SEC.

XIX
evenimente
- perioada marilor imperii s-a sfarsit ( imperiul otoman, austro-ungar, rus, spaniol si portughez
incep sa decada)
- epoca Razboaielor Napoleoniene (1799 -1815) dupa infrangerea de la Waterloo, Regatul Unit
devine principala forta economica si politica.
- 1848 an revolutionar in Europa (Italia, Franta, Germania, Imperiul Austric si Tarile Romane)
- 1859 Moldova si Tara Romaneasca proclama acelasi domnitor – practic se produce unirea celor
doua principate romane.
- 1859 teoria evolutionista a lui Charles Darwin
- 1861-1864 Razboilul de Secesiune in SUA
- Romanitismul miscare artistica si filosofica aparuta spre sfarsitul secolului (Goethe, Turner,
Delacroix, Eminescu)
- mari descoperiri tehnice: locomotive cu aburi, telegraful, telefonul, dinamita, automobilul, etc.

industrialism si urbanism
- saltul demografic
- revolutia industriala
- liberalismul
- schimbarile sociale

saltul demografic
Birmingham 71 000(1800), 265 000(1850), 760 000(1900)
Manchester 75 000(1800), 338 000(1850), 645 000(1900)
UK 6 mil.(1750), 9 mil.(1800), 18 mil.(1850), 40 mil.(1900)

revolutia industriala
- aceasta a fost una dintre cele mai importante perioade ale istoriei moderne.
- ea a survenit in perioade diferite pentru fiecare tara in functie de gradul de dezvoltare

- Anglia a fost prima care a indeplinit conditiile (economice, politice, cultural-stiintifice) sa

poata face trecerea de la o economie locala-mestesugareasca spre una internationala-industriala.

liberalismul
- ansamblu de doctrine care tintesc spre libertatea politica a individului, a libertatii constiintei si a
initiativei fiecarui individ.
-este opusa etatismului si mai tarziu socialismului si promoveaza libera initativa, libera
concurenta si a initiativelor individuale.
- doctrina a dus printre altele la ideea de libertate religioasa, abolirea sclaviei, economia bazata
pe liberul schimb.

schimbarile sociale
- se dezvolta o noua clasa privilegiata –burghezia capitalista, industriala si financiara.
- aceasta incearca sa preia puterea de la vechea nobilime de drept ereditar
-apare in orase o clasa saraca formata din muncitori
-patura mijlocie (mestesugarii) de obicei decade sau mai rar, intra in randul noii burghezii.

Repercusiuni asupra locuirii urbane

- dezvoltari urbane fara precedent
- disparitia locuintei medievale a clasei mijlocii
- criza arhitectural-stilistica
- constientizarea problemelor

dezvoltarile urbane
- inainte de secolul al XIX-lea orasul reusise sa se autoegleze datorita unui echilibru organic.
- orasul industrial devine un adevarat magnet in special pentru populatia saraca.
- agricultorii gasesc o sursa de venit in noua industrie
- mestesugarii (fosta clasa de mijloc) decade si ingroasa randurile saracilor
- problemele depasesc posibilitatile de autoreglare de pana atunci.
disparitia locuintei medievale a clasei mijlocii
- locuinta clasei mijlocii a orasului preindustrial ( cea care unea productia si locuinta) dispare
Apare orasul liberal (Leonardo Benevolo) a carui configuratie este determinata de:
 - marile lucrari industriale (periferia)
- reteaua de circulatie
- locuintele de inchiriat
- periferiile sarace

criza arhitectural stilistica

Administratia pierde controlul orasului. Arhitectii sunt pregatiti pentru o abordare doar din punct
de vedere estetic.
Probleme noi:
- retele edilitare
- norme de igiena
- ocuparea terenului
- reteaua de circulatie
- locuinta ieftina
constientizarea problemelor
Probleme:
- aglomeratie
- locuinte neiluminate/ventilate
- insuficienta evacuarilor, canalizarii
- conditii de locuit precare (boala, mortalitate infantila, speranta mica de viata, epidemii)
-poluare olfactiva si sonora
- dezordine
- uratenie
- incapacitatea de a genera sentimente de apartenenta si solidaritate

tipologii timpurii
Marele aflux de populatie spre centrele urbane industrializate a dus la masuri rapide de adaptare:
conversia locuintelor clasei mijlocii sau mai rar, la construirea unor locuinte noi.
- tipurile de locuinta erau cele care puteau specula cererea mare, lipsa de spatiu si lipsa de
venituri a noii populatii.
- acestea au fost fie locuinte sociale, fie locuinte ieftine destinate inchirierii iar ca tipologie erau
in cea mai mare masura locuinte asezate spate in spate pe loturi inguste.

