Legi de compozit, ie. Denit, ie. Exemple.

Propriet t, i

Fie M o mult, ime. Dac  presupunem cunoscut  o funct, ie f : M × M → M,

avem denit  astfel o lege de compozit, ie pe M. S  not m

not
m1 ∗ m2 = f ((m1 , m2 ))
Reamintire. Produsul cartezian A×B este denit ca

A × B = {(a, b) a ∈ A s, i b ∈ B }.
|

De asemenea, v  propun s  demonstrat, i c  avem relat, iile:

card (A × B ) = card (A) · card (B ).

Apoi, prin induct, ie, demonstrat, i c 

card (A1 × A2 × · · · × An ) = card (A1 ) · card (A2 ) · · · · · card (An )

V  reamintesc notat, iile

n
Y
card (A1 × A2 × · · · × An ) = card (Ai ) .
i=1

Propriet t, i. 0) Fie M' ⊆ M o submult, ime a lui M s, i s  consider m restrict, ia

legii de compozit, ie  * la M '.
Dac 
m1 ∗ m2 ∈ M 0 , (∀) m1 , m2 ∈ M 0
M0 este parte stabil  a lui M în raport cu legea  *.
Exemplu. S  consider m Z ca mult, ime suport s, i 2Z + 1 mult, imea numerelor
întregi impare ca submult, ime despre care vorbim. As, adar

2Z + 1 = {a ∈ Z (∃) l ∈ Z as, a ı̂ncâta = 2l + 1} .

|

Vom considera pe Z ca ind înzestrat cu operat, ia de adunare, anume (Z, +).

Ori, se s, tie c  atunci când adun m dou  numere impare, obt, inem un num r
par.
As, adar 2Z + 1 nu este parte stabil  în raport cu adunarea numerelor întregi.
În schimb, considerând operat, ia de înmult, ire pe Z,cum produsul a dou 
numere impare este impar, (2Z + 1, ·) formeaz  o lege de compozit, ie.
1) Asociativitatea
Spunem c  legea de compozit, ie (M, ∗) este o lege de compozit, ie asociativ 
dac  s, i numai dac  (∀) x, y, z ∈ M, (x ∗ y) ∗ z = x ∗ (y ∗ z).
2) Comutativitatea
Se zice c  (M, ∗) este o lege de compozit, ie comutativ  dac  s, i numai dac 
(∀) x, y ∈ M, x ∗ y = y ∗ x.
3) Element neutru

1
 Spunem c  legea (M, ∗) admite elementul neutru e∈M dac  s, i numai dac 
(∃) e ∈ M, (∀) x ∈ M, x ∗ e = e ∗ x = x.
Am subliniat articolul hot rât -ul are important, a sa, c ci exist  în Matem-
atic  element neutru la dreapta sau (s, i) la stânga, s, i apare întrebarea unicit t, ii
sale.
Exemplu.
S  consider m 2Z ⊆ Z mult, imea numerelor pare, adic 

2Z = {a ∈ Z (∃) l ∈ Z, a = 2l} .
|

Observ m c  2Zeste parte stabil  a lui Zîn raport s, i cu +, s, i cu  · . S  observ m c  2Znu
admite element neutru, c ci acesta ar trebui s  e cel mos, tenit de la Z,adic  1,
care nu este num r par, adic  1∈
/ 2Z.
În schimb, (2Z, +) admite element neutru, anume 0 ∈ 2Z. As, adar, (2Z, +)
este o lege de compozit, ie care admite element neutru.
4) Element simetrizabil.
(M, ∗) o lege de compozit, ie
Fie care admite elementul neutru e. Spunem c 
elementul x ∈ M este simetrizabil dac  s, i numai dac  (∃!)x' ∈ M astfel încât
x ∗ x' = x0 ∗ x = e.
Exemple.
1) Fie (Z, +) . Legea + este asociativ , comutativ , are elementul neutru
0 s, i simetricul oric rui element fat,   de + este opusul s u.
2) S  consider m, de data aceasta, (Z, ·). Legea  · este asociativ , comuta-
tiv , admite element neutru, pe 1, s, i are doar dou  elemente simetrizabile, pe 1
s, i −1.
3) (Exercit, iu rezolvat) Fie (Z, ∗), unde * , unde denim legea de compozit, ie
prin
x ∗ y = x + y + 1, (∀) x, y ∈ Z.
x, y, 1 ∈ Z ⇒ x + y + 1 ∈ Z ⇔ x ∗ y ∈ Z.
Solut, ie. 0) Clar, c ci
x, y, z ∈ Z, avem (x ∗ y) ∗ z = (x + y + 1) ∗ z = (x + y + 1) +
1) Pentru orice
z + 1 = (x + y + z) + 2(1), iar x ∗ (y ∗ z) = x ∗ (y + z + 1) = x + (y + z + 1) + 1 =
(x + y + z) + 2 (2) .Relat, iile (1) s, i (2) arat  asociativitatea pentru (Z, ∗) .
2) (∀) x, y ∈ Z, avem x ∗ y = x + y + 1 = y + x + 1 = y ∗ x, c ci adunarea
obis, nuit  este, s, i ea, comutativ . Acest lucru probeaz  comutativitatea pentru
(Z, ∗)
3) Avem, evident x ∗ (−1) = (−1) ∗ x = (−1) + x + 1 = x, (∀) x ∈ Z.As, adar,
(Z, +) are s, i element neutru, anume pe −1.