FACULTATEA DE ARHITECTURĂ ȘI URBANISM TIMIȘOARA

Premisele apariției imobilului Scala, imaginea sa în Bucureștiul

interbelic și evoluția sa în timp

Damian Andrei
Iuhasz Tünde

Anul universitar 2020 – 2021

Cuprins
1. Abstract ......................................................................................................................... 3
2. Rudolf Fränkel ............................................................................................................... 3
3. Gartenstadt Atlantic Berlin ............................................................................................. 5
4. Cinema Lichtburg .......................................................................................................... 7
5. Cinema Scala .................................................................................................................. 8
5.1. Contextul istoric ........................................................................................................ 8
5.2. Amplasarea .............................................................................................................. 9
5.3. Percepția obiectului ................................................................................................. 10
5.4. Planimetria și materialitatea ...................................................................................... 11
5.5. Evoluția în timp ...................................................................................................... 12
6. Bibliografie................................................................................................................... 13

2
1. Abstract
Cinematograful reprezintă unul dintre programele asociate cu arhitectura modernă a
anilor 1920-1930, acesta susținând ideile fundamentale ale idealurilor modernismului -
mișcarea, spațiul, lumina.
Construcția în anul 1937 a cinematografului Scala din București susține această
idee, întărind caracterul modernist al Bulevardului Magheru și de asemenea marcând unul
dintre momentele definitorii ale carierei internaționale ale lui Rudolf Fränkel.
Momentul coincide cu dorința oamenilor vremii de a genera programe ample de
construcție a instituțiilor publice pe anumite axe ( bulevarde ) noi trasate după Primul Război
Mondial ( axa bvd. Take Ionescu - actualul bvd. Magheru ). De asemenea, s-a dorit o trecere la
un stil reprezentativ al instituțiilor publice la acea vreme - considerat de ei a fi stilul modernist.
Studiul realizat dorește a analiza adaptarea modernismului contextului internațional
la cel din spațiul românesc, analizând construcția arhitectului german care la îndemnul
statului inițiază o serie de proiecte ample de construire a imaginii Bucureștiului vremii.
De asemenea se dorește prezentarea cadrului de dezvoltare al arhitectului , influențele
care l-au inspirat cât și activitatea sa de proiectant în București acestea constituind premisele
identificării principiilor de alcătuire și rezolvare la scară urbană a clădirii.
Este necesar a studia aplicarea principiilor moderniste în rezolvarea sitului și în crearea
imaginii generale, dar și a funcțiunilor, structurii, problematica imobilului Scala născându-se
încă de la forma sitului - o formă trapezoidală îngustă care se află la intersecția cu actuala stradă
C.A. Rosetti.
Evoluția imobilului în timp este de asemenea un subiect al analizei, deoarece
cutremurul din 1977, distruge în totalitate clădirea, iar pe locul acesteia se naște un bloc de
locuințe colective, care dorește a mima caracteristicile formale ale imobilului original Scala.
Subiectul studiului prezintă analiza comparativă în rezolvarea functiunilor prezente -
de cinematografie și locuire, cat și o evolutie în timp a refuncționalizării clădirii, prezentând
de asemenea o paralelă cu situația existentă, actuală.

2. Rudolf Fränkel
Este un arhitect de origine poloneză,nascut la inceputul secolului XX, format in
arhitectura in cadrul Colegiului Tehnic Regal din Charlottenburg.
Este studentul lui Erich Mendelsohn, își termină studiile în anii de după război, moment
crucial pentru direcția pe care o abordează in arhitectură.
Perioada imediată de dupa Primul Razboi Mondial este una crucială în spațiul german.
Pierderile masive in zona spațiului construit, criza socială și criza economică declanșată de
acestea pune statul în nevoia de a se gândi la soluții de reconstrucție masivă a fondului
construit pe numeroase programe, axându-se în principal pe locuire.
Perioada interbelică in spațiul german este marcată de câteva momente cruciale-
formarea Republicii de la Weimar , a școlii Bauhaus si adoptarea modernismului cu

