Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” Iaşi

Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social Politice

Specializare: Sociologie

Consumul de droguri în rândul tinerilor,

Schimbarea stilului de viaţă

Student: Profesor coordonator:

Bufnilă Alexandru – Ovidiu Dan Lungu
 -2009-
Introducere

Flagelul consumurilor de droguri este unul dintre fenomenele cele mai complexe,
mai profunde şi mai tragice ale lumii contemporane. An de an, miliarde de dolari sunt
deturnaţi spre scopuri antisociale, umflă buzunarele unor traficanţi şi bande de criminali
care sfidează autorităţiile şi legile. An de an, milioane de adolescenţi cad pradă drogurilor
şi o proporţie mereu mai mare dintre ei sunt cu desăvârşire pierduţi pentru societate.
România este o ţară în care se produc şi se consumă droguri şi în care ne
confruntăm cu realitatea complexă a traficului de substanţe ilicite. 86,3% din populaţia
României1 sunt convinşi că abuzul de droguri este o problemă socială, o problemă gravă
care ne afectează pe noi toţi, în special tinerii. Obiectivele principale ale programului
naţional pentru sănătate2 sunt: reducerea cu 10%–15% a bolilor legate de consumul de
droguri, reducerea cu 10% a deceselor cauzate de abuzul de droguri şi reducerea cu 10%
a recidivei în cazul dependenţilor de substanţe stupefiante.
După 1990 România s-a transformat într-o ţară de tranzit pentru toate tipurile de
drog. Aflată la intersecţia a trei rute principale de trafic de droguri, România a devenit,
treptat o adevărată “placă turnantă” şi unul dintre depozitele şi furnizorii cei mai
importanţi pentru drogurile care ajung în toată Europa de Vest.
Copii şi adolescenţii consumatori de droguri reprezintă o problemă aparte în ceea
ce priveşte particularităţiile acestora, în sensul lipsei trăsăturilor definitorii de
personalitate, ceea ce determină creşterea gradului de vulnerabilitate a acestora în
condiţiile care unei inducţii negative socio-familiale
Tipul de drog consumat este şi în funcţie de expectanţele subiectului.
Tinerii doresc să obţină acel “rush”, stare caracterizată prin efecte euforizante
rapide şi forte intense, determinată de heroină injectată intravenos, pe când consumatorii
de medicamente deprimante SNC doresc, de regulă, să înlăture, unele stări psihice
neplăcute, ca: anxietate, nervozitate, insomnie, depresie, etc, stări care apar la vârste mai

1
Sondaj IRSOP, 2000.
2
Strategie şi document elaborat de către Ministerul Sănătăţii şi al Familiei.

2
înaintate. Drogurile inhalate, datorită preţului redus şi accesibilităţii mai facile, sunt
consumate cu precădere de către adolescenţi.
Teorii

O parte din copii şi adolescenţii trăiesc un fenomen de inadaptare psihogenă,

sugestibilitate crescută,manifestări discomportamentale tranzitorii. În cazul instalării unor
stări nevrotice reactive, se produce o desincronizarea între dezvoltarea normală biologică
psihologică şi socială indispensabile conturării adecvate a viitoarei personalităţi.
Traumele afective trăite de copii şi adolescenţi crează condiţiile favorabile recurgerii la
drog. Chiar dacă drogul este consumat ocazional, recreaţional, acesta poate reprezenta
elemental trigger al dependenţei de drog3.
Factorii care determină acest lucru sunt, pe de o parte, cauzali, iar, pe de altă
parte, favorizanţi. Cei cauzali se referă la moştenirea genetică - constituţia
temperamentală şi la factori sociologici - mediul si anturajul. Cei favorizanţi se referă la
microclimatul familial, mediul şcolar, anturajul apropiat şi nu în ultimul rând,
neidentificarea cu un model pozitiv sau negativ de personalitate.
Conform Convenţiei Unice asupra Stupefiantelor motivele care împing la
folosirea de stupefiante sunt diverse.
Există anumiţi factori care influenţează în mod direct consumul de droguri la
adolescenţi:
1. Presiunea grupului, poate avea, în funcţie de calitatea acestuia, un impact negativ
sau pozitiv. Acelaşi tip de presiuni, care duc la respectarea unui tip de
comportament acceptat, poate duce la părăsirea judecăţii drepte a individului
susceptibil;
2. Curiozitatea. Drogurile fac să se vorbească atât de mult despre ele încât oamenii
doresc să le încerce, din curiozitate. Cu cât prima experienţă are loc la o vârstă
fragedă, cu atât există mai multe sanse de recidivă;
3. Ignoranţa. Există multe idei false privind pericolele folosirii drogurilor. Pe
măsură ce abuzul de droguri se propagă în lume, miturile se perpetuează şi
realitatea este adesea deformată şi transformată în ridicol. Primul pas este făcut

