LUCRAREA APLICATIVĂ NR.

EFICIENŢA ECONOMICĂ A CULTURII GRÂULUI

ÎN SISTEM IRIGAT ŞI NEIRIGAT

A.

1. Producţia medie la hectar

Producția medie la hectar (principală)

Producţia medie la ha = Producția totala (principală)/Suprafață

qp A = (5600*1000)kg /1200 ha = 4666 kg/ha

qp B = (2100*1000)kg / 750 ha = 2800 kg/ha

Producția medie la hectar (secundară)

Producţia medie la ha = Producția totala (secundară)/Suprafață

qp A = (2400*1000)kg /1200 ha = 2000 kg/ha

qp B = (750*1000)kg / 750 ha = 1000 kg/ha

2. Valoarea producţiei la hectar

Valoarea producţiei (principală) la ha

Vp/ha = Valoarea producției principale/ Suprafață

Vp/ha A = (2520*1.000)lei /1200 ha = 2.100 lei/ha

Vp/ha B = (966*1.000) lei /750 ha = 1.288 lei/ha

Valoarea producţiei (secundară) la ha

Vs/ha = Valoarea producției secundare/ Suprafață

Vs/ha A = (96*1.000)lei /1200 ha = 80 lei/ha

Vs/ha B = (30*1.000) lei /750 ha = 40 lei/ha

3. Cheltuieli de producţie la hectar

Cheltuieli de producţie la ha

Cht/ha = Cheltuieli totale de producție/ Suprafață

Cht/ha A = (1830*1.000)lei /1200 ha = 1.525 lei/ha

Cht/ha B = (820*1.000) lei /750 ha = 1.093 lei/ha

4. Structura cheltuielilor de producţie

Pentru societatea A

K% cheltuieli materiale = (1.290.000 lei/1.830.000lei)*100 = 70,4 %

K% cheltuieli cu forta de muncă = (86.000 lei/1.830.000lei)*100 = 4,7 %

K% cheltuieli indirecte = (330.000 lei/1.830.000lei)*100 = 18 %

K% cheltuieli care se suporta din venituri = (124.000 lei/1.830.000lei)*100 = 6,7%

Pentru societatea B

K% cheltuieli materiale= (606.000 lei/820.000)*100= 73,90%

K% cheltuieli forță de muncă= (15.000 lei/820.000)*100= 1,82%

K% cheltuieli indirecte= (152.500 lei/820.000)*100= 18,59%

K% cheltuieli care se suportă din venituri=(46.500 lei/820.000)*100= 5,67%

5. Costul de producţie pe tonă

C= Cheltuieli cu producția principală/Qp

Cost societatea A= (1.734*1.000) lei / 5.600 t= 309,64 lei/t

Cost societatea B= (790*1.000) lei/2.100 t= 376,19 lei/t

6. Cheltuieli materiale la hectar

Cm/ha= Cheltuieli materiale/Suprafață

Cm/ha A= (1.290*1.000) lei/1.200 ha= 1.075 lei/ha
Cm/ha B= (606*1.000) lei/750 ha= 808 lei/ha

7. Cheltuieli directe la hectar

Cd/ha = Cheltuieli directe/ Suprafață

Cd/ha A= (1.376*1.000) lei/1.200 ha= 1.146,67 lei/ha

Cd/ha B= (621*1.000) lei/750 ha= 828 lei/ha

8. Cheltuieli indirecte la hectar

Ci/ha = Cheltuieli indirecte/Suprafață

Ci/ha A= (330*1.000) lei/1.200 ha= 275 lei/ha

Ci/ha B= (152,5*1.000) LEI/750 ha= 203,33 lei/ha

9. Cheltuieli cu forţa de muncă la hectar

Cfm/ha= cheltuieli cu forța de muncă/ Suprafață

Cfm/ha A= (86*1.000) lei/1.200 ha= 71,66 lei/ha

Cfm/ha B= (15*1.000) LEI/750 ha= 20 lei/ha

10. Productivitatea muncii

a) consumul de forţă de muncă pe tonă

Cfm/t = Consum de forta de munca/Productie principala

Cfm/t A = 156.000 ore-om/5600 tone = 27 ore-om/tona

Cfm/t B = 68.000 ore-om/2100 tone = 32 ore-om/tona

b) producţia fizică (principală) pe oră-om;

Qp/h-o = Productia principala/Consum de forta de munca

Qp/h-o A =5.600.000 kg/156.000 ore-om = 35,8 kg/ora-om

Qp/h-o B = 2.100.000 kg/68.000 ore-om = 30,8 /ora-om

c) număr de zile-om la hectar;

Nz-om/ha = Numar de zile-om/ha

Nz-om/ha A= 15.600 zile-om/1200 ha = 13 zile-om/ha

Nz-om/ha B= 6.800 zile-om/750 ha = 9 zile-om/ha

d) valoarea producţiei principale la 1000 lei cheltuieli cu forţa de muncă

Vp/1000 Cfm= Valoarea producției principale/Cheltuieli cu forța de muncă *1000

Vp/1000 Cfm A= 2.520.000 lei/86.000 lei *1000 lei=29.302 lei

Vp/1000 Cfm B= 966.000 lei/15.000 lei *1000 lei=64.400 lei

La 1000 cheltuieli cu forța de muncă societatea A obține o producție de grâu în valoare de 29302 lei
și societatea B de 64400 lei.

11. Cheltuieli la 1000 lei cifră de afaceri

Cht/1000CA = Cheltuieli totale de producție/Cifra de afaceri*1000

Cht/1000CA A= 1.830.000 lei/2.225.000 lei *1000 lei=822 lei

Cht/1000CA B= 820.000 lei/866.000 lei *1000 lei=946 lei

Pentru a obține 1000 lei CA societatea A avansează cheltuieli totale de producție de 822 lei și
societatea B de 946 lei.

12. Producţia principală la 1000 lei cheltuieli directe

Qp/1000Cd= Producția totală(principală)/Cheltuieli directe*1000

Qp/1000Cd A=(5600*1000)kg/137.600 lei*1000 lei= 4069 kg (la 1000 lei ch directe)

Qp/1000Cd B=(2100*1000)kg/621.000 lei*1000 lei=3.381 kg (la 1000 lei ch directe)

Pentru 1000 lei cheltuieli directe obținem o producție de 4069 kg A și 3381 kg B.

13. Preţul mediu de producţie pe tonă

P=Valoare producției principale/Producție totală(principală)

p A= 2.520.000 lei/5600 t =450 lei/t

p B= 966.000 lei/2100 t =460 lei/t

Prețul mediu de producție pe tonă este de 450 lei A și 460 lei B.

14. Rentabilitatea

a) profitul maxim pe tonă şi la hectar

 Tonă

Prm/t= Profitul maxim/ Producție totală(principală)

Prm/t A= 786.000 lei/5600 t=140 lei/t

Prm/t B= 176.000 lei/2100 t=83 lei/t

 Hectar
Prm/t= Profitul maxim/ Suprafață

Prm/t A= 786.000 lei/1200 ha=655 lei/ha

Prm/t B= 176.000 lei/750 ha=234 lei/ha

b) profitul aferent cifrei de afaceri pe tonă şi la hectar

 Tonă

Pr CA/t= Profitul aferent cifrei de afaceri/Producție totală(principală)

Pr Ca/t A= 1.557.000 lei/5600 t=278 lei/t

Pr Ca/t B= 718.000 lei/2100 t=341 lei/t

 Hectar

Pr CA/t= Profitul aferent cifrei de afaceri/Suprafață

Pr Ca/t A= 1.557.000 lei/1200 ha=1297 lei/ha

Pr Ca/t B= 718.000 lei/750 ha=957 lei/ha

c) Rata rentibilității costurilor

Rc(%)=Profit aferent cifrei de afaceri/Cheltuieli totale*100

Rc(%) A=1.557.000 lei/1.734.000 lei*100=89%

Rc(%) B=718.000 lei/790.000 lei*100=90%

d) rata rentabilităţii veniturilor

RCA(%)=Profit aferent cifrei de afaceri/Cifra de afaceri

RCA(%) A=1.557.000 lei/2.225.000 lei*100=69%

RCA(%) B=718.000 lei/866.000 lei*100=82%

Rezultatele lucrării aplicative:

Nr. crt. U.M. S.C. A S.C. B

INDICATORI
1 Producţia medie la hectar

- principală kg/ha 4666 2800

- secundară
2000 1000

2 Valoarea producţiei la hectar

- principală lei/ha 2100 1288

- secundară 80 40

3 Cheltuieli de producţie la ha lei/ha 1525 1093

4 Structura cheltuielilor de producţie

- cheltuieli materiale 70,4 73,9

- cheltuieli cu forţa de muncă % 4,7 1,82

- cheltuieli indirecte 18 18,59

- cheltuieli care se suportă din venituri 6,7 5,67

5 Costul de producţie lei/t 309,64 376,19

6 Cheltuieli materiale la hectar lei/ha 1075 808

7 Cheltuieli directe la hectar lei/ha 1146,67 828

8 Cheltuieli indirecte la hectar lei/ha 275 203,33

9 Cheltuieli cu forţa de muncă la hectar lei/ha 71,66 20

10 Productivitatea muncii

- consumul de forţă de muncă pe tonă ore-om/t 27 32

- producţia fizică pe oră-om; kg/ore-om 35,8 30,8

- număr de zile-om la hectar; zile-om/ha 13 9

- valoarea producţiei principale la 1000 lei lei 29302 64400

cheltuieli cu forţa de muncă

11 Cheltuieli la 1000 lei cifră de afaceri lei 822 946

12 Producţia principală la 1000 lei cheltuieli directe kg 4069 3381

13 Preţul mediu de producţie pe tonă lei/t 450 460

14 Rentabilitatea
 - profitul maxim

* tonă lei/t 140 83

* hectar lei/ha 655 234

- profitul aferent cifrei de afaceri

* tonă lei/t 278 341

* hectar; lei/ha 1297 957

- rata rentabilităţii costurilor; % 89 90

- rata rentabilităţii veniturilor % 69 82

B.

Adoptarea celor mai bune rezultate pentru o cultură necesită analizarea eficienței economice
a acesteia deoarece ea stabilește legătura între resursele alocate pentru desfășurarea acțiunilor
necesare, precum și a rezultatelor obținute de pe urma acestora.

În această lucrare am calculat o serie de indicatori pentru determinarea eficienței economice a

culturii grâului pentru două sisteme, irigat și neirigat, pentru două Societăți Comerciale
Agricole. În urma calculelor efectuate, observăm că valoarea producției la hectar în sistem
irigat este mult mai mare față de cea în sistem neirigat. Pentru sistemul irigat se investește și
se cheltuie mai mult cu producția culturii, însă și rezultatele sunt avantajoase în comparație
cu sistemul neirigat.

Sistemul irigat presupune un consum de forță de muncă mai multă, necesitatea mai multor
zile de muncă față de sistemul neirigat, însă irigarea cu acest sistem este o bună oportunitate
pentru o producție mai mare, care asigură securitatea alimentară, și în care investițiile făcute
se amortizează într-un timp destul de scurt. De asemenea, profitul maxim este aproape dublu
în acest sistem.

În urma analizei efectuate prin intermediul indicatorilor am constatat că sistemul irigat este
mult mai avantajos atât pentru agricultori, cât și pentru beneficul securității alimentare.