3
variațiunile specifice spațiului german – Neues Bauen prin prisma ideii de raționalizare și
tipizare aduse de modernism și expresionismul german- un curent regăsit în toate formele
de artă, preponderent și în arhitectură, unde Erich Mendelsohn -profesorul lui Frankel- are
o contribuție semnificativă.
În primă fază, modernismul urmărit in opera lui Frankel se poate regăsi în cateva
principii – detașarea si eliberarea structurii datorate inovațiilor din domeniul materialelor
de construcții de la acea perioadă, în special beton armat, sticlă,metal. Acest lucru ofera
posibilitatea creerii unor noi forme , a deschiderii volumelor catre exterior pentru a permite
luminii și vântului sa pătrundă în spațiile interioare , a epurării construcțiilor de decorațiile
redundante,fapt care duce la generarea unei imagini arhitecturale curate, axate în principal
pe jocuri volumetrice si compoziții de goluri la nivelul fațadei, a tipizării construcțiilor din
rațiuni economice, corelate cu nevoia regenerării imediate a fondului construit in anii
postbelici.
Neues Bauen este o mișcare manifestată in principal in spațiul german, definitivată in
1920 ca și nume pentru un grup de arhitecți și artiști care se disting de mișcarea modernistă
prin expresionismul pe care îl aduc în artă. Titlul subliniază totuși direcția modernistă a
epocii, întrucât mișcare face o distincție clară intre ce se numește arhitectura
clasică,istorică,expresivă si construcțiile care sunt asociate tendinței de tipizare, care se
atribuie mișcării moderniste. Walter Gropius atribuie acest stil arhitectural cu generarea
formală în corelare directă cu tipul funcțiunii „Prin contrast, noua atitudine din arhitectură,
care caută să răspundă în mod uniform necesităților vieții și artei, își are punctul de plecare
în funcțiunea lucrurilor, în esența lor interioară și în tipul de persoană căreia i se adresează”
(v. Ute Poerschke, Architectural Theory of Modernism. Relating Functions and Forms,
Routledge, 2014, p. 146, nota 56)
Asocierea între Neues Bauen si cercul școlii Bauhaus avea să îi confere mișcării
imaginea unei arhitecturi geometrizate, cu o expresie epurată a volumetriilor, cu
raționalizare, pusă în același context cu o variantă mai radicală de raționalism- Noua
Obiectivitate. Un alt principiu identificat este și folosirea culorii pe teoriile enunțate de
școala Bauhaus, în spiritul generării unei compozitii raționalizate din punct de vedere
vizual.
Însă, în acest caz trebuie să facem distincția clară între raționalism și funcționalism-
prima urmărește generarea unor volume bazate pe gândire geometrică,tipizată, în timp ce
raționalism se concentrează pe corelarea formei cu funcțiunea pe care o reprezintă,
generând forme mai libere și individualizate.
Cea din urmă se regăsește și în cazul lui Erich Mendelsohn, care militează pentru o
variantă expresiva a funcționalismului, o variantă mai dinamică, axată pe forme curbe,
expresive, pe generarea unei arhitecturi care să dialogheze cu spațiul public și să participe,
detașată într-o oarecare măsura de rigiditatea si raționalitatea mișcării moderniste.
Urmărind lucrările sale, acestea au un caracter sculptural, dialoghează punctual cu spațiul
public prin jocuri volumetrice, urmărește generarea unei poezii a volumetriilor în dialog cu
spațiul public. Compozițiile se axează pe accentuarea puternică a dinamicii dintre orizontal
și vertical , dintre drept și curb, articulat și racordat, etc. În cadrul unei conferințe ținute la
Amsterdam în 1923, acesta face trei distincții clare de funcțiune – cea a mașinii, care este
o funcție pură ca și scop, a construcției , care se remarcă prin raționalizare, și a arhitecturii,
4
 unde se adaugă impulsul creator. In esență , prin ideologia sa, acesta propune o sinteză a
logicii,a funcționalului, și a expresivității,dând astfel naștere funcționalismului dinamic.
Aceste idei sunt relevante pentru a fi urmărite în opera lui Rudolf Frankel , care deși
urmărește o abordare similare ca și logică și funcțiune, adaugă latura expresivă a formelor
si compoziției în arhitectură corelate cu funcțiunea si siturile pe care avea să își edifice
proiectele.
Până la venirea sa în Romania, din cauze de instabilitate politică in Germania anilor
30 , este relevant de urmărit două opere care îi incoporeaza aceste principii clare –
Gartenstadt Atlantic Berlin, și ulterior Cinema Lichtburg, construit în aceeași zonă.