3
Ioan B, Consumul de droguri , Ed. Junimea, Iaşi, 2003, pp. 63-64

3
 pentru experimente, ideea fiind ca drogul nu este periculos. Dacă efectul este cel
dorit, utilizatorul ignoră consecinţele asupra sănătăţii, continuând să le folosească.
4. Alienarea. Individul are nevoie de un sentiment de apartenenţă la o familie, grup,
comunitate, ţară. Oricine se simte izolat încearcă să găsească un grup căruia să i
se alătura.
5. Transformarea structurilor sociale. Unul dintre principalii factori care conduc la
dependenţa este deteriorarea sau transformarea structurilor sociale existente.
6. Urbanizarea şi şomajul. În multe regiuni ale lumii, migrarea populaţîei rurale,
care vine în oraş să caute un loc de muncă şi o viată mai buna, continuă.
Despăţirea de părinţi şî despărţirea valorilor tradiţionale, a structurilor familiei pot
genera sentimentul de singurătate, izolare şi dezamăgire/deznădejde
Perioada adolescenţei se caracterizează prin formarea şi structurarea unor relaţii
de prietenie, de camaraderie, întemeiate pe intimitate şi seriozitate, care pot dura uneori
toată viaţa şi care marchează puternic personalitatea adolescentului, participarea la
activităţile grupului reprezentând un indicator cert al sociabilităţii sale.
Diverse studii arată că iniţial, este vorba despre utilizarea drogului ca un mijloc de
descoperire a propriei identităţi, o modalitate de reducere a anzietăţii, a suferinţei, dar şi
un mijloc de a “rezolva” diferite probleme sociale sau personale, de a răspunde influnţei
unui grup de prieteni. Pe măsură ce consumul drogului se repetă, motivaţia se schimbă,
apărând motivaţii “dobândite”, printre care nevoia fizică sau psihologică de a lua drogul
preferat, teama de efectele sindromului de absenţă, dorinţa de a menţine relaţiile cu un
grup de prieteni, etc.
R. Solomon propune teoria procesului contrar al motivaţiei dobândite şi
distinge o serie de modificări care apar în starea psihică a unui consumator de droguri, în
funcţie de vechimea administrării drogului.
Astfel, în opinia sa, după primele experimentări ale drogului, individul, care nu
este încă dependent, prezintă următoarele caractecteristici:
• înainte de o nouă administrare a drogului, individul se află într-o stare de
inactivitate, de indiferenţă faţă de efectele acestuia;

4
 • în cursul şi imediat după administrarea drogului, individul intră într-o stare de
euforie, (“apogeul”,”salt”); în acestă fază, efectele drogului sunt extrem de
plăcute pentru consumator;
• după ce efectele drogului scad în intesitate, individul revine la starea de
inactivitate(indiferenţă)anterioară; motivaţia utilizării drogului este de a regăsi
starea de euforie şi evitarea disconfortului care poate apare în momentul epuizării
efectelor plăcute ale drogului.

