pocnească, din moment în moment,
şi să lase mii de bucureşteni în frig.
”Eu consider că odată cu realizarea modernizărilor care urmează (adică înlocuirea a 260 de km
de conductă pentru care se va plăti, în proporţie de peste 75%, cu bani europeni), situaţia se va
îmbunătăţi.
Nu că nu vor mai apărea avarii după aceea! Tot vor rămâne sute de kilometri de înlocuit! Dar
prin proiectele despre care v-am spus, se vor înlocui cele mai uzate segmente de reţea.
Şi apoi, cu programul nostru de mentenanţă, sperăm să ajungem să ţinem lucrurile sub

control.
Dar, sigur, e un sistem în care trebuie investit continuu. Dacă la un moment dat va iarăşi
sub naţat, problemele or să reapară!”, a mai spus Adrian Gîtlan.
Când se vor naliza aceste lucrări? E greu de spus.
Compania municipală Termoenergetica Servicii SA a întocmit deja documentaţia pentru a

înlocui 60 de kilometri de conductă uzată. Problema este că, doar cu muncitorii săi, compania
nu poate lucra atât de mult.
Aşa că primarul Nicuşor Dan vrea să lanseze o licitaţie şi să contracteze rme care să lucreze
cot la cot cu compania municipală.
În plus, Primăria Capitalei a semnat deja un contract şi va primi 280 de milioane de euro
nerabursabili de la Comisia Europeană (la care va pune 50 de milioane de euro din bani proprii)
ca să schimbe circa 200 de kilometri de conductă veche.
Potrivit unei declaraţii făcute de primarul general Nicuşor Dan pentru RFI, aceste lucrări sunt
programate să se desfăşoare în perioada 2022 – 2025. Asta, dacă vor su cienţi oameni care
să lucreze.
Constantin Vizitiu, șef de dispecerat (17 ani de termoficare):

Întreaga rețea a îmbătrânit cu un an. Și e mai greu de lucrat
cu ea
Termoenergetica SA a transmis, în repetate rânduri, vara trecută, la solcitarea SpotMedia.ro.
că înlocuieşte tocmai cele mai uzate ţevi din reţea. Şi că, în consecinţă, nu există motive ca în
această iarnă să avem mai multe avarii.
Dar inventarierea avariilor e o chestiune de natură tehnică. De fapt, cam toată conducta veche
de termo care e plină de găuri. ”Avarie” se numeşte doar gaura din ţeavă pe care muncitorii
merg să o peticească. Celelalte nu sunt declarate nicăieri.
Aşa că, indiferent care e numărul de avarii, cert e că sistemul de termo care funcţionează tot
mai prost, de la un an la altul. De ce se întâmplă aşa?
Şeful dispeceratului Termoenergetica SA, Constantin Vizitiu, spune că o explicaţie există.
”A mai trecut un an peste întregul sistem de termo care. S-au înlocuit conducte, dar el s-a
degradat ca întreg.
Un an în plus pentru segementul de reţea din Colentina, care e, să spunem, de prin anii 80, are
un anume efect. Dar pentru o porţiune mai veche de reţea, anul care a trecut are un alt efect.
Constantin Vizitiu, şeful dispeceratului Termoenergetica SA. Foto: Alexandru Nistor
Degradarea sistemului a fost, iniţial, mai lentă. Dar apoi, de la un anumit moment, a devenit
exponenţială”, a precizat Constantin Vizitiu.
Vizitiu e inginer de instalaţii, are 42 de ani şi în ultimii 17 a muncit la dispeceratul de

termo care.
Treaba lui şi a dispecerilor pe care îi conduce e să decidă – în colaborare cu colegi de la centrale

de termo care – în ce condiţii să circule apa prin reţeaua de conducte de sub Bucureşti, astfel
încât numărul de bucureşteni care primesc căldură să e cât mai mare.
Dacă dispecerii ar greşi, conductele ar risca să pocnească. Deşi, de la o vreme, conductele