3. Gartenstadt Atlantic Berlin

Este un cartier de locuințe construit in nordul Berlinului în al doilea deceniu al

secolului 20, locuințe pentru clasa de mijloc.

Situl este unul compus din 3 loturi, de formă neregulă , delimitat de o tramă
stradală compusă din străzi rectangulare si străzi curbe. Dat fiind numele, programul
adoptat în locuire este acela de oraș grădină, inspirat de conceptul englez al orașului
grădină. Frankel alege sa ocupe limitele sitului cu fond construit, pentru a oferii
locatarilor o serie de curți private.
În rezolvarea sitului , morfologia stradală devine esențială în compoziția
arhitecturală – fondul construit se subordonează tramei stradale. Din dorința unui
dialog cu spațiul public , Frankel adoptă o serie de artificii – substracții, retrageri de la
frontul stradal , încadrate într-o fază incipientă a funcționalismului dinamic.

1 Plan de situație Bartenstadt atlantic - Berlin

5
 2

Imaginea de ansamblu este una apropiată modernismului de factură rațională. Deșii se

observa prezența linie curbe în compoziție, clădirile sunt, cu mici variații, tipizate si alipite,
nu există o ierarhizare contrastantă la nivelul jocului volumetric sau al fațadei. Trecerile
subtile de la frontul stradal la intersecții sunt rezolvate mult mai subtil prin prezența unor
balcoane, sau prin substracții volumetrice la nivelul sitului. Un element contrastant îl
reprezintă însă acoperișurile în ape, o posibilă trimitere la o imagine istorică a arhitecturii din
spațiul german. Acest proiect incipient al lui Frankel speculează direcțiile compoziționale și
abordarea arhitecturală , fiind primul proiect de amploare al arhitectului.

2 Imagine aeriană Bartenstadt atlantic

6
4. Cinema Lichtburg

Cinema Lichtburg este primul proiect cu funcțiune de cinematograf al lui Frankel,

construit langa Gartenstadt Atlantic. Aici se poate observa o definitivare clară a direcțiilor
menționate mai sus.
În rezolvarea sitului, Frankel marcheaza mult mai clar și puternic colțul a două laturi
lungi,puternic marcate de orizontale, printr-o verticală contrastantă, care se ierarhizează atât
prin înălțime, cât și prin șirurile de geamuri bandou verticale care îi accentuează caracterul.
Laturile sunt ocupate de 2 volume în care predomină orizontala. Volumele sunt păstrate ,
elementele vizuale principale sunt reduse la nivelul jocurilor volumetrice și a golurilor, unde
Frankel le articuleaza într-un mod foarte fin prin curbarea liniilor la nivelul articulării
acestora.

Cinema Scala

3 Cinema Lichtburg
4 Cinema Scala

7
 În cazul cinematografului Scala, se observă o abordare similară dată de aceleași direcții
abordate de Frankel – jocul volumetriilor, contrastul intre orizontal si vertical, tema tensiunii colțului,
care de aceasta dată este rezolvată în mod invers față de precedentul cinema Lichtburg. Aici, Frankel
alege sa construiască un volum mai inalt, cu o proporție ce îi accentuează verticala, compus vizual
dintr-o grilă structurala de beton, din care decroșează un volum mai scund, care iese in spațiul urban
pentru a rezolva intersecția bulevardului Magheru cu strada C.A. Rosetti,unde arhitectul alege sa
rezolve tensiunea corpului printr-o curbare foarte fină a volumului care preia direcția străzii
perpendiculare pe bulevard. Deșii similare ca și imagine – reductibilă la volume și goluri, rezolvarea
arhitecturală in context urban este vizibil adaptată la condițiile sitului. Volumul mare dialoghează cu
frontul,fiind captat in acesta, iar volumul mai mic se ierarhizează atât la nivel formal, cât și prin
detașarea sa față de front.

