Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Iat enunt, urile a dou probleme care mi-au captat atent, ia din Suplimentul
Gazetei Matematice 5/2021.
S:L21.180. Demonstrat, i c dac a > 1, b > 1, c > 1 sunt laturile unui
triunghi oarecare, are loc inegalitatea
n
X log2xk xk+1 n
≥ ,
a logxk+1 xk+2 + b logxk+2 xk+3 a+b
k=1
S stabilim mai întâi asem n rile, s, i apoi deosebirile între cele dou inegalit t, i.
Fires, te, ambele sunt inegalit t, i, ambele au semnul ≥s, i ambele folosesc funct, ia
log? ?.
Deosebirile apar de aici înainte, c ci bazele sunt, în primul caz, laturile unui
triunghi, în al doilea caz nis, te numere xk , k = 1, n + 3 supuse unor condit, ii de
circularitate, i-as, zice. Mai observ m o deosebire, anume c în primul caz avem
trei fract, ii adunate, pe când în al doilea caz ele sunt în num r de n.Mai apare
o deosebire, nefundamental , c în prima inegalitate, numerele sunt puteri de
ordin 1, iar în al doilea, de ordinul 2. Este o deosebire aparent , c ci putem
p 2
scrie logb a ,s, .a.m.d.
S d m acum solut, iile celor dou probleme.
Solut, ie S:L21.180.
Cum a, b, c reprezint laturile unui triunghi, atunci a + b − c, −a + b + c, a −
b + c > 0. p p p
Cum a, b, c > 1,deducem c logb a, logc b, loga c > 0,as, adar exist logb a, logc b, loga c.
Putem deci scrie inegalitatea sub forma:
√ √
√
2 2
2 Bergstrom
logb a logc b loga c ( log bc )
logb a logc a
−a+b+c + a−b+c + = −a+b+c + a−b+c + ≥
√ √ √ a+b−c
2 √ √ √ 2 a+b−c
logb a+ logb c+ logc a logb a+ logb c+ logc a
(−a+b+c)+(a−b+c)+(a+b−c) = a+b+c (1)
p p p 2 p
Cu inegalitatea mediilor aritmetic s, i geometric g sim s, i logb a + logb c + logc a ≥9 3 logb a · lo
9(2).
logb a logc b
Din (1) s, i (2) g sim forma cerut . As, adar, într-adev r
−a+b+c + a−b+c +
loga c 9
a+b−c ≥ a+b+c .
1
Acum urmeaz solut, ia lui S:L21.176..
Cum tot, i xk ∈ (1, ∞) ,deducem c logxk xk+1 > 0. Aplic m inegalitatea
Bergstrom s, i g sim
n
2 n
2
P P
n logx xk+1 logx xk+1
P log2x xk+1 k=1
k
k=1
k
a logx
k
xk+2 +b logx xk+3 ≥ n
P = n
P n
P (1).
k=1 k+1 k+2 a logx xk+2 +b logx xk+3 a logx xk+2 +b logx xk+3
k+1 k+2 k+1 k+2
k=1 k=1 k=1
n
P
Cum xn+1 = x1 , xn+2 = x2 s, ixn+3 = x3 , la numitor avem (a + b)
k=1
logxk xk+1 . Relat, ia (1) devine
n
P
n logxk xk+1
X log2xk
xk+1 k=1
≥ .
a logxk+1 xk+2 + b logxk+2 xk+3 a+b
k=1
s
n
P n
Q
Dar, prin inegalitatea mediilor, g sim logxk xk+1 ≥ n n logxk xk+1 ,de
k=1 k=1
n log2x xk+1 n
n
P Q
unde g sim într-adev r,
a logx
k
xk+2 +b logx xk+3 ≥ a+b ,c ci logxk xk+1 =
k=1 k+1 k+2 k=1
1,cu formula de schimbare a bazei.
Cuvântul - cheie este inegalitatea Bergstrom:
S reamintim c ea pornes, te în demonstrat, ie de la observat, ia c
2
x2 y2 (x + y)
+ ≥ .
a b a+b
Se demonstreaz foarte simplu, anume se elimin numitorii prin amplicare.
2 2 2 2
Obt, inem b (a + b) x + a (a + b) y ≥ ab (x + y) ⇔
abx
+ b2 x2 + a2 y 2 +
2 2 2 2 2 2 2 2
aby ≥ abx
H HH + 2abxy + aby
H
H ⇔ b x − 2bxay + a y ≥ 0 ⇔ (bx − ay) ≥ 0.
H
Oare nu am uitat ceva? Nu am spus nimic despre numitorii. Poate ne
spune enunt, ul problemelor. a, b, c sunt laturile
În enunt, ul primei probleme,
unui triunghi, deci, într-adev r a + b − c, −a + b + c, a − b + c > 0 , s, i Cum
xk ∈ (1, ∞) ,deducem c logxk xk+1 > 0 în solut, ia celei de-a doua.
Am spune, s, i as, a e, c numitorii din enunt, ul inegalit t, ii lui Bergstrom sunt
pozitivi, chiar strict. Doar sunt numitori.
Generalizarea inegalit t, ii Bergstrom este:
Fie x1 , x2 , . . . , xn ≥ 0s, i a1 , a2 , . . . , an > 0. Atunci
2
x21 x2 x2 (x1 + x2 + · · · + xn )
+ 2 + ··· + n ≥ .
a1 a2 an a1 + a2 + · · · + an
Mult, umirile autorului se îndreapt c tre autorii celor dou probleme, s, i un
gând pios în amintirea d-lui Doru S
, tef nescu, redactor-s
, ef al acestei reviste,
decedat de curând.