SEC. XX
The Crystal Palace
1851 Joseph Paxton - constructia gazduia expozitia internationala a tehnologiei

- secolul al XIX-lea este secolul inginerilor, secolul in care expozitiile universale au dat tonul
constructiilor,
- descoperirea proprietatilor structurilor metalice si al prefabricarii au produs o schimbare
masiva:
- Charles Rohault de Fleury – Conservatoires in “jardin des Plantes” 1833-1836
- August von Voit – Industrial Exhibition Building Munchen 1853-1854
- Charles Dutert – Hall of Machines, Exposition Universelle Paris 1887-1889

Renasterea locuirii in Marea Britanie

- perioada care a facut trecerea intre arhitectura locuintei secolului al XIX-lea si cea a secolului
XX este profund influentata de miscarile Arts and Crafts si cea a Orasului Gradina.
-in locul folosirii ordinelor arhitecturale arhitectii au cautat inspiratie in mestesugurile
traditionale, adepti ai stilului liber in arhitectura.
- renasterea locuirii (domestic revival) este caracterizata de simplitate, utilizarea mestesugurilor,
sinceritatea materialelor folosite si atentia acordata contextului natural.

- Charles F.A. Voysey este unul dintre arhitectii recunoscuti ai miscarii A&C. Primele proiecte
au constat din locuinte de dimensiuni medii, realizate la tara pentru persoane din clasa de mijloc.
- proiectele sale erau compuse de obicei din doua niveluri, volume simple, acoperis inclinat si
tencuiala alba, rugoasa.
- vatra a constituit un subiect special in proiectele sale, alaturi de folosirea esentei de stejar
pentru mobilier si finisaje.
- inaltimea camerelor este redusa 2.75 in camera de zi si aprox 2.40 in celelelalte. Dincolo de
reducerea costurilor el specula o anumita atmosfera interioara.
M. H. Baillie Scott (A&C) propune o noua tipologie de locuinta, avand toate spatiile importante
orientate spre sud.
- spatiul familiei era unul plasat central, deschis pe doua niveluri
- spatiile de jos sunt cele semiprivate
- sus, dormitoarele despartite de golul central sunt totusi legate de doua pasarele (influenta
medievala)

Charles Rennie Mackintosh (A&C) propune interioare albe, luminoase, de inspiratie orientala
in contradictie cu interioarele vremii intunecate si aglomerate.
- acoperisul constructiilor sale este inclinat, avand frontoane accentuate si cosuri masive, urmand
traditia scotiana.
- exista o unitate intre spatiu si mobilerul propus.

Edwin Lutyens (A&C) folosea aceleasi seturi de elemente acoperisul pronuntat, cosurile masive
si timpanele. La el insa acestea erau puternic texturate in caramida.
- peisajul juca un rol important in proiectele sale, creand relatii complexe intre casa si gradina.

ORASUL GRADINA (precursoare ex. Port Sunshine, Bournville )

- in spatiul cultural englez exista o directie de gandire de factura culturalista, care va duce la
miscarea orasului gradina, promovata de Sir Ebenezer Howard in anul 1898.
- aceasta propunea un nou tip de urbanism, atent la formarea unor comunitati autosuficiente,
inconjurate de centuri de spatiu verde si care contineau parti proportionate de locuinte, industrie
si spatiu agricol.
- orasele satelit formau o comunitate de pana la 250 000 de persoane in unitati de 60 000 (orasul
central) la 32 000 (orasele satelit) legate de inele si axe de circulatie.

LETCHWORTH
- Parker si Unwin reusesc sa introduca o densitate redusa a spatiului construit si o inltime joasa
pe care sa le echilibreze cu spatiul verde adiacent .
- Imaginea locuintelor este una pitoreasca, cu acoperis cu lucarne.
- putini isi puteau permite locuinte detasate pe teren si de aceea s-a optat pentru locuinte cuplate
sau insituite in cea mai mare parte a dezvoltarii
- tipologiile evolueaza si se eficientizeaza. Cel mai bun exemplu de locuinte modeste este un
model de patru locuinte insiruite, model care a fost foarte mult folosit in intreaga dezvoltare.
Ebenezer Howard propune o structura de locuire comuna in care o serie de activitati ale locuirii
sunt prelute de spatiile comune.
- Homesgarth si Meadow Way Green sunt doua exemple elocvente.
- locuitorii beneficiau de o cantina comuna si de servicii de curatenie. Aceste locuinte erau
destinate tinerilor, familiilor fara copii si persoanelor varstnice.

