Raport Acces La Justiție. Draft

Accesul la justiție a grupurilor
vulnerabile și marginalizate din raionul

Cimișlia
2021
Agenția de Democrație Locală din Moldova
Cuprins
1. Introducere........................................................................................................................................................ 5
1.1. Metodologie.............................................................................................................................................. 5
1.2. Glosar de termeni.................................................................................................................................... 6
2. Specificitățile situației categoriilor vulnerabile și marginalizate din raionul Cimișlia.......10
3. Reglementarea juridică a accesului la justiție pentru categorii vulnerabile și
marginalizate.......................................................................................................................................................... 14
3.1. Norme internaționale............................................................................................................................. 14
3.2. Legislație națională ................................................................................................................................. 17
3.3. Strategii, planuri de țară ........................................................................................................................ 20
3.4 Prevederi în activitatea autorită ților publice locale din Cimișlia.........................................22
4. Problemele de acces la justiție a categoriilor vulnerabile și marginalizate din Cimișlia....23
4.1. Bariere societale și culturale:.......................................................................................................... 23
4.1.1. Alfabetizarea și nivelul culturii juridice............................................................................ 23
4.1.2. Starea să nă tă ții.......................................................................................................................... 23
4.1.3. Gradul de pauperizare.............................................................................................................. 23
4.1.4. Discriminarea și prejudecă țile.............................................................................................. 24
4.2. Bariere în acces la justiție................................................................................................................. 24
4.2.1. Infrastructura de acces.................................................................................................................. 24
4.2.2. Echitabilitatea procedurilor (taxele judiciare, formalismul excesiv, durata
procedurilor)................................................................................................................................................. 27
4.2.3. Dotarea tehnică ................................................................................................................................. 27
4.2.4. Cooperarea inter-disciplinară ..................................................................................................... 28
4.2.5. Asistența juridică și reprezentarea........................................................................................... 28
4.2.6. ONG -uri din domeniu.................................................................................................................... 28
4.3 Bariere în efectuarea justiției.......................................................................................................... 29
4.3.1. Motivarea hotă râ rilor..................................................................................................................... 29
4.3.2. Echitabilitatea procedurilor........................................................................................................ 31
4.4. Cel mai des întâlnite probleme ale categoriilor vulnerabile și defavorzate....................32
4.4.1 Dreptul la protecție socială............................................................................................................ 32
4.4.2. Probleme de angajare în câmpul muncii.................................................................................. 32
4.5 Studii de caz: istorii de succes/insucces....................................................................................... 33
1
4.6. Bariere inter-sectoriale..................................................................................................................... 34

4.6.1. Lipsa încrederii în sistemul justiției................................................................................... 34
4.6.2. Percepția asupra fenomenului corupției..........................................................................34
5. Accesul la justiție a persoanelor marginalizate și cu dizabilită ți reflectat în mass-media
locală .......................................................................................................................................................................... 34
6. Recomandă ri, soluții