Consecinţe ale consumului de droguri constau în faptul că adolescentul nu mai

reuşeşte să se maturizeze, este o persoană cu o stimă de sine scăzută, incapabilă să
tolereze frustrări şi să facă faţă diferitelor probleme, fiindu-i diminuate funcţionarea
socială, familială şi psihologică. Imaginea de sine a acestuia are mult de suferit, prin
pierderea abilităţii de a trăi emoţiile, ca parte intregrantă a conduitei umane. Atitudinea
consumatorului poate varia în funcţie de măsura cunoştinţelor sale în ceea ce priveşte
fenomenul consumului de droguri, de la încrederea în capacitatea sa de a menţine un
control asupra consumului până la instalarea unei stări depresive.
Socializarea are o multiplă semnificaţie: psihologică, culturală şi sociologică şi, în
acelaşi timp, ea nu se identifică nici cu adaptarea, nici cu integrarea. Conţinutul intrinsec
al conceptului de socializare se referă la maturizarea copilului prin interiorizarea
cerinţelor şi motivelor sociale (semnificaţia psihologică), la învăţarea unor noi roluri
sociale, a drepturilor şi obligaţiilor aferente acestora (semnificaţia sociologică), precum şi
la internalizarea valorilor şi a normelor unei culturi (semnificaţia culturală). Nefiind
epuizat de nici una dintre aceste dimensiuni conceptuale separat, procesul de socializare
nu se identifică nici cu procesul adaptării sociale (ajustarea trăsăturilor personalităţii şi a
conduitei într-o situaţie de interacţiune socială)4.
Concomitent cu procesul socializării are loc şi cel al personalizării. În procesul de
asimilare a valorilor, normelor, regulilor, atitudinilor, acceptate social, individul îşi
exersează şi dezvoltă totodată gândirea, imaginaţia, capacitatea creatoare.
Susţinătorii acestui punct de vedere definesc socializarea ca un proces de
“maturizare”, de dezvoltare progresivă care “permite identificarea individului cu ceilalţi

4
Banciu D., Rădulescu S.M., Adolescenţii şi familia, Ed. Stiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1987, p.19

5
membrii ai societăţii din care face parte, discernământul faţă de mesajele primite şi
capacitatea de personalizare, adică afirmarea individului ca persoană unică”5.
Alţi autori, privesc socializarea ca un proces de maturizare, de dezvoltare
progresiva, care permite identificarea individului cu ceilalţi membri ai societăţii din care
fac parte, discernământul faţă de mesajele primite şi capacitatea de personalizare, sunt
reprezentate de efortul individului de a localiza şi discerne semnificaţia actelor şi
existenţei sale în cadrul mediul social.

Socializarea adolescentului

Psihologii consideră adolescenţa, nu atât ca o perioadă ce creştere biologică, cât

mai ales o etaptă de achiziţii socio-culturale în cursul căreia, conflictele nu au numai o
semnificaţie negativă, deoarece antrenează pe tânăr în conştientizarea limitelor morale ale
libertăţii sale şi a întreţinerii unei relaţii cât mai adecvate cu ambianţa.
Repartizând în ansamblul său, acest proces început de la cea mai fragedă vârstă,
prin care tinerii îşi însuşesc normele, valorile şi regulile de conduită compatibile cu
modelul etico-normativ al societăţii din care fac parte, socializarea se referă la dobândirea
de către tineri a unei capacităţi de exerciţiu prin:
• abilitatea de a exercita în mod adecvat rolurile sociale ghidându-se după reguli şî
norme specifice;
• participarea lor în cunoştinţă de cauză la scopurile şi idealurile societăţii;
dobândirea unei capacităţi corecte de discernământ, pentru a putea distinge între conduite
permise şi prohibite, între mijloacele legitime şi ilegitime, între scopurile dezirabile şi
indezirabile din punct de vedere social

5
Ibidem, p.18

6
Alte cercetări

1)FEEL FREE! - Campanie de informare privind prevenirea şi combaterea

consumului de droguri în rândul adolescenţilor
Agenţiei Naţională Antidrog, înfiinţată în 2003, sprijină Centrul Român de
Monitorizare a Drogurilor şi Dependenţei de Droguri (interfaţa României cu Centrul
European cu acelaşi nume de la Lisabona).
Colaboratori: Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Organizaţia Salvaţi Copiii,
posturile de televiziune TVR1, TVR2.
Deoarece drogurile şi-au făcut apariţia imediat după evenimentele din 1989,
implicarea socială în această problemă în România, faţă de situaţia din Occident, este
acţională însă insuficientă.
· Ultima campanie antidrog s-a desfăşurat în anul 2005;
· Campania actuală face parte din programul Strategia Naţională Antidrog 2005 - 2012.
Scop:
Reducerea numărului tinerilor consumatori de stupefiante, prin conştientizarea
asupra riscurilor şi prin promovarea stilurilor de viaţă sănătoase.
Obiective informaţionale: Tinerii să fie informaţi despre efectele nocive ale drogurilor în
proporţie de 70%.