5. Cinema Scala

5.1. Contextul istoric

Perioada interbelică prezintă o

epocă de înflorire administrativă și
culturală, aceasta fiind definită de o
coerență a organizării a sistemelor
edilitare; o sistematizare a orașului, în
anii 1930 apărând tramvaiele electrice
și primele autobuze.
Stilurile abordate de către
arhitecți variază, perioada 1918 - 1944
fiind o perioadă de căutări stilistice, marcată de diferiți factori economici și sociali.
Folosirea betonului armat în arhitectură duce către o simplitate a formelor și răspunde la
necesitățile funcționale, elementele decorative fiind înlăturate. Cea mai prosperă perioadă
a orașului este marcată de construcția vilelor și blocurilor moderniste, acestea fiind
producția unei societăți moderne, anii 1920 prezentând un mediu favorabil pentru punerea
în practică a principiilor modernismului.
De asemenea această perioadă marchează dorința oamenilor vremii de a genera
programe ample de construcție a instituțiilor publice pe anumite axe ( bulevarde ) noi trasate
după Primul Război Mondial. Axa bvd. Take Ionescu - actualul bvd. Magheru - vine drept
o soluție de dublare a Căii Victoriei - pentru multă vreme axa principală pe direcția nord-
sud a Bucureștiului. Bulevardul prezintă numeroase clădiri cunoscute,
precum: Restaurantul "Grădiniţa", Cofetăria "Casata" (reconstruită după 1977), Casa D.A.
Sturdza (unde până în 1990 a fost sediul Casei de cultură a copiilor din sectorul 1 ),
Magazinul "Eva", blocul ONT, Blocul ARO (Cinema Patria), Cinema Scala, Teatrul
"Constantin Nottara", Hotel Ambasador, Hotel Lido, Clădirea CICLOP (prima parcare

5 CEC - Cinema Republica - Restaurant Republica, Cinema Republica fost Scala - Literele "Scala" au dispărut după război

8
 supraetajată ), Blocul Scala şi Blocul Dunărea (reconstruite după 1977), Blocul Wilson
(grav avariat la cutremurul din 1977, refăcut ulterior).

5.2. Amplasarea

Cinematograful reprezintă
unul dintre programele
asociate cu arhitectura
modernă a anilor 1920-1930,
acesta susținând ideile
fundamentale ale idealurilor
modernismului - mișcarea,
spațiul, lumina.
Cinematograful Scala, situat
la intersecția Bulevardului
Magheru cu Str. C. A.
Rosetti, cât și blocul ce poartă același nume - situat în imediata vecinătate a acestuia
- prezintă o emblemă a școlii interbelice de arhitectură din România.
“Amplasamentul imobilului Scala și soluția arhitecturală adoptată de Fränkel aduc
în discuție două teme care și-au găsit prin expresionism formularea cea mai intensă:
dinamica orizontalei și tensiunea colțului ”. Arhitectul lucrează cu ambele teme, adaptându-
le unui teren alungit, dorind a gestiona contextul urban în care este amplasat.
Spre deosebire de relația de colț identificată cu blocul Scala de pe cealaltă parte a
Străzii C. A. Rosetti - marcată prin verticalitate - clădirea cinematografului prezintă un
raport invers - din volumul vertical situat în frontul continuu al bulevardului născându-se
dinamica orizontală a volumului de înălțime redusă care se curbează la intersecția cu strada
C. A. Rosetti și îi preia direcția. Această relație de curbură poate fi observată și la blocul
Jawol situat vis-a-vis de cinematograf, cele două clădiri constituind la vremea respectivă
vârful de lance ( și “pâlnie ” ) al construcțiilor moderniste de pe Bulevardul Magheru. Cele
două clădiri, prezintă similarități la nivelul de stil și principii arhitecturale abordate,
orizontalitatea și ritmicitatea fațadelor corpului circular al cinematografului, fiind dublată
de cea a blocului Jawol.

