Justitia

Justiția este teoria legală sau filosofică prin care se administrează

corectitudinea. Conceptul de justiție se bazează pe numeroase domenii și
multe puncte de vedere și perspective diferite, inclusiv conceptele de
corectitudine morală bazate pe etică, raționalitate, lege, religie, echitate și
corectitudine. Adesea, dezbaterea generală a justiției este împărțită în
domeniul justiției sociale, așa cum se găsește în filosofie, teologie și religie,
și dreptatea procedurală, așa cum se găsește în studiul și aplicarea legii.
Justitia ca institutie de aparare si infaptuire a dreptatii reprezinta
ansamblul legilor si a instantelor judecatoresti precum si sistemul de
functionare a acestora. Accesul la justitie reperezinta un drept fundamental
al fiecarui cetatean.
Justitia este una dintre cele 3 puteri ale statului. Puterea
judiciară sau judiciarul este una din cele trei puteri fundamentale dintr-un
stat democratic modern, conform principiului
lui Montesquieu numit Separarea puterilor în stat, celelalte două puteri
fiind executivul și legislativul.
În multe jurisdicții, ramura judiciară are puterea de a schimba legile prin
procesul de revizuire judiciară. Instanțele judecătorești cu putere de control
judecătoresc pot anula legile și regulile statului atunci când le consideră
incompatibile cu o normă superioară, cum ar fi legislația primară,
dispozițiile constituției sau dreptul internațional. Judecătorii constituie o
forță critică pentru interpretarea și implementarea constituției, deci creează
corpul dreptului constituțional.Dacă legea trebuie să guverneze și să
găsească acceptarea, în general, instanțele trebuie să exercite fidelitatea
față de justiție.
Rolul judiciarului este de a interpreta și aplica legile în numele statului.
Această putere se concretizează printr-o ierarhie de curți de justiție.
În România curtea supremă este Înalta Curte de Casație și Justiție.