HAMPSTEAD
- este realizat de H. Barnett, R. Unwin si E. Lutyens in 1906
- dorinta era aceea de a creea un oras in care locuintele sa fie accesibile unui numar mare de
locuitori.
- comunitatea trebuia sa fie in stransa relatie cu natura .
- Unwin propune doua directii de dezvoltare:
- sa ofere perspective asupra spatiilor verzi deschise pentru fiecare locuinta,
- sa construiasca o retea de transport mai degraba pentru locuitori decat pentru cei care
tranziteaza orasul.
- dezvoltarea este inspirata din lucrarea lui Camillo Sitte City Planning According to Artistic
Fundamentals.
- daca Unwin era influentat de ideile lui Sitte, Lutyens proiecteaza piata centrala ca un centru al
comunitatii, avand doua biserici si o cladire publica importanta.
- strazile fundatura erau o tipologie care putea crea in viziunea autorilor, sentimentul de
apartenenta pentru locuintele adiacente
- cele doua exemple au constituit un real succes in epoca si au devenit modele de urmat pentru o
serie de alte dezvoltari.
- densitatea scazuta si relatia cu natura si vecinatatile erau caracteristici importante care nu se
puteau obtine in orasele existente.

Arts and Crafts - SUA

- influenta ideilor A&C sunt deosebit de importante in SUA.
- G. Stickley, un arhitect fara studii, fost constructor de mobila, propune spatiile de locuit
europene publicului de peste ocean.
- obiectele din locuinta sunt deosebit de importante in viziunea sa, locuinta fiind un spatiu al
curateniei morale si fizice in relatie cu spatiul exterior.
- respinge ornamentul atat in arhitectura cat si in mobilierul pe care in produce. Poate fi
considerat unul din precursorii mobilierului modern.
- ideile sunt raspandite prin intermediul revistelor.

- F. L. Wright proiecteaza cateva locuinte care au fost si realiazate ulterior. Acestea propun
spatiul de living care inlocuieste parlor-ul, atat de folosit in arhitectura secolului XIX.
- proiectele lui Wilson Eyre, deosebit de comfortabile, au fost incadrate in stilul rezidential
Philadelphia.

- acesta folosea traditia mestesugareasca din spatiul Pensilveniei

- exemplul are un aparat de intrare impresionant, pe doua niveluri , urmat de o casa de scara
generoasa.

- etajul dispunea de o pasarela-galerie in jurul spatiului central, pe trei parti

EUROPA
Art Nouveau

- stilul este influentat de atentia acordata formelor organice, a tijelor curbe ale tulpinilor ce sustin
inflorescenta. Este astfel un stil puternic decorat, cu aplicatii mai degraba in designul obiectelor
sau bijuteriilor.

H. van de Velde, alaturi de Victor Horta sunt unii dintre primii care au introdus stilul in
arhitectura locuintei.

- van de Velde, inspirat de ideile lui W. Morris credea in unitatea spatiului si astfel isi
proiecteaza propria locuinta unde se ocupa de la proiectarea spatiului, la obiecte si covoare, la
perdele si pana la imbracamintea familiei sale. Proiectul se dorea o reprezentarea a unitatii in
design.
- V. Horta aduce multe inovatii in arhitectura locuintei, dincolo de imaginea stilului.

- folosirea metalului si a sticlei in noile forme structurale este una dintre inovatii.

- pentru evitarea spatiilor interioare intunecate el foloseste case de scara metalice, deschise care
pot lasa lumina sa patrunda.
- Hector Guimard a fost poate cel mai influent arhitect artnouveau francez.

- realizeaza Castel Beranger, un imobil de locuinte tipic parizian.

Antonio GAUDI - casa BATLO

Gaudi este un arhitect catalan considerat unul dintre cele mai originale figuri ale secolului
al XX-lea. El ramane devotat propriului stil pana la final, spre deosebire de ceilalti
arhitecti care preiau ideile stilului international.

