Metode de dezinfecție și steriliare în unitățile sanitare

• Sterilizarea = distrugerea tuturor microorganismelor de pe o suprafață sau dintr-un mediu

lichid/solid.
- microorganisme - patogene, nepatogene, forme vegetative, spori.
• Dezinfecția = distrugerea formelor vegetative microbiene (uneori și spori).
- cu agenți fizici sau substanțe dezinfectate.
Sterilizarea

- înainte de sterilizare, materialele trebuie:

 necontaminate - spălare, uscare, ambalare;
 contaminate, refolosibile - autoclavare, spălare, uscare, ambalare.
- eficiența ei poate fi controlată prin indicatori:
 termici (ex: termometru);
 chimici (ex: floare de sulf);
 biologici (ex: spori de Bacillus stearotermophilus).

1. Sterilizarea prin căldură uscată

- mecanismul: oxidarea/carbonizarea structurilor bacteriene.

a) soluție prin încălzire la incandescență

- obiectul se introduce și menține în flacăra becului Bunsen până la înroșire

- materiale: ansa bacteriologică, spatula
- flambarea = trecerea obiectului prin flacără de câteva ori, nu se atinge temp. de incandescență
- materiale: portansa, gâtul eprubetelor, capilarul pipetelor Pasteur
b) soluție cu aer cald
- se realizează în etuvă (pupinel, cuptor Pasteur) la 180°, 1 h
- temp. este obținută și menținută cu niște rezistențe electrice și un termostat
- uniformizarea temp. este făcută cu un sistem de ventilație
- materiale: obiecte de sticlă, porțelan, instrument chirurgical
c) soluție prin incinerare
- ardere până la obținerea de cenușă
- materiale: de plastic de unică folosință, reziduuri organice solide, cadavrele animalelor de exp.

2. Sterilizarea prin căldură umedă

- cea mai eficientă metode de sterilizare

- mecanism: coagularea proteinelor și degradarea enzimelor
a) autoclavarea
- vaporii de apă realizează la 0,5 atm o temperatură de 115°, 1 atm 120° și 2 atm 135°
- autoclavul = cazan cu pereți metalici, care închide etanș
- în interiorul lui, vaporii sunt comprimați la presiunea necesară pentru sterilizare
- mai multe tipuri: cu perete simplu sau cu manta de aburi - verticale, orizontale

- vaporii provin din apa aflată în cazan și ajung în camera de sterilizare de jos în sus
- 2 robinete: - pentru aer și vapori, permite legătura dintre cazan și mediul ext.
- permite evacuarea apei din cazan
- obiectele sunt așezate pe suport și capacul se închide etanș
- se deschide robinetul pentru evacuarea aerului și vaporilor
- se închide când apare un jet continuu de vapori
- cu manometrul se urmărește creșterea presiunii și ajunge la valoarea dorită se reglează sursa de
căldură
- după 30 min se oprește sursa de căldură și presiunea din int. începe să ajungă la cea atmosferică
- materiale: sticlărie, substanțe în soluție, instrument chirurgical, medii de cultură
b) tindalizarea (sterilizarea fracționată)
- temperatura nu este > 100°C
- substanțele se mențin la 50-100°C câte 30-60 min, timp de 3-8 zile succesiv
- după prima încălzire se distrug formele vegetative
- după prima răcire sporii germinează
- la a 2-a încălzire se distrug formele vegetative rezultate din germinarea sporilor și se repetă
- robinetul de vapori este deschis permanent
- materiale: alimente, medii de cultură

pasteurizarea = distrugerea formelor vegetative, nu și a sporilor

- poate fi joasă, medie sau înaltă în funcție de temp.
- folosită pentru conservarea de scurtă durată a laptelui, berii

fierberea = distrugerea bacteriilor în formă vegetativă, fungilor și virusurilor, nu și a sporilor

- 30 min din momentul în care apa începe să fiarbă
- dacă se adaugă carbonat de Na => eficiență > cu 1-2%
- pasteurizarea și fierberea nu sunt metode de sterilizare
3. Sterilizarea prin filtrare
- mecanism: lichidul se trece printr-o substanță cu pori, iar aceștia rețin microorg. din lichid
- clasice = porțelan, sticlă poroasă
- actuale = membrane filtrante din acetat de celuloză
- pt. sterilizarea aerului = HEPA
- materiale: medii de cultură (care nu se pot steriliza prin autoclavare), decontaminarea aerului,
reactivi sensibili la temperaturile din sterilizare
4. Sterilizarea cu radiații
- mecanism: ruperea legăturilor de H sau oxidarea legăturilor duble => efect bactericid
- radiații neionizante (UV) -> suprafețele de lucru
- lămpile UV = lămpi germicide
- radiații ionizante (X) -> alimente, medicamente, seringi de unică folosință
5. Sterilizarea cu substanțe chimice
- se utilizează rar, la fel ca cea cu radiații (excepție UV)
- ex: cu etilenoxid
- efect bactericid prin alchilarea acizilor nucleici
- sporii de Bacillus subtilis nu sunt distruși
- poate exploda, are potențial carcinogenetic, efecte la nivelul SN

Dezinfecția
 dezinfectante = suprafețe şi structuri care nu sunt vii.

Clasificare:
- în funcție de mecanismul de acțiune
1) substanțe care denaturează proteinele
- efect bactericid
- acizii, bazele, alcoolii (ex: alcoolul etilic de 70° pt. antiseptizarea tegumentelor)
2) substanțe care oxidează grupările chimice libere ale enzimelor
- ex: hipermanganat de potasiu, peroxidul de hidrogen, halogenii (Cl2, I2, Br2) şi derivații lor
(hipocloriți, cloramine, soluții iodurate)
3) substanțe care blochează grupările chimice libere ale enzimelor
- ex: săruri de Hg, Ag, compuși cu Ag coloidal
4) substanțe care lezează membranele celulare
- fenolii (ex: clorhexidina), detergenții anionici, neionici, cationici și amfolitici
- ac. fenic are proprietăți caustice și este toxic => utilizare limitată
- este etalon pentru activitatea antimicrobiană = indicele fenolic
5) substanțe care alterează acizii nucleici
- coloranții bazici (ex: violet de gențiană, albastru de metilen) și derivații de acridină (rivanolul)
Hipocloriții:
- soluțiile se prepară periodic  se inactivează după 24h
- efect dezinfectant pt. bacterii în formă veg., spori, fungi și virusuri
- efect diminuat în prezența subst. organice, maselor plastice, detergenților
Derivații fenolici:
- fenolii sunt toxici, corozivi și au potențial carcinogenetic => se folosesc sub forma derivaților
- soluțiile se prepară periodic
- efect dezinfectat pt. bacterii în formă veg., fungi și virusuri (inclusiv HIV)
- efect diminuat pe suprafețe de cauciuc, lemn sau material plastic
Glutaraldehida:
utilizată cel mai frecvent la pH alcalin
- efect dezinfectat pt. bacterii în formă veg., fungi și virusuri
- nu corodează metalele => pt. dezinfectarea suprafețelor metalice
Iodoforii:
efect dezinfectant pt. bacterii în formă veg., unii spori, fungi și virusuri
- inactivați de substanțe organice, mase plastice și detergenți