2)Campania "Imi pasă, mă implic" din cadrul proiectului "Impreună Pentru

Viitor", este desfăşurată în perioada iunie 2005 - iunie 2006, de Fundaţia Alături de Voi,
cu sprijinul tehnic şi financiar al Reprezentanţei UNICEF în România.
Colaboratori: Ministerul Educatiei şi Cercetării, Agenţia Natională Antidrog -
Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Iaşi, Inspectoratul Judetean Scolar
Iaşi şi Neamt, Spitalul Clinic de Psihiatrie Socola Iasi. Parteneri media: TVR Iasi,
Evenimentul, Ziarul de Iasi, Radio Iasi.

7
 Scopul
"Consumul de droguri în răndul adolescenţilor din liceele ieşene" îl reprezintă
identificarea celor mai bune metode de prevenire şi combatere a consumului de droguri,
orientate spre nevoile adolescenţilor din licee, tinând cont de dezvoltarea lor fizică, psiho-
intelectuală, de particularităţi ale mediului educaţional şi cultural în care trăiesc..

Obiectivele acestei cercetări sunt:

Studierea dimensiunilor şi caracteristicilor consumului de droguri în rândul

adolescenţilor din liceele ieşene (tipuri de consumatori de droguri, factori favorizanţi ai
consumului de droguri, asocierea transmiterii infecţiei HIV/SIDA cu consumul de
droguri injectabile etc)

Studierea gradului de discriminare şi marginalizare a tinerilor seropozitivi HIV

Identificarea mecanismelor psihosociale, educationale şi culturale necesare prevenirii,

combaterii şi controlului consumului de droguri în rândul adolescenţilor

Măsuri de prevenire / combatere a consumului de droguri şi a stigmatizării /

marginalizării în rândul adolescenţilor

3) Prevenirea consumului 22 Septembrie 2006 Antidrog Iasi

Prevenirea reprezintă un ansamblu de masuri care se intreprinde in domeniul

educatiei, conditiilor de locuit si de munca, de consumare a timpului liber, de facilitare a
comunicarii, de modelare a comportamentului, de ameliorare a conditiilor de mediu, in
scopul diminuarii (inlaturarii) factorilor de risc si de intarire a factorilor de protecţie.
Obiectiv
Constientizarea si implicarea intregii populatii, in special a copiilor si tinerilor, in
programe de prevenire a consumului de droguri, universale, selective si indicate, in
scopul intaririi influentei factorilor de protectie si al reducerii influentelor factorilor de
risc.
Crearea oportunitatilor si stimularea participarii mass-media la sustinerea, prin
mijloace specifice, a programelor, proiectelor si campaniilor antidrog.

8
 Dezvoltarea de programe de informare si constientizare a intregii populatii pentru
dobandirea unei atitudini de toleranta in scopul diminuarii marginalizarii si stigmatizarii
consumatorilor de droguri precum si a unei atitudini de responsabilitate in prevenirea
consumului

4) Cercetare INSOMAR- Influenţa mediilor educaţionale în prevenirea

consumului de droguri

Sondajul a fost realizat în luna octombrie a anului 2005 pe un eşantion de 1300 de

subiecţi, iar populaţia tinta a fost constituită din elevi de liceu, studenti si tineri
cercetători.
Principalul motiv pentru care unele persoane consumă droguri sau ar dorii sa le
consume sunt:

Curiozitatea, în asociere cu expunerea mediatică şi influenţa grupului de referinţă

(colegi, prieteni, cunoştinţe), constituie-în presentările subiecţilor cercetării-motive
dominante care generează interesul şi, mai apoi, dependenţa faţă de consumul de droguri.