- casa BATLO este o interventie pe o cladire existenta pe care Gaudi o face la cererea familiei
Batlo.

-el modifica nu doar fatada si volumetria exterioare ci intrega spatialitate.

- inspiratia din anatomia animala este evidenta, spatiul acoperisului reprezentand un dragon, cel
mai interesant poate din interior vazut, din spatiul podului.
Antonio GAUDI - casa MILA

- construieste casa Mila intre 1906 si 1910, un imobil de apartamente de lux, cu spatii publice in
amfilada la fatada principla si spatii private aranjate spre curte.

- intensitatea luminoasa a apartamantelor se schimba constant, lumina fiind o tema aparte a

arhitectului (vezi Sagrada Familia)

- cladirea dispune de un garaj la subsol, de un pod spatios si circulatii desupra acestuia

Secession

- Hermann Muthesius pune bazele grupului Deutsche Werkbund, bazat pe ideea de productie
de masa si mestesug, combinatia pentru un nou design.

- realizeaza acest proiect inspirat din de locuintele detasate engleze, destinate clasei de mijloc
- J. M. Olbrich a fost ales sa realizeze colonia pentru artisti de la Darmstadt.

- sunt invitati sapte artisti (printre care si Peter Behrens) sa locuiasca aici si sa-si dezvolte ideile.

- Olbrich proiecteaza toata colonia, in afara locuintei lui Behrens, care se dovedeste in final cea
mai inovativa.

Locuirea intre Razboaiele Mondiale

- perioada primului RM a fost una deosebit de grea si care a redus sectorul constructiilor.
Imediat dupa, atentia cade in special pe conditiile sanitare, orientarea favorabila, ventilarea
spatiilor, spatii sanitare in fiecare locuinta.

- modelul acceptat a fost acela cu bucataria compacta, dormitoare mici si living spatios cu
legatura spre exterior.
- este momentul in care principiile modernismului (functionalitate, spiritul practic, lipsa
ornamentatiei) devin regula

Rusia – constructivismul

- Revoluta din 1917 produce o schimbare de mentalitate in intrega societate care urmarea
desprinderea de organizarea burgheza, inclusiv in ceea ce priveste locuirea.

- Astfel se cauta noi modele. Initial sunt produse locuinte mici fara bucatarii si cu functiuni
suport comune – domkommunas.

- in urma unor concursuri sunt propuse modele care devin inspiratie nu numai pentru spatiul
sovietic.

- unul dintre ele propunea doua locuinte cu un dormitor suprapuse , realizate pe trei niveluri.
Spatiul livingului avea un etaj si jumatate si era orientat spre sud. Acesta era accesat de la un
nivel intermediar. Spatiul dormitoarelor era opus livingului, permitand ventilatia trasversala.
- din pacate modelul nu produce foarte multe locuinte pentru ca sistemul este abandonat.

- modelul cu un dormitor nu corespundea cerintelor reale.

- de obicei facilitatile comune nu erau realizate pentru ca materialele erau necesare altor locuinte

- lipsa managementului

- locuintele comune presupuneau un tip de comportament social care nu era adecvat Rusiei in
acel moment cand marea majoritate a populatiei provenea din mediul rural
- doua sunt influentele in domeniul urbanismului: orasul liniar proiectat de Soria y Mata sau
orasul viitorului proiectat de Tony Garnier.

- proiectul Magnitogorsk (N. Leonidov). propune langa rau o centura verde destinata recreatiei,
urmata de spatiile de locuit. Urma o centura verde in care se afla autostrada si constituia o
protectie fata de zona industriala si calea ferata. Sistemul era incheiat de zona agricola.

- functiunile publice erau plasate in parc pentru ca locuitorii sa treaca prin zona locuita spre
aceste functiuni.
N. Leonidov – Magnitogorsk
I. Leonidov – oras liniar
Le Corbusier – oras linear
Franta

Tony Garnier
.- in 1904 realizeaza un proiect pentru un oras ideal - cite industrielle, model deosebit de influent
pentru gandirea progresista.
- una dintre ideile de baza ale acestui model este aceea de separare functionala a unitatilor unui
oras : industria, unitatile civice, locuintele, unitatile medicale si spatiile destinate petrecerii
timpului liber.
- orasul era proiectat pentru o populatie de
35 000 de locuitori, amplasat intre elemente naturale majore (munti si rau), era deservit de
hidrocentrale. Industria si invatamantul erau strans legate pentru a functiona corect in noua
societate de factura socialista.
- ideile publicate in 1918 vor influenta urbanismul si ideile CIAM.
- ce mai influenta figura a arhitecturii franceze este Le Corbusier care formuleaza intre cele
doua razboaie mondiale principiile arhitecturii moderniste, principii ce vor influenta arhitectura
mondiala.

