Aplicația 1.

Întindere axială

Dimensionarea elementului, cu secțiune

simplă, întins axial

Condiția
Să se dimensioneze bara întinsă axial a unei ferme, slăbită de găuri
cu d=16 mm pentru două șuruburi, amplasate la distanța de 28 cm
una de alta și două crestături cu dimensiunile 160 ×30 mm (fig.
2.1.a,b). Lățimea secțiunii transversale b=200 mm.
Efortul de întindere de calcul N=150 kN. Cota încărcărilor
permanente și temporare de lungă durată constituie 82% din
încărcările totale. Coeficientul de fiabilitate pentru importanță
γ n=1,0.
Ferma este realizată din brad sortul 1, se exploatează în
condițiile unei umidități 78 %, la temperatură mai mică de +35 ℃.
Elementele fermei au fost supuse la impregnări în profunzime cu
antipirene.

Figura 2.1.a
1
 1-1

h1
h
d
h1
200

Figura 2.1.b

Rezolvare – schema 2.2 [7]

1) Date inițiale
- brad, sortul 1;
- temperatura de exploatare t <+35 ℃;
- umiditatea aerului φ=78 %;
- cota încărcărilor permanente și temporare de lungă durată
constituie 82% din încărcările totale;
- efortul de întindere N=150 kN ;
- lățimea secțiunii: b=200 mm ;
- dimensiunile slăbirilor: găuri circulare cu diametrul
d=16 mm, amplasate la distanța 280 mm una de alta și două
crestături dreptunghiulare cu dimensiunile b 1=160 mm,
h1 =30 mm;
- coeficientul de fiabilitate pentru importanță:

2
 γ n=1,0 ;
- din tab. 3 [1] se determină rezistența de calcul a lemnului de
brad, sortul 1 (conform p.2.a):
Rtab(t )=10 MPa;
- conform p.5.2.a [1] pentru umiditatea aerului 78%
coeficientul m u=0,9 ;
- conform p.5.2.c [1] pentru cota încărcărilor permanente și
temporare de lungă durată care constituie 82% din
încărcările totale coeficientul m d =0,8 ;
- pentru elemente întinse cu o slăbire în secțiunea de calcul
(p.5.2.e [1]):
mo=0,8.
- conform p.5.2.f [1] pentru elemente supuse la impregnări în
profunzime cu antipirene coeficientul m a=0,9.
2) Se determină rezistența de calcul a lemnului :
Rt =Rtab(t ) ∙ m u ∙ m d ∙m o ∙ m a=¿
¿ 10 ∙0,9 ∙ 0,8 ∙0,8 ∙ 0,9=5,18 MPa
3) Se determină înălțimea secțiunii transversale.
- deoarece c=60 mm≤ 200 mm (fig. 2.1.a,b):
h sl =d +2 h1
- se calculează înălțimea secțiunii:
N ∙γn
h= + ( d+ 2h1 ) =¿
b ∙ Rt
150∙ 1,0
¿ ∙ ( 103 ) + ( 16+ 2∙ 30 )=220,8 mm
200∙ 5,18
- Conform sortimentului [5] se adoptă înălțimea secțiunii
h=225 mm (fig. 2.2).

3
 1-1

225
200

Figura 2.2

4) Se calculează aria netă a secțiunii:

Ant = Abrut − A sl=b ∙ h−b ∙ ( d+2 h1 ) =¿

¿ 200 ∙225−200 ( 16+2 ∙30 )=29800 mm2=¿

¿ 298 cm2

5) Se verifică rezistența elementului:

- se calculează tensiunile:
N ∙ γ n 150 ∙ 1,0∙ ( 10 )
σ= = =5,03 MPa
A nt 298
- se compară tensiunile cu rezistența de calcul:

σ =5,03 MPa< Rt =5,18 MPa .

4
Concluzie - Rezistența elementului întins axial este asigurată,
deoarece tensiunile normale care apar în secțiunea elementului sunt
mai mici decât rezistența de calcul a lemnului.

Referințe:

1. NCM F.05.01 – 2007 Proiectarea construcțiilor din lemn.

Chișinău * 2008
2. СНиП 2.01.07-85. Нагрузки и воздействия/ Госстрой
СССР
3. MARUSCIAC, D. Construcții moderne din lemn. București.
Editura Tehnică, 1997.
4. NCM E.02.02:2016 Fiabilitatea în construcții. Fiabilitatea
elementelor de construcții și terenurilor de fundații.
Principii de bază. Chișinău 2016
5. ГОСТ 24454-80 Пиломатериалы хвойных пород.
Размеры
6. https://promzn.ru/derevoobrabotka/sortament-
pilomaterialov.html (08.08.2019)
7. ȚIBICHI, V.; TARANENCO, A. Construcții din lemn.
Elemente solicitate axial. Principii de calcul. Chișinău.
Editura Tehnica-UTM, 2019.
8. TURCULEŢ, M. Noțiuni, termeni şi definiții pentru
construcții de lemn. Chișinău: Tehnica UTM, 2015, 196 p