pocnesc oricum, chiar dacă dispecerii fac alegerile corecte.
În dispecerat nu e nici noroi şi nici abur înnecăcios. Dar munca nu e uşoară nici aici. Toţi
dispecerii sunt ingineri de instalaţii, care trebuie să calculeze cantităţi, debite şi presiuni pentru
apa din reţea.
Şi cu cât ţeava e mai veche şi mai fragilă, cu atât mai di cilă devine ecare operaţiune. Toate
astea sunt lucruri pe care nu le poţi învăţa la un curs de cali care de 6 luni, spune Constantin
Vizitiu.
”Sistemul permite ca, atunci când se sparge o conductă, să alimentezi o zonă din reţea şi pe
alte trasee. Sigur, posibilităţile nu sunt in nite.
836 dintre cele 1.027 de puncte termice au fost automatizate şi transmit informaţii într-un format
digital în dispecerat. Foto: Alexandru Nistor
Ai nevoie de nişte ani ca capeţi stăpânirea de sine de care ai nevoie să iei o decizie. Pentru că,
dincolo de efectele în reţea, decizia implică alocare de resurse.
Manevrele în sistem nu se fac automat. Poţi decide să închizi o vană. Dar nu o poţi face printr-o
apăsare de buton. Nişte oameni merg pe teren să o închidă.
Şi uneori când ajung unde trebuie, oamenii găsesc un cămin plin cu apă ( erbinte, care-i
împiedică să închidă vana – n.red.). Sau dau peste o maşină parcată pe capacul de acces (în
galeria unde e vana – n.red.). Şi trebuie să găseşti alte soluţii”, spune Constantin Vizitiu.
Şeful dispeceratului spune că, în mod clar, e mai greu de lucrat cu reţeaua de termo care
astăzi decît era acum 17 ani, când s-a angajat el aici.
Se bazează mult pe experienţă, mai ales că are de supervizat operaţiuni complexe – care se
întind pe durata mai multor zile – şi pe care trebuie să le ducă la bun sfărşit.
Uneori, bucureştenii nici nu a ă că s-au făcut manevre în reţea, spune Constantin Vizitiu.
Alteori, caloriferele se încălzesc mai greu.
Digitalizarea sistemului de termo care i-ar ajutat pe dispeceri.
Spre exemplu, în loc de harta tipărită pe care o folosesc acum la calculele pentru
redirecţionarea uxul de apă prin reţeaua de conducte, le-ar fost mai utilă una digitală.
Aceasta le-ar a şat variante de traseu pentru redirecţionare.
Un proiect de digitalizare – care includea inclusiv instalarea unei astfel de harţi – a început în
urmă cu mai mulţi ani. S-a instalat tehnologie de monitorizare în 836 dintre cele 1.027 de
puncte termice. Dar apoi totul s-a blocat şi nimeni nu ştie când s-ar putea termina proiectul.
Registrul în care se notează datele manevrelor pe care le fac dispecerii Termoenergetica SA. Foto:
Alexandru Nistor
Momentan, se lucrează cu câtă digitalizare s-a făcut, dar şi cu registre de parametri şi cu harta
de carton pe perete.
https://spotmedia.ro/stiri/social/fata-nevazuta-a-sistemului-de-termoficare-mamut-din-capitala-orice-noapte-in-care-bucurestenii-au-caldura-e-o-reusi… 10/25
Harta cu care lucrează dispecerii Termoenergetica SA. Foto: Alexadru Nistor
Dispecerii s-au obişnuit aşa. Sunt cu toţii ingineri de instalaţii. Când am ajuns noi în dispecerat,
erau la serviciu Alexandru Constantin, care lucrează la dispecerat din 1990 şi Romeo
Constantin, care e în sistem din 1985.
Dispecerii sunt ingineri şi au zeci de ani de experienţă în termo carea Capitalei. Foto: Alexandru Nistor
Adrian Untea, directorul direcției mecano-energetice (21 de

ani de termoficare): Iarna nu e doar pentru intervenții la
avarii. Înlocuim și conducte
Adrian Untea îşi aminteşte că şi-a început cariera în termo care din studenţie. Mai întâi a făcut
RLV-uri (desene tehnice ale unor segmente din sistem – n.red.).
Apoi a lucrat ca inginer de reţea primară, în zona Berceni, vreme de 10 ani. A devenit apoi
adjunct de şef de secţie, şef de secţie, inginer-şef, iar din 2018 e director de direcţie.
În 2013 a devenit doctor în domeniul lui, la Politehnică, sub tutela Universităţii Paris 10. Teza şi-
a făcut-o pe sisteme de încălzire hibride.
Andrian Untea, directorul Direcţei Mecano-Energetice de la Termoenergetica. Foto: Alexandru Nistor
Acum are în subordine o secţie a Termoenergetica SA care înlocuieşte conducte magistrale