- proiectele sale sunt dublate de lucrarile teoretice care vor deveni de asemenea deosebit de
influente.

- este o figura importanta a congreselor CIAM, congrese mondiale de arhitectura care pun
problema locuirii.
- impreuna cu inginerul Max du Bois realizeaza in 1914 priectul casei Dom-ino (termen format
prin combinarea cuvintelor domus si inovatie).

- proiectul este inovator prin structura sa portanta formata din stalpi si planseul dala, avand o
mare flexibilitate a planului si a compunerii fatadei
- principiile folosite in multe dintre proiectele sale, printre care si maison Citrohan (Citroen)
(nume relationat cu ideea masinii de locuit) se spune ca le-a desprins din spatiul unei cafenele
pariziene care avea o supanta. Spatiul l-a facut sa anticipeze modalitatile si posibilitatile de
folosire in locuinta.

- livingul este realizat pe doua niveluri, inspirat din locuintele-atelier ale artistilor perizieni.
- iluminarea se face prin cele doua capete scurte
domino / citrohan
Franta - 1922 immeuble-villas

- proiectul suprapune intr-un ansamblu 200 de de locuinte tip citrohan

- fiecare locuinta beneficia de o terasa gradina mare

- locuintele beneficiau de servicii colective comune, inspirate din locuintele-hotel americane
Franta - 1925 pavilionul l’esprit nouveau

- le Corbusier realizeaza una dintre celulele imobilului din 1922 in cadrul unei expozitii

- imobilul contine un spatiu destinat locuirii in L care imbraca curtea/terasa exterioara generoasa.

-mobilierul simplu, modular, modern completeaza alaturi de tablouri puriste atmosfera interioara

Locuirea 1927 cele cinci principii ale arhitecturii moderniste

“Vers une Architecture”

+volumul suspendat pe pilotis
+terasa inverzita
+plan liber
+eliberearea fatadei
+ferestre in banda
Franta 1931 vila Savoye

- arhitectul realizeaza o casa de vacanta pe un teren generos, beneficiind de un buget pe masura.

- proiectul ii permite sa experimenteze si sa aplice cele cinci principii ale arhitecturii moderniste
descrise anterior.
- volumul geometric avand ferestre in banda este ridicat pe pilotisi (stalpi)
- volumul parterului este rotunjit pentru a permite circulartia auto in jurul imobilului
- circulatiile sunt cele care separa cele doua zone functionale (publica si privata) asezate distinct
in jurul curtii, formand litera L
-terasele devin spatii de legatura si de relationare intre unitatile functionale si exterior

Locuirea intre Razboaiele Mondiale

Germania
- desi dupa o perioada grea, Gremania produce cateva exemple de locuire elocvente pentru
inceputul secolului.

- Ernst May se ocupa intre 1925 si 1930 de dezvoltarea imobiliara a orasului Frankfurt unde
produce o serie de noi modele de locuit colective destinate maselor prin proiectul Neues
Frankfurt
Frankfurt kitchen .

Printre alte inovatii produce impreuna cu Grete Lihotzky un prototip de mobilier destinat
bucatariilor compacte, modular si standardizat care devine model universal de atunci incolo
-Întreaga mişcare modernista a dus între 1919 şi 1927 la construcția a aproximativ 4000 de
clădiri şi a peste 8500 de apartamente în Stuttgart, încheind cu expoziţia modernistă din 1927
pentru care a fost realizat cartierul Weissenhof.
-De coordonarea proiectului expoziţiei, planificarea sa şi proiectarea planului general s-a ocupat
în special arhitectul Ludwig Mies van der Rohe iar, alături de el, de proiectarea propriuzisă a
imobilelor printre altii, de: Le Corbusier, Walter Gropius, Bruno and Max Taut, Hans Poelzig,
Mart Stam, Peter Behrens si Hans Scharoun.
- initial solutiile trebuiau sa produca locuinte pentru clasa de jos, pe ideea planului liber, unde
livingul si locul de luat masa erau in acelasi spatiu si astfel se putea reduce suprafata. Doar o
parte dintre arhitecti au urmat ideea, restul proiectelor sunt adresate mai mult clasei de mijloc.