6 Blocul Jawol şi cinematograful Scala străjuind bulevardul.

9
 5.3. Percepția obiectului

Construcția este formată

din două volume cu funcțiuni și
principii de organizare distincte.
Verticala volumului înalt
marchează intrarea, orizontala
corpului de înălțime
redusă urmând direcția
Bulevardului Magheru și
închizând colțul cu strada C.A.
Rosetti.
Colțul este punctul focal al
topografiei urbane, acesta prin curba amplă a fațadei și ritmul dictat de orizontale prezintă
o compoziție dirijată. Existența unui element vertical, poziționat asimetric prezintă o
tensiune la nivel volumetric, de asemenea existând ideea unei limite laterale ferme din care
pleacă spre colț orizontalele etajelor.
Tratarea arhitecturală a fațadelor este subordonată unei scheme dinamice, conform
căreia volumul înalt este exprimat de o grilă ortogonală pe un fond neutru, diferența dintre
fereastră și parapet fiind greu sesizabilă. Elansarea, prezența vizuală și simbolică sunt de
asemenea susținute de plasarea panoului luminos cu însemnul “Scala” chiar deasupra
volumului, pe toată lățimea, marcând intrarea. Corpul de înălțime mai redusă prezintă în
modul cel mai evident abordarea principiilor moderniste ale lui Le Corbusier, acestea fiind
exprimate printr-un ritm de ferestre orizontale lungi în care plinul parapetului alternează cu
fereastra în bandă și cu structura de stâlpi retrasă, aceasta fiind una vizibilă de stâlpi și
grinzi de beton armat. De asemenea apare ideea de “levitație” a corpului, aceasta fiind
susținută prin vitrarea continuă a parterului comercial, silueta curbă a volumului
determinând mișcarea oamenilor la nivelul trotuarului și percepția.

8 9

7 Imobilul și cinematograful Scala, sfârșitul anilor `30

8 Imobilul și cinematograful Scala: fațada spre Bulevardul Magheru
9 Imobilul și cinematograful Scala, imagine aeriană

10
 5.4. Planimetria și materialitatea

10

Organizarea generală a planului prezintă relația dintre forma trapezoidală a terenului,

forma optimă a unei săli de cinematograf și situația urbană. Sala cinematografului devine
miezul compoziției - sală de 1.500 de locuri și anexele necesare - poziționată retras, este
conectată cu spațiul urban prin aparatul de intrare, către bulevard. Volumul sălii
de cinematograf este articulat cu un alt volum - funcționând ca o coajă către exterior - ce
prezintă spații comerciale la parter și birouri la etajele superioare.
De asemenea planul parterului prezintă organizarea vestibulului intrării și a caselor de
bilete ce se continuă cu foaierul după forma care urmează curba sălii de proiecție. Pe partea
opusă a foaierului putem identifica un spațiu suplimentar pe plan semicircular ce permite
accesul la garderoba dispusă perimetral. La etajele superioare (1 și 2) această organizare
planimetrică formală se repetă pentru a permite accesul la balconul sălii de proiecție și la
lojele private de la ultimul nivel.

Materialele și culorile folosite subliniază forma, accentuând orizontala prin elemente

verticale retrase, pardoseala fiind din marmură neagră, în timp ce pereții și plafoanele -
drepte sau decalate prin scafe - sunt vopsite în culori deschise, aproape albe.
Caracterul abstract, purificat al geometriei este compensat de calitatea și prețiozitatea
materialelor. Placajelor de marmură neagră li se adaugă ușile de bronz și sticlă, cadrul
scenei din abanos, scaunele îmbrăcate cu velur de culoare Terracotta sau cortina din velur
auriu închis. Relația dintre funcție și dinamică este privită ca o posibilitate și este condiție
fundamentală a modernismului, mediator între tradiție și progres.

