Introducere

Noțunea de distanță este una din primile concepte pe care omul le-a însușit: ”aproape” sau ”departe”, cu aceste noțuni
se determină ”mărimea” distanței. În viața de toate zilele, în mod implicit, noi măsurăm distanța nu numai în careva
unităț de măsură, dar și în timp sau energie (combustibil).
Astăzi conceptul de distanță se folosește în toate domeniile de activitate. Enciclopedia distanței include nu
numai tipurile de distanță, dar și domeniile în care au apărut ele. Suntem obișnuiți cu faptul că conceptul de distață este
important în matematică, fizică, tehnică, biologie, medicină, geografie și geodezie. Simultan cu introducerea notelor,
acest concept a fost introdus în muzică. În artă și arhitectură se aplică perspectiva geometrică și simultan conceptul de
distață.
Sunt uimitoare formele de apariție ale acestui concept în informatică, lingvistică și psihologie. Proxemica
este domeniul care se ocupă cu limbajul distanțelor și se referă la semnificața distanței pe care fiecare persoană o
păstrează, una față de cealaltă, sau față de animale sau de obiecte. La conceptul de distanță se referă următoarele
noțuni: zona intimă; zona personală; zona socială; zona publică. Dezvoltarea teoriei geometrice a spaților metrice a fost
influențată de Problema a Patra a lui Hilbert formulată în anul 1900. A Patra Problemă a lui Hilbert din sistemul de
probleme ale lui Hilbert propuse în 1900 este o întrebare fundamentală în geometrie. Au fost descrise geometriile ale
caror axiome includ cele mai apropiate axiome ale geometriei euclidiene: se pastrează axiomele de ordonare și
incidență, sunt slăbite axiomele de congruență, iar postulatul cinci este omis. Hilbert discută existența geometriei non-
euclidiene și a geometriei non-arhimedeane, lansînd ideea că o ”linie dreaptă” este definită drept curbă cu ce-a mai
scurtă lungime dintre orice două puncte ale ei.
Spațiu cu distanță
Prin spațiu cu distanță se înțelege o pereche (X, d), unde X este o mulțime și d este o funcție cu valori reale definită pe
X × X, d: X × X  R, ce satisface proprietațile:
m1. d(x, y) ≥ 0 pentru orice x, y X, (d este pozitiv definită); m2. d(x, y) = d(y, x) = 0
dacă și numai dacă x = y, (d satisface identitatea indiscernabililor).
Elementele mulțimii X se numesc puncte, iar X se numește spațiu cu distanță. Orice funcție d cu proprieta de
mai sus se numește funcție distanță sau distanță, iar numărul d(x, y) se numește distanța de la punctul x până la punctul
y. Pentru distante definite pe o mulțime X examinăm următoarele proprietăți posibile:
m3. d(x, y) = d(y, x) pentru orice x, y X, (d este simetrică);
m4. d(x, z) ≤ d(x, y) + d(y, z) pentru orice x, y, z X, (inegalitatea triunghiului);
m5. există o constantă c > 0 astfel încât d(x, z) ≤ c · (d(x, y) + d(y, z)) pentru orice x, y, z X, (inegalitatea slabă a
triunghiului); m6. Pentru orce două puncte diferite x, y X există un număr r(x, y) > 0 încât d(x, z) + d(y, z) ≥ r(x, y)
pentru orice z X.
Distanța cu proprietatea m3 se numește simetrică.
Distanța cu proprietatea m4 se numește cvasimetrică.
Distanța cu proprietatea m5 se numește b-distanță.
Distanța cu proprietățile m3 și m4 se numește metrică.
Distanța cu proprietățile m4 și m5 se numește b-metrică.
Exemplul 2.1. Fie N = {1, 2, ...} mulțmea numerelor naturale, iar d(x, x) = 0 și d(x, n) = 2−𝑛 pentru orice x, n
∈ N, unde n  x. Atunci d este o distanță pe mulțmea N cu proprietățile: - d nu este simetrică;
- d este o cvasimetrică.
Întra-devăr, d(1, 2) = 2−2, d(2, 1) = 2−1, d(1, 2)  d(2, 1) și d nu este simetrică.
Fie n, m, k ∈ N trei numere diferite. Atunci d(n, k) = d(m, k) ≤ d(n, m) + d(m, k). Deci d este o cvasimetrică.
Exemplul 2.2. Fie X = {(x, y): x, y ∈ R, x > 0, y ≥ 0}∪ {(0, 0)}, d(v, u) = d(u, v) pentru orice u, v ∈ X, d((0,
0),(x,