weissenhofsiedlung 1927

Proiectele 1-4 i-au fost atribuite lui Mies van der Rohe care a propus ca tema pentru ele
flexibilitatea spaţială, una dintre temele care mai persistă încă şi la ora actuală ca o temă valabilă
şi nespeculată îndeajuns. În sensul proiectului el propune o structură metalică scheletală care lasă
liber nivelul pentru viitoare transformări spaţiale. Singurele puncte fixe ale planului sunt nucleele
ude ale casei - băile, grupul sanitar şi bucătăria, condiţionate de existenţa reţelelor. Restul
compartimentărilor erau propuse din panouri glisante care puteau oricînd modifica spaţiul în
funcţie de perioada zilei sau de dorinţa utilizatorilor. Nivelul de jos al imobilelor era ocupat de
dotările tehnice, depozitări şi spaţii comerciale, cele superioare cu apartemante dotate cu
bucătărie şi baie proprie şi terasa cu spălătorie, uscătorie şi o grădină comună.
- Le Corbusier and Pierre Jeanneret propun doua proiecte, o casă bazată pe Maison Citrohan,
un concept dezvoltat în urmă cu 10 ani si un proiect de locuinta dubla.

- proiectul locuintei duble mizeaza pe economicitatea spatiului si pe flexibilitatea lui. Alaturi de

temele sale specifice el propune transformarea spatiilor de noapte pe durata zilei prin glisarea
peretilor.

Standardizarea elementelor constructive, a planşeului şi a geamurilor permite o reducere a

costurilor. Funcţiunea este configurată în jurul livingului care este deschis spre exterior. Spaţiile
suport adiacente lui pot fi deschise şi integrate spaţiului central. Spaţiul de jos este mobilat cu
funcţiuni tehice, cel principal cu livingul şi spaţii de zi, mezaninul găzduieşte dormitoarele şi
terasa este ocupată de dormitorul copiilor şi o grădină.

Germania - Dessau Bauhaus 1926

Walter Gropius
-sunt propuse sapte locuinte care alcatuiesc un ansamblu compact.
- volumele albe pure sunt taiate de suprafete mari de sticla. Acestea s-au dovedit extrem de
nepractice in timp, incalzirea atelierelor in special fiind deosebit de costisitoare.
- sunt propuse locuinte identice, urmarindu-se ideea de standardizare a elementelor.
-propria locuinta era singura care nu avea un spatiu studio, dar avea spatii destinate oaspetilor si
servitoarei. Desi propuse ca modele pentru locuinte minimale ele erau concepute ca locuinte de
lux.
- intreaga locuinta era mobilata cu obiecte din teva de otel, proiectate de Marcel Breuer
-celalalte 6 locuinte erau constituite in trei module identice, fiecare avand un spatiu studio.
- multi dintre cei cazati (V.Kandinsky si P. Klee) au modificat imaginea austera propusa de
Gropius initial. Peretii au fost vopsiti in culori tari si mobilierul a fost schimbat cu obiecte
clasice.

Le Corbu
Reconstructia moodernista 1945-1960

In perioda de dupa razboi nevoia de locuinte era stringenta. De asmenea razboiul a distrus zone
extinse din orasele Europei, lasand cale libera unei reconstructii poate prea grabite si totalitare.

Unite d’habitation Marsilia (1952)

In perioda de dupa razboi Le Corbusier reuseste sa-si implementeze ideile legate de locuire intr-o
serie de proiecte denumite generic– unite d’habitation, dintre care cel mai cunoscut este cel din
Marsilia.

- Cladirea lunga de 165 metri, inalta de 20 de etaje, gazduia 337 de apartamente.

- Ridicat pe stalpi, imobilul nu oferea pentru nici un apartament contact direct cu spatiul verde
exterior, insa fiecare dintre aceste apartamente avea balcon.
- Conceptul era acela al unei strazi interioare spre care apartamentele au rezolvat accesul.
- Terasa superioara era destinata unor functiuni comune (pisina, gradinita, etc.)
Le Corbusier foloseste culoarea (influenta suprematista) spre a diferentia si personaliza fiecare
apartament, atat spre exterior, cat si spre coridorul de acces.
Ideile proiectului sunt transpunerea ideilor promovate prin congresul Ciam si Charta de la Atena
si exprimate in schitele de proiect ale perioadei sale initiale.
Organizarea interna a apartamentelor este influentata de proiectul Narcomfin si speculeaza un
model pe doua niveluri, in care apartamentele sunt desfasurate in jurul coridorului de acces.