10 Imobilul și cinematograful Scala: planul parterului și planul etajului 2

11
 11

5.5. Evoluția în timp

12

În 1935 pe Bulevardul Magheru,

în continuarea Garajelor Ciclop se
ridica imobilul Scala1. La vreamea
construcției considerată de presa
vremii cea mai modernă clădire din
țară, având inclusiv are condiționat.
La inaugurarea cinematografului au
participat Regina Maria și Regele
Mihai. În ciuda naționalizării din
perioada comunistă a întregului imobil, Scala a rămas un simbol al vieții culturale
bucureștene, chiar dacă a purtat denumirea Cinema Republica.
Clădirile au avut de suferit în urma cutremurului din 1977. Cinematograful a avut
și el o soartă tristă. Trecut în proprietatea RADEF (Regia Autonomă a Distribuției și
Exploatării Filmelor), Scala s-a aflat în mijlocul unui proces de restituire către foștii
proprietari, însă nu înainte ca moștenirea sa culturală să fie distrusă. Pentru o perioadă,
cinematograful a fost închiriat către Biserica Isus Speranța României devenind astfel, din
sală de cinema și reprezentată a culturii celei de-a șaptea arte, un loc de predici și de
rugăciune.
Blocul de locuințe a fost consolidat parțial în regim de urgență în vara anului
1977, după cutremur, moment la care au fost luate măsuri pentru a repara elementele
structurale afectate major. În anul 2001, toate apartamentele din bloc au fost restituite
moștenitorilor industriașului Dumitru Marinescu Bragadiru, care era proprietarul
terenului respectiv la începutul secolului XX.

11 Cinema Scala în 2019 © Daniela Puia

12 Cinema Scala 2019 și 1935

12
6. Bibliografie
Surse fotografice:

Fig. 1 https://docplayer.org/8212830-Modernisierung-wohnanlage-gartenstadt-atlantic-
berlin.html?fbclid=IwAR0KW2P1CRTddNuGAxYUXB_maYVkquuw0htAUuLZfgXH
AuhBNRlmcI-PIGk
Fig. 2 https://www.gartenstadt-atlantic.de/wp-
content/uploads/2016/06/160606_atlantic_366.jpg?fbclid=IwAR0eS2-
vs10rMhR3Pl8LTkQidU9WaUGIDeaVjRYf0D8UBcm-v5X44xTkWBc
Fig. 3
https://64.media.tumblr.com/682d5060b69f99fb05e2d1409fdc994a/tumblr_mqv3rqjoLX
1s46mlho1_1280.jpg?fbclid=IwAR2UjXQ79sJqpyaKdxp0hNLF3h-
YruFZAPfikDVkcvAprW_Sx6qDLWfmaMo
Fig. 4
https://bucuresti.fest.ro/files/places/6/image_632_1_preview.jpg?fbclid=IwAR1uArQfHY
bcHQiY5xP6SbHiLP1FUkEzuQJL-idyatWvjSwLNDbcDkWa36k
Fig. 5 https://2.bp.blogspot.com/-ctz7bamCAYQ/UIffhehAxdI/AAAAAAAAAo4/Kiz-
SritRDc/s1600/2.+cec+bloc+jawol+magheru+ciclop.jpg
Fig. 6 http://4.bp.blogspot.com/-
wrYaaHi0Vww/UIPCcpERnKI/AAAAAAAAA_o/biY46bBQ0rY/s1600/68402.jpg
Fig. 7 http://arhitectura-1906.ro/wp-content/uploads/2019/04/05-Scala-sf.-anii-1930.jpg
Fig. 8 http://arhitectura-1906.ro/wp-content/uploads/2019/04/03-Fatada-bd.-Magheru.jpg
Fig. 9 https://2.bp.blogspot.com/-KkiPYB-Mk1I/W68v-
EAZJyI/AAAAAAABjRo/fkhGPerQirc2ESnUTDL_f3LQrHMGBBSIwCLcBGAs/s1600
/514_001.jpg
Fig. 10 http://arhitectura-1906.ro/wp-content/uploads/2019/04/01-Plan-parter-si-etaj-2.jpg
Fig. 11 http://arhitectura-1906.ro/wp-content/uploads/2019/04/2_Scala_2019@Daniela-
Puia.jpg http://arhitectura-1906.ro/wp-content/uploads/2019/04/1_Scala_2019@Daniela-
Puia.jpg
Fig. 12 https://www.flickr.com/photos/lucianv/4104975823/