uzate.
E mare nevoie de toate aceste lucrări, indiferent de anotimp, de vreme ce reparaţiile făcute
până acum n-au fost su ciente pentru a încetini ritmul în care se degradează reţeaua de
termo care.
Ar nevoie de un număr mai mare de kilometri de conductă înlocuiţi pentru ca prăbuşirea

sistemului să se oprească, ne explică Adrian Untea.
Abia de la acel moment, orice nouă reparaţie va contribui nu doar la evitarea avariilor, ci la
creşterea treptată a performanţelor întregului sistem.
Un sudor de termo care secţionează o conductă magistrală cu diametru mare. Foto: Alexandru Nistor
”Lucrăm şi iarna, în regim de şantier (cu program de 10 ore pe zi – n.red.). E posibil ca aceste
lucrări să nu apară pe listele de pe siteul Termoenergetica SA, pentru că ele nu afectează
consumatorii. Reuşim să izolăm anumite sectoare de conductă şi să alimentăm alternativ
consumatorii”, ne-a spus Adrian Untea.
Dintr-o galerie de termo care din Colentina, muncitorii au scos saci

întregi de seringi și o mulțime de saltele mizerabile
Directorul de direcţie ne-a arătat cum se lucrează în vestul Capitalei, pe un şantier unde o
echipă – formată din inginer, maistru, sudori, instalatori şi muncitori necali caţi – înlocuieşte un
segment gros de conductă magistrală.
Am ajuns pe şantier pe la orele prânzului. Începuse să plouă şi se lăsase frig.
Prin noroi, muncitorii încă îşi vedeau de treabă prin galerii. Tăiau bucăţi dintr-o conductă
groasă şi le pregăteau de montaj.
Echipă de muncitori lucrează la înlocuirea unei conducte groase de termo care. Foto: Alexandru
Nistor.
Inginerul care coordonează echipa, Florin Friptu, ne-a explicat cum se munceşte.
Întâi se curăţă galeria. Şi nu-i treabă uşoară. Dintr-o galerie de termo care de prin Colentina,
muncitorii au scos saci întregi de seringi folosite de dependenţi de droguri şi o mulţime de
saltele mizerabile.
Apoi se taie şi se scoate ţeava veche. Şi abia poate montată conducta nouă.
Ţeava e dată mai întăi cu grund. Apoi se sudează. La nal, înainte să se închidă galeria, ţeava e
acoperită cu un material izolator.
E mult de lucru la schimbarea ecărei bucăţi de ţeavă. Şi nimic nu se poate face fără deranj.
”Cât durează să înlocuim o conductă depinde de mulţi factori. De vreme, spre exemplu. La mai
puţin de minus 10 grade nu poţi suda.
Inginerul Florin Friptu lucrează în termo care de 27 de ani. E o muncă grea, dar îi plac şantierele, chiar
dacă e mereu prea cald, prea frig, curent, vând sau ploaie. Foto: Alexandru Nistor
Depinde de zona în care lucrezi şi la e adâncime trebuie să sapi. Dacă e teren liber, merge mai
repede. Dacă sunt curţi sau străzi, e mai complicat.
Aici lucrăm lângă o benzinărie şi chiar acum nu sudăm din cauză că trebuie să vină cisterna să
alimenteze pompele.
Alteori, ca să ajungi la conductă trebuie să dărâmi pomi. Şi asta în sine e complicat, din cauză
că e o problemă de mediu.
Sau dai peste tot soiul de situaţii neprevăzute.
La cea mai mare adâncime, în subteran, e conducta de canalizare. Apoi conducta noastră de
termo care. Iar deasupra, tot restul: gaze, cabluri de curent, de internet etc. Uneori nici ştii că
sunt acolo, înainte să te apuci de treabă. Şi când dai peste ele, chemi proprietarul să le mute,
stai după el …
Munca în galerii e grea şi murdară, indiferent de vreme. Foto: Alexandru Nistor
Aşa lucrăm. Sunt şantiere care fac deranj. Dar gândiţi-vă aşa: când vi se sparge o ţeavă în baie,
nu trebuie să spargeţi faianţa ca să reparaţi?
E cam acelaşi lucru şi aici. Numai că noi, ca să reparăm ţeava, trebuie să spargem strada”,
spune Florin Friptu.
Lucrează în termo care de 27 de ani. Îi plac şantierele, chiar dacă vara e prea cald, iar în restul
timpului e ba prea frig, ba curent, ba noroi. Şi crede că merită să continue să înlocuiască ţevile
de termo care.
Adrian Untea spune că nici el nu vede o altă cale.
”Avem acest sistem de termo care şi, în condiţiile date, e cel mai e cient cu putinţă. Ce
alternative ar ? Şi dacă ai vrea să treci alimentarea oraşului pe gaz, tot ar trebui să sapi şi să
faci infrastructură.
Dar ai crea alte probleme, printre care unele de poluare. Mult mai mult sens are să reabilităm
acest sistem. Chiar dacă e mult de muncă la el”, crede Adrian Untea.
Susţine presa de calitate şi dă-ne un like 👇 apăsând butonul de mai jos!
….
Dacă te interesează, citește și despre cum funcționează sistemul de