0)) = x și d((0, 0), (x, y)) = 1 pentru orice (x, y) ∈ X cu y > 0. Pentru (x, y), (s, z) ∈ X cu (0, 0)  {(x, y), (s, z)}
considerăm
că d((x, y), (s, z)) = |s − x| + |z − y|. Atunci d este o distantă pe mulțimea R cu proprietățile: - d
este simetrică;
-d nu este o b-metrică.
Funcția d este simetrică prin definiție. Vom avea 1 = 𝑑 0, 0 , 2−𝑛, 2−𝑛 > 2𝑛−2 −𝑛
, 0 = + 𝑑 2−𝑛, 2−𝑛 =
𝑑 0, 0 , 2
2𝑛−2 2−𝑛 + 2−𝑛 = 2−2 + 2−2 = 2−1. Deci d nu este o b-metrică.
Exemplul 2.3. Fie N = {1, 2, ...} mulțimea numerelor naturale. Notăm d(n, m) = 𝑛 − 𝑚 2 pentru orice n, m ∈
N. Atunci d este o distanță pe mulțimea N cu proprietățile:
- d este simetrică; - d satisface condiția m6; -d nu este o b-metrică.
Exemplul 2.4. Fie N = {1, 2, ...} mulțimea numerelor naturale. Notăm 𝑑 𝑛 , 𝑚 = 𝑚𝑖𝑛 10, 𝑛 − 𝑚 pentru
2
orice n, m ∈ N. Atunci d este o distanță pe mulțimea N cu proprietățile:
- d este simetrică;
- d nu este metrică; - d satisface condiția m6;
- d este o b-metrică cu b = 10.
Concluzie. Pentru distanțe condiția m3 este independentă față de condițiile m4 și m5. Orice cvasimetrică
este și o b-distanță.
Exemplul 2.5. Fie R mulțimea numerelor reale, iar d(x, y) = 0 dacă x ≥ y și d(x, y) = y − x pentru x ≤ y. Atunci
d este o distanță pe mulțimea N cu proprietățile:
 - d nu este simetrică; - d este o cvasimetrică;
- d nu satisface condiția m6.
Exemplul 2.6. Fie d(x, y) ce-a mai mică distanță parcursă de un vehicol din punctul x până în punctul y al
orașului C. Deoarece există străzi cu un unic sens, vom avea d(x, y)  d(y, x) pentru unele puncte x, y ∈ C. Deci d nu
este simetrică și este o cvasimetrică.
Exemplul 2.7. Fie d(x, y) ce-a mai mică cantitate de combustibil necesară pentru o navă cosmică dată pentru
a parcurge distanța din punctul x până în punctul y al universului U. Dacă p este Pământul și l este Luna, atunci d(p, l)
  d(l, p). Deci d nu este simetrică și este o cvasimetrică.
Topologia spațiului cu distanță
Orice distanță induce o topologie pe mulțimea de puncte. Astfel, orice spațiu metric este și spațiu
topologic.
Fie X un spațiu cu distanța d. Prin bilă deschisă de centru x ∈ X și de raza r > 0, notată cu B(x, r), se înțelege
mulțimea punctelor B(x, r) = {y ∈ X: d(x, y) < r}. Bilele B(x, r) se numesc d-vecinătăți ale punctului x.
Submulțimea U ⊆ X se numește d-deschisă, dacă pentru orice punct x ∈ U există un așa număr r > 0 pentru
care B(x, r) ⊆ U, adică orice punct al mulțimei U se conține în ea împreună cu o bilă centrată în acest punct și de rază
nenulă.
Notăm cu T(d) totalitatea submulțimelor d-deschise.
Teorema 3.1. Totalitatea submulțimilor T(d) este o topologie pe mulțimea X și se numește topologia
generată de distanța d.
Demonstrație. Totalitatea submulțimilor T(d) satisface proprietăților:
P1. X ∈ T(d).
 Fie r > 0. Este evident că B(x, 1) ⊆ X pentru orice x ∈ X. Deci mulțimea X este d-deschisă și U ∈ T(d).
P2. ∅ ∈ T(d).
Mulțimea ∅este d-deschisă deoarece nu are puncte, efectul mulțimii vide, și ∅∈ T(d).
P3. Fie {Uα ∈ T(d): α ∈ A} o totalitate de mulțimi d-deschise. Atunci U = ∪{Uα: α ∈ A} ∈ T(d). Fixăm
punctul x ∈ U. Există un element α ∈ A și un număr r > 0 pentru care x ∈ Uα și B(x, r) ⊆ Uα. Deci x ∈ B(x, r) ⊆ Uα ⊆
U și mulțimea U este d-deschisă.
P4. Dacă U, V ∈ T(d), atunci U ∩ V ∈ T(d).
Fie x ∈ U ∩ V. Atunci există așa numere 𝑟1, 𝑟2 > 0 pentru care 𝐵 𝑥, 𝑟1 ⊆ U și 𝐵 𝑥, 𝑟2 ⊆ V.
Notăm 𝑟 = 𝑚𝑖𝑛 𝑟1, 𝑟2 . Atunci B(x, r) ⊆ U ∩ V și mulțimea U ∩ V este d-deschisă și U ∩ V ∈ T(d).
Fie (X, d) un spațiu cu distanță și Y ⊆ X. Notăm 𝑑𝑌 𝑥, 𝑦 = 𝑑 𝑥, 𝑦 pentru orice x, y ∈ Y. Vom spune că 𝑌, 𝑑𝑌
este subspațiu al spațiului cu distanță (X, d).
Teorema 3.2. Dacă d satisface condiția 𝑚𝑖, 𝑖 ≤ 6, atunci și 𝑑𝑌 satisface această codiție. Dacă d este o
cvasimetrică, atunci totalitatea B(X, d) = {B(x, r): x ∈ X, r > 0} este baza topologiei T(d) și 𝑇 𝑑𝑌 = {Y ∩ U: U ∈ T(d)},
adică 𝑌, 𝑇 𝑑𝑌 este subspațiu al spațiului topologic (X, T(d)).