Surse bibliografice electronice:

https://www.realitatea.net/stiri/ultimele-stiri/cinematograful-scala-garajul-ciclop-
bucuresti-de-vanzare_5dcc9286406af85273d83e22 - accesat: 22.03.2021 ora 16:13
https://armyuser.blogspot.com/2009/08/imobilul-scala-1935.html - accesat: 22.03.2021
ora 17:05
https://arhitectura-1906.ro/2019/05/memento-scala/ - accesat: 22.03.2021 ora 17:22
https://anamariaonisei.ro/povestea-cinematografelor-de-altadata-de-la-nostalgia-cinema-
ului-studio-la-disparutul-favorit/ - accesat: 22.03.2021 ora 18:02
http://aarc.ro/articol/cinebucuresti-cinema-scala - accesat: 22.03.2021 ora 18:10
https://www.uar-bna.ro/2018/proiecte/296/ - accesat: 22.03.2021 ora 18:30

13
 http://www.e-architecture.ro/fisa.php?id=762 - accesat: 22.03.2021 ora 18:48
https://arhitectura-1906.ro/2019/04/catre-o-redefinire-a-proiectului-de-cinema/ -
accesat: 22.03.2021 ora 19:05
https://bucurestiivechisinoi.ro/2019/03/cinema-scala/ - accesat: 22.03.2021 ora 19:25
https://www.money.ro/se-vinde-un-celebru-cinematograf-din-bucuresti/ - accesat:
22.03.2021 ora 19:45
https://ro.wikipedia.org/wiki/Istoria_Bucure%C8%99tiului#Bucure%C8%99tiul_interbeli
c – accesat: 02.04.2021 ora 10:45
https://www.fundatiacaleavictoriei.ro/arhitectura-modernista-in-bucurestiul-interbelic/ -
accesat: 02.04.2021 ora 11:30
https://www.agerpres.ro/documentare/2019/02/15/atunci-si-acum-bulevardele-gheorghe-
magheru-si-nicolae-balcescu--256196 - accesat: 02.04.2021 ora 11:53
https://turistinbucurestiro.blogspot.com/2012/10/imobilul-jawol-magheru-one.html -
accesat 02.04.2021 ora: 12:30
https://bucurestiivechisinoi.ro/2012/10/jawol-me-gusta/ - accesat 02.04.2021 ora 12:45
https://culturaladuba.ro/palatul-universul-si-cinema-scala-au-fost-scoase-la-vanzare/ -
accesat 02.04.2021 ora 13:15
https://ro.qaz.wiki/wiki/Expressionist_architecture - accesat: 02.04.2021 ora 11:20
https://ro.wikipedia.org/wiki/Expresionismul_german - accesat: 02.04.2021 ora 12:10
https://de.wikipedia.org/wiki/Gartenstadt_Atlantic - accesat: 02.04.2021 ora 12:45
https://docplayer.org/8212830-Modernisierung-wohnanlage-gartenstadt-atlantic-
berlin.html - accesat: 02.04.2021 ora 14:20
https://digital.lib.miamioh.edu/digital/collection/mustories/id/112 - accesat: 02.04.2021
ora 14:50
https://docplayer.org/8212830-Modernisierung-wohnanlage-gartenstadt-atlantic-
berlin.html?fbclid=IwAR0KW2P1CRTddNuGAxYUXB_maYVkquuw0htAUuLZfgXH
AuhBNRlmcI-PIGk – accesat 02.04.2021 ora 15:15
https://www.degruyter.com/document/doi/10.11129/detail.9783955532093.88/pdf?fbclid
=IwAR3fbK6f3FP-VYEiaDJtUGr-HJsxniYGBcDkkSnsxy2AzkLM-KtrqlTfXMc –
accesat 02.04.2021 ora 15:45

14