Werkbund
Fondat de Hermann Muthesius în 1907, scopul Deutscher Werkbund a fost acela de a favoriza
legăturile dintre artiști și industriașii germani pentru a dezvolta o identitate germană prin design
și arhitectură. Până în 1914 erau 1.870 de membri în 6 țări.
Werkbund s-a extins asupra mișcării engleze de artă și meserii , adoptând îngrijorări cu privire la
faptul că meșteșugul și designul au influențat viața oamenilor și propagând o respingere a
istoricismului în favoarea arhitecturii vernaculare adecvate epocii moderne. Diferența majoră
dintre mișcarea de artă și meșteșuguri și Deutscher Werkbund a fost că Werkbund a căutat să
combine promovarea mestesugurilor cu industria, spre deosebire de respingerea producției de
mașini. Werkbund a cuprins tehnologia de proiectare a obiectelor și clădirilor care îndeplineau
nevoile în schimbare ale societății.
„Între 1894 și 1904, valoarea comerțului exterior al Germaniei s-a dublat, iar până în 1913,
Germania a depășit Marea Britanie în procente din producția mondială.” Industria a fost vitală
pentru economia germană și, întrucât nu aveau acces la materiale ieftine, accentul a fost îndreptat
către producția artizanală de înaltă calitate. Spre deosebire de idealurile britanice Arts and Crafts,
arhitecții din Germania au început să considere mecanizarea ca fiind necesară și, prin urmare,
aveau nevoie de expresie prin arhitectură și design. Muthesius era interesat să exploreze
naționalitatea și căuta să „exprime arhitectonic demnitatea și efortul calm al unui nou spirit
german german încrezător”. Unii arhitecți din Werkbund, inclusiv Walter Gropius, au fost
implicați în planurile de locuințe sociale, dezvoltând noțiuni de standardizare și prefabricare. În
mare parte, însă, accentul sa pus pe producția industrială.

Peter Behrens ilustrează preocupările Werkbund de a reprezenta industria atât nobilă, cât și parte
a identității germane. Behrens a format cu succes o identitate corporativă pentru compania de
energie electrică „Allgemeine Elektricitäts-Gesellschaft” (AEG), prin design grafic, publicitate,
produse și, de asemenea, arhitectură. Sala turbinelor AEG (1908-09) a fost construită ca fabrică
și avea nevoie de o hală centrală fără întrerupere care să faciliteze mișcarea de turbini mari în
spațiu. Prin urmare, s-a folosit un cadru de oțel și este expus pe exterior, combinat cu masaj de
zidărie grea. Cu toate acestea, în detalii Behrens expune zidăria ca fiind inutilă din punct de
vedere structural; colțurile sunt uriașe, dar benzile orizontale și acoperișul înclinat dovedesc că
nu au nici o funcție portantă. El inversează așteptările noastre de lejeritate și masă. În mod
similar pe părțile laterale ale clădirii, se fixează cepuri și se termină pe suporturi balamale
gigantice. Acesta este un exercițiu în includerea posibilităților noilor tehnologii.

Clădirea este preocupată și de dotarea cu gravitație a industriei prin monumentalitate. Întrucât

industrializarea a fost considerată vitală pentru viitorul Germaniei, această clădire dă formă noii
culturi germane. Influența limbajului clasic se vede răsunând cu arhitectura trasă, folosind
stanchioni în loc de coloane. Evocarea nobilimii lui Behrens printr-o formă clasică abstractizată
i-a determinat pe numeroși savanți să descrie Sala Turbinelor ca un templu dedicat industriei.

Expoziția Werkbund din 1914 din Köln a arătat despărțirea dintre formele expresioniste și ideile
raționalismului din cadrul grupului. Dezbaterile dintre Henry van der Velde și Muthesius despre
viitorul mișcării au dus la slăbirea Werkbund, iar după Primul Război Mondial grupul a pierdut
influența.

Deutscher Werkbund a fost o mișcare incredibil de importantă și de influență; ideea că arhitecții

și designerii ar putea face parte din producția de masă și designul industrial a continuat să se
dezvolte în Germania cu mișcarea Bauhaus și arhitectul Werkbund Walter Gropius.