termo care al Capitalei
Sistemul de termo care al Capitalei are două tipuri de componente: centralele care produc apă
erbinte şi o reţea de conducte şi puncte termice care distribuie acea apă.
Cele mai multe şi mai mari centrale sunt ale ELCEN (deţinut de Guvern). Reţeaua de distribuţie
aparţine, însă, Primăriei Capitalei care a dat-o în exploatare Companiei Municipale
Termoenergetica SA.
Această reţea e o megastructură alcătuită din: 954 km de conducte groase (magistrale), 1.027
de puncte termice şi 2.963 de km de conducte mai subţiri.
În schema de mai jos puteţi vedea principiul de funcţionare a sistemului.
Centralele livrează apă erbinte până în punctele termice, prin conducte magistrale. În punctul termic,
apa de pe magistrale intră într-un schimbător de căldură şi încălzeşte apa de pe alte ţevi, mai subţiri.
Abia acea apă din conductele subţiri va ajunge la robinetele şi în calorifere noastre. În schimb, apa venită
pe magistrală la punctul termic se va întoarce la centrala care a livrat-o. Gra c: Alexandru Nistor
Marea problemă este că reţeaua de conducte – construită între anii 1965 şi 1990 – n-a fost
întreţinută. Conductele magistrale ar trebui înlocuite după 25 de ani de utilizare. Dar
administraţiile Capitalei n-au vrut să dea bani pe aşa ceva.
Din totalul de 954 de km de conductă magistrală, s-au înlocuit doar vreo 100 de kilometri, între
1998 şi 2003.
Apoi au mai urmat vreo 15 ani în care nu s-a făcut aproape nimic.
Aşa s-a trezit Bucureştiul cu aproximativ 80% dintre conductele magistrale învechite peste
măsură, pline de găuri şi gata să pocnească din moment în moment.
Ce a promis actualul primar al Capitalei, Nicușor Dan

Nicuşor Dan: Toată lumea va avea căldură şi apă caldă, dar o să avem câteva sute de
avarii
Nicuşor Dan, despre căldura bucureştenilor: Urmează trei luni cum au fost ultimele două
săptămâni
Citeşte şi:
Şi iarna viitoare vom îngheţa în case? De ce merge termo carea din Bucureşti tot mai
prost, deşi se înlocuiesc ţevi
#apaă caldă căldură Bucureşti #reţea termo care Bucureşti
     