9
 Consecintele consumului de droguri sunt:

Cea mai eficientă modalitate de informare a tinerilor cu privire la consecinţele

consumului de droguri:

10
 Cunostinţele dobăndite sunt, in opinia subiectilor, calea cea mai eficientă de
informare cu privire la consecinţele consumului de droguri. În ordine, la o discuţie nu
foarte mare, educaţia primită în scoli, constituie a2a sursa importantă de prevenire a
consumului de droguri, urmată de mass-media şi diseminarea în spatii publice a
informaţiilor de acest gen.
Cel mai eficient canal de informare pentru combaterea consumului de droguri
este:

Din persectiva finalităţilor educativ-formatice, canalul mass-media cu cel mai

mare impact asupra tinerilor este considerat a fi televiziunea publică. Prin comparative,
doar 24% dintre respondenti atribuie televiziunilor comerciale o funcţie educativă în
acest domeniu.
Instituţiile cu rolul cel mai important în prevenirea şi comaterea fenomenului
consumului de droguri sunt:

11
 Cele mai potrivite acţiuni pentru limitarea / stoparea consumului de drgoguri sunt:

Cele mai grave consecinţe ale consumului de droguri sunt:

Consecinţele consumului de droguri privesc 3 mari categorii de risc:

-integritatea fizică

12
-integritatea psihică
-integritatea sociala
Ponderea fiecăreia dintre aceste categorii diferă. Prima zonă de risc (cca. 82% )
vizează decesul, degradarea stării de sănătate şi contaminarea cu HIV. În a a2a “zonă”
(cca. 55%) include alterarea funcţiilor psihice, instalarea conduitei dependente.
Argumentare/părere personală

Am ales această temă deoarce consumul de droguri este o manifestare

devastatoare, un fenomen scăpat de sub control, care afectează direct ori indirect milioane
de tineri. Astăzi, fenomenul consumului de droguri a pătruns în toate comunităţile,
propagându-se extreme de rapid în rândurile tineretului. E adevărat că, consumul de
droguri reprezintă o problemă relative nouă pentru ţara noastră, cu care ne confruntăm în
special din anul 1990.
Consumul de droguri fiind o conduită ca oricare alta, care se învată. Un individ,
este mai predispus spre consumul de narcotice halucinogene dacă are în imediata sa
apropiere prieteni sau amici care consumă.
Realizăm într-adevăr că, din ce în ce mai mult, drogurile sunt printre noi şi că
există o posobilitate destul de mare ca cei atraşi de mirajul “paradisurilor artificiale” să
înregistreze o pondere din ce în ce mai elocventă.
Drogul face parte astăzi din realitatea de lângă noi. Prezent însocietatea
frământată şi plină de incertitudini a începutului de mileniu, consumui se intâlneşte din
ce în ce mai mult în rândul românilor, mai ales al tinerilor.
Recent am citit un articol într-un ziar unde se spunea că muzica rock îndeamnă
ascultătorul la consum de droguri, alcool şi chiar violenţă. La primele invinuiri răspund
că este o pură întâmplare că şi adepţii genului rock consumă droguri. Genul acesta
muzical, atât de îndrăgit de unii şi atât de urât de alţii, a creat controverse din primul
moment şi întotdeauna a trebuit sa lupte împotriva unor catalogări.
În concluzie, având in vedere complexitatea fenomenului, el trebuie abordat cu
maximum de atenţie. Consider că o mai bună informare asupra fenomenului poate ajuta
la crearea unei opinii obiective. Astfel, un mediu social echilibrat, o viaţă ordonată, în
care individul beneficiază de campanii de informare şi educare pot crea auspiciile

13
necesare unei conştiinţe civice echilibrate, cu un simţ al moralei mai bine dezvoltat şi cu
o percepţie vis a vis de problematici precum cea a cunsumului de droguri.

Bibliografie

1. Sondaj IRSOP, 2000.

2. Strategie şi document elaborat de către Ministerul Sănătăţii şi al Familiei.

3. Ioan B, Consumul de droguri , Ed. Junimea, Iaşi, 2003

4. Banciu D., Rădulescu S.M., Adolescenţii şi familia, Ed. Stiinţifică şi enciclopedică,

Bucureşti, 1987

14