Demonstrație. Este evident că 𝑑𝑌 satisface condiția 𝑚𝑖, 𝑖 ≤ 6, dacă d satisface această codiție.
Fie d o cvasimetrică, a ∈ X și r > 0. Fixăm x ∈ B(a, r). Atunci ε = r − d(a, x) > 0. Dacă y ∈ B(x, ε), atunci
d(a, y) ≥ d(a, x) + d(x, y) < d(a, x) + ε = r, și B(x, ε) ⊆ B(a, r).
 Prin urmare, B(a, r) ∈ T(d) și B(X, d) este baza topologiei T(d), iar {Y ∩ B(x, r): x ∈ X, r > 0} este baza
topologiei 𝑇 𝑑𝑌 , adică 𝑌, 𝑇 𝑑𝑌 este subspațiu al spațiului topologic (X, T(d)). Teorema este demonstrată. Teorema

3.3. Fie (X, d) un spațiu cu distanță și Y ⊆ X. Atunci {Y ∩ U: U ∈ T(d)} ⊆ 𝑇 𝑑 .

Demonstrație. Considerăm aplicația identică 1𝑌: 𝑌 → 𝑋, unde 1𝑌 𝑦 = 𝑦 pentru orice y ∈ Y . Dacă 𝐵𝑌 𝑦, 𝑟 = 𝑧

∈ 𝑌: 𝑑𝑌 𝑦, 𝑧 < 𝑟 și 𝐵𝑋 𝑦, 𝑟 = {z ∈ X: d(y, z) < r}, atunci 𝐵𝑌(𝑦, 𝑟) = Y ∩ 𝐵𝑋(𝑦, 𝑟) ⊆ 1𝑌−1 𝐵 𝑦, 𝑟 pentru orice y ∈ Y și r > 0.
Deci 1𝑌−1 𝑈 = 𝑈 ∩ 𝑌 ∈ 𝑇 𝑑𝑌 pentru orice U ∈ T(d). Teorema este demonstrată.
De regulă bilile B(x, r) nu sunt deschise în topologia T(d).
Exemplul 3.1. Fie X = {(x, y): x, y ∈ R, x > 0, y ≥ 0} ∪ {(0, 0)}, d din Exemplul 2.2.
Notăm Y = {(x, y): x, y ∈ R, x > 0, y > 0} ∪ {(0, 0)} ⊂ X. Mulțimea V = {(0, 0)} = {(x, y) ∈ Y: 𝑑𝑌 ((0, 0), (x, y)) < 1}
este 𝑑𝑌-deschisă și V ∈ 𝑇 𝑑𝑌 . Fie (0, 0) ∈ U ∈ T(d) o mulțime ddeschisă. Există un număr r > 0 pentru care B(x, 2r) =
{(x, y) ∈ X: d((0, 0), (x, y)) < 2r} ⊆ U. Atunci (r, 0) ∈ U și există un număr q > 0 pentru care B(x, 2q) = {(x, y) ∈ X:
d((r, 0), (x, y)) < 2q} ⊆ U. Atunci (r, q) ∈ U și U ∩ Y  V. Prin urmare, 𝑇 𝑑𝑌 = {Y ∩ U: U ∈ T(d)}. Pentru spațiul (X,
d) mulțimile B((0, 0), r) nu sunt deschise în topologia T(d) pentru orice r > 0.