1 comentariu Sortează după Cele mai populare
Adaugă un comentariu...
Mihai Hentea
Directorii Termoenergetica sunt analfabeți tehnici!
Îmi place · Răspunde · 59 min
Pluginul de comentarii Facebook
HOT PE SPOT
Exclusiv Tragedia de la „Matei Balș” – ce s-a întâmplat, cine e de

vină? Cele mai importante explicații despre oxigen, instalații, avize,
frig și controale – Interviu cu managerul spitalului
Ipocrizia s-a născut la stat. Și la sindicat.
V. Voiculescu nov. 2020 vs ministrul Voiculescu ian. 2021. Grija pe

care n-a avut-o
Saloanele Covid, adevărate bombe cu ceas din cauza oxigenului: Un

inginer care a proiectat instalații pentru spitale spune cum pot
evitate incendiile prin câteva măsuri simple
Subprefectul județului Timiș a murit din cauza COVID, după o lună în

spital
Criza de vaccin prelungește epidemia până în vară. Februarie, o lună

cu mai puține doze pentru România
OPINII ȘI ANALIZE
După tragedia de la Matei Balș, drama din cristelniță

 VICTOR PIŢIGOI
Degringolada guvernării câștigă voturi pentru AUR

 MAGDA GRĂDINARU
Con ictele din Guvern afectează vaccinarea. Dacă vârstnicii ar

vaccinați, mortalitatea ar putea scădea chiar din februarie
 EMILIAN ISAILĂ
Un nou Parlament, un nou început – avem vreo șansă ca lucrurile să

se schimbe?
se schimbe?
 VICTOR PIŢIGOI
Gaura din stratul de ozon al doamnei Gabriela Firea

 VICTOR PIŢIGOI
Ipocrizia s-a născut la stat. Și la sindicat.

 PETRIŞOR PEIU
Ce este și cum funcționează TikTok (II) – creativitate și algoritmi

 CIPRIAN MIHALI

cu mai puține doze pentru România
 EMILIAN ISAILĂ
V. Voiculescu nov. 2020 vs ministrul Voiculescu ian. 2021. Grija pe care

n-a avut-o
 IOANA ENE DOGIOIU
Se ascut săbiile Estului

 DORIN POPESCU
PARTENERI
A decedat încă un pacient care era internat în pavilionul ars de la

Balș
WALL-STREET.RO
Decizia nală privind redeschiderea școlilor, așteptată astăzi/ Se vor

lua în calcul cifrele referitoare la pandemie, răspândirea noii tulpini
de coronavirus și progresul în vaccinarea angajaților din învățământ
NEWS.RO
MUREȘ: Tra c feroviar blocat după răsturnarea unei cisterne în

apropierea căii ferate
EUROPAFM.RO
Paul Victor Florea, tânărul care vrea să schimbe fața orașului Alba
Iulia și să creeze un precedent în rândul celor ca el. Povestea celui
mai tânăr consilier independent ce și a cheltuit banii munciți în
mai tânăr consilier independent ce și-a cheltuit banii munciți în
America pentru campania electorală
LIFE.RO
„Cine a creat coronavirusul?” Cele mai populare căutări despre

COVID-19 din România și răspunsurile experților
SMARTLIVING.RO
Lupta unei familii al cărei bebeluș a murit la naștere în Bistrița. După 4 ani, un medic a fost
trimis în judecată
TOTULDESPREMAME.RO
URMĂREȘTE-NE PE
 Facebook  Instagram
 Twitter  LinkedIn
 Youtube TikTok
Un jurnalist corect prezintă realitatea așa cum e. Un jurnalist bun dezvăluie

cauzele și vinovații. Noi facem un pas înainte si căutam soluții la problemele
oamenilor. Facem jurnalism constructiv.
Împreună schimbăm lumea în care trăim!

Fața Nevăzută A Sistemului-Mamut de Termoficare Din Capitală - Orice Noapte În Care Bucureștenii Au Căldură e o Reușită (Reportaj Foto) - Spotmedia

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Fața Nevăzută A Sistemului-Mamut de Termoficare Din Capitală - Orice Noapte În Care Bucureștenii Au Căldură e o Reușită (Reportaj Foto) - Spotmedia

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2/2/2021 Fața nevăzută a sistemului-mamut de termoficare din Capitală: Orice noapte în care bucureștenii au căldură e o reușită (Reportaj foto) - s…

HOT Aproape 30.000 de români au fost vaccinați antiCovid în ultimele 24 de ore  

Acasă  Stiri  Social 

Fața nevăzută a sistemului-mamut de termoficare din

 Foto: Alexandru Nistor

Adrian Gîtlan, director adjunct (23 de ani de termo care): În urmă

Adrian Gîtlan, directorul adjunct al Termoenergetica SA. Foto: Alexandru Nistor

Aşa că înlocuirea conductelor merge greu.

