„Casa Gustărilor”, pe osemintele victimelor NKVD

zdg.md/reporter-special/reportaje/casa-gustarilor-pe-osemintele-victimelor-nkvd

de Vlad Țurcanu

05 iunie 2019 | 09:20

Actele istorice arată că, în 1940, în timpul administrației românești, vila găzduia Consulatul
Italiei (str. Viilor 87, actuala str. Mateevici). Odată cu începutul celui de-al Doilea Război
Mondial și cu ocuparea Basarabiei de către URSS în vara anului 1940, în acest spațiu s-a instalat
NKVD, până în iulie 1941. Istoricul Mihai Tașcă a prezentat mai multe dovezi documentare ale
faptului că în curtea vilei, în gropi comune, au fost găsite cel puțin 85 de persoane omorâte.

Iată ce se spune în unul dintre documentele citate de el: „Făcând informații și cercetări pentru a
se stabili locul de înhumare a victimelor politice ale terorii roșii, am putut stabili în ziua de 30
august 1941 următoarele: În localul fostului Consulat Italian de pe str. Viilor (actuala str.
Mateevici – nota redacției) în prezent ars complet, în partea din fund a curții, în apropierea unui
beci, într-un loc viran camuflat cu scânduri înalte în parte arse, se găsesc două gropi mari,
proaspete, în care se află îngropați mai mulți oameni împușcați în timpul retragerii din Chișinău
a trupelor roșii.”
Arhivele dovedesc existența gropilor comune în acest loc

Istoricul Mihai Tașcă certifică, în baza documentelor din arhive, identificarea celor executați:
elevi de liceu, studenți, învățători, preoți, primari: „Efectuându-se deshumarea s-au scos din
gropi comune un număr de 75 cadavre până în seara zilei de 7 septembrie a.c. când s-a întrerupt
lucrul. După actele găsite la ei în majoritate sentințe de condamnare s-au identificat numiții:
Tanțu Pavel și Tanțu Petre (primul funcționar la postul de radio local, iar secundul învățător) fii
fostului prefect de Lăpușna, Vasile Tanțu și Maior în Regimentul Moldovenesc. Preotul
Tudorache, Nazarov subdirector la Banca orașului, Tâslaru Ion, Banu Ilie, funcționar C.F.R.,
Doroftei Dionisie (informator C.III.A.), Truscă Ene Grigore, Schiba Nicolae, Vieru Dumitru,
Guţu Teodor căpitan pensionar, Roşca Ilarion şef de secţie de Jandarmi în Comuna Străşeni,
Suruceanu (fără alt nume, deoarece nu s-a putut ceti în sentință), Popescu Ion, funcționar
comunal și Bădăluță, fost primar în Comuna Durleşti. Dintre cadavrele neidentificate se observă
un cadavru îmbrăcat în rasă preotească, elevi din liceu identificaţi după şepci, studenţi şi restul
de cadavre după îmbrăcăminte par a fi oameni intelectuali.” – se arată în raportul chestorului
poliţiei, Maior Vasilache, Şeful Biroului Siguranţei Comisar Tr. Andreescu, la 8 septembrie
1941.

Cadavrele dezgropate la sediul principal al NKVD-ului din Chișinău, dovedește cu prisosință ușurința cu
care sovieticii condamnau la moarte și lipsa de temei a motivelor de condamnare. / fotografie descoperită
în arhive de Daniel Siegfriedsohn din albumul fotografic utilizat la redactarea cărții „Basarabia dezrobită”,
1942

La un an de la aceste evenimente, în 1942, la București apare Cartea „Basarabia dezrobită”, în

care sunt reproduse mai multe fotografii din timpul deshumării osemintelor umane în sediul
NKVD-ului de la Chișinău. Totodată, documentele confirmă că în același loc au fost torturate
mii de persoane, care au fost ulterior trimise în lagăre NKVD-iste de pe teritoriul Rusiei, mulți
dintre ei decedând în acele lagăre de foamete și suferințe.
ZdG a scris anterior despre persoanele torturate în fosta clădire a NKVD de pe actuala stradă
Mateevici. Unul dintre cei torturați în acest sediu a fost Ioan Bâtcă de la Schinoasa care a fost
arestat de către NKVD în 1941. Fiica sa, Elena Bâtcă Oțel, ne-a povestit despre modul în care a
fost arestat tatăl său: „A primit citație de la NKVD. A mers cu căruța cu sora și fratele meu. Ei
au rămas în stradă, dar el a intrat la NKVD. Apoi a ieșit escortat de militari, și-a luat rămas bun
de la copii. Mai mult noi nu l-am mai văzut”, susține fiica lui Ioan Bâtcă.

Acesta avea 6 copii, era pictor, sculptor, activist local și era în relații cu elita politică și culturală
a Basarabiei, fiind discipol al lui Alexandru Plămădeală și fin de cununie al lui Pan Halippa.

Români basarabeni care au fost uciși în pivnițele N.K.V.D.-ului din Chişinău – textul original scris cu tuș
negru sub fotografia descoperită în arhivă de către Daniel Siegfriedsohn, fotografie utilizată și în cartea
“Basarabia dezrobită” 1942

În perioadă de după război, autoritățile sovietice au eliminat majoritatea probelor acestor crime,
fapt confirmat de vice-directorul general al Agenției Naționale Arheologice (ANA), Sergiu
Popovici. „Când se construia lacul de la Valea Morilor, acolo mergeau buldozerele și împingeau
pământ. Este puțin probabil acolo de găsit careva material arheologic, poate gloanțe oarecare s-
ar putea găsi, însă și aici – Chișinăul a fost un loc unde s-a împușcat mai mult decât în altă
parte” – precizează vice-directorul general ANA.