Directorul adjunct al Termoenergetica SA nu se fereşte să admită că până acum lucrările de

şi să lase mii de bucureşteni în frig.

Şi apoi, cu programul nostru de mentenanţă, sperăm să ajungem să ţinem lucrurile sub

Când se vor naliza aceste lucrări? E greu de spus.

Compania municipală Termoenergetica Servicii SA a întocmit deja documentaţia pentru a

Constantin Vizitiu, șef de dispecerat (17 ani de termoficare):

Şeful dispeceratului Termoenergetica SA, Constantin Vizitiu, spune că o explicaţie există.

Constantin Vizitiu, şeful dispeceratului Termoenergetica SA. Foto: Alexandru Nistor

Vizitiu e inginer de instalaţii, are 42 de ani şi în ultimii 17 a muncit la dispeceratul de

Treaba lui şi a dispecerilor pe care îi conduce e să decidă – în colaborare cu colegi de la centrale

Dacă dispecerii ar greşi, conductele ar risca să pocnească. Deşi, de la o vreme, conductele

Digitalizarea sistemului de termo care i-ar ajutat pe dispeceri.

Harta cu care lucrează dispecerii Termoenergetica SA. Foto: Alexadru Nistor

Adrian Untea, directorul direcției mecano-energetice (21 de

Andrian Untea, directorul Direcţei Mecano-Energetice de la Termoenergetica. Foto: Alexandru Nistor

Acum are în subordine o secţie a Termoenergetica SA care înlocuieşte conducte magistrale

Ar nevoie de un număr mai mare de kilometri de conductă înlocuiţi pentru ca prăbuşirea

Dintr-o galerie de termo care din Colentina, muncitorii au scos saci

Am ajuns pe şantier pe la orele prânzului. Începuse să plouă şi se lăsase frig.

Sau dai peste tot soiul de situaţii neprevăzute.

Munca în galerii e grea şi murdară, indiferent de vreme. Foto: Alexandru Nistor

Adrian Untea spune că nici el nu vede o altă cale.

Susţine presa de calitate şi dă-ne un like 👇 apăsând butonul de mai jos!

Dacă te interesează, citește și despre cum funcționează sistemul de

În schema de mai jos puteţi vedea principiul de funcţionare a sistemului.

Ce a promis actualul primar al Capitalei, Nicușor Dan

#apaă caldă căldură Bucureşti #reţea termo care Bucureşti

1 comentariu Sortează după Cele mai populare

Pluginul de comentarii Facebook

Exclusiv Tragedia de la „Matei Balș” – ce s-a întâmplat, cine e de

Ipocrizia s-a născut la stat. Și la sindicat.

V. Voiculescu nov. 2020 vs ministrul Voiculescu ian. 2021. Grija pe

Saloanele Covid, adevărate bombe cu ceas din cauza oxigenului: Un

Subprefectul județului Timiș a murit din cauza COVID, după o lună în

Criza de vaccin prelungește epidemia până în vară. Februarie, o lună

După tragedia de la Matei Balș, drama din cristelniță

Degringolada guvernării câștigă voturi pentru AUR

Con ictele din Guvern afectează vaccinarea. Dacă vârstnicii ar

Un nou Parlament, un nou început – avem vreo șansă ca lucrurile să

Gaura din stratul de ozon al doamnei Gabriela Firea

Ipocrizia s-a născut la stat. Și la sindicat.

Ce este și cum funcționează TikTok (II) – creativitate și algoritmi

Criza de vaccin prelungește epidemia până în vară. Februarie, o lună

V. Voiculescu nov. 2020 vs ministrul Voiculescu ian. 2021. Grija pe care

 IOANA ENE DOGIOIU

Se ascut săbiile Estului

A decedat încă un pacient care era internat în pavilionul ars de la

Decizia nală privind redeschiderea școlilor, așteptată astăzi/ Se vor

MUREȘ: Tra c feroviar blocat după răsturnarea unei cisterne în

„Cine a creat coronavirusul?” Cele mai populare căutări despre

Un jurnalist corect prezintă realitatea așa cum e. Un jurnalist bun dezvăluie

Împreună schimbăm lumea în care trăim!

S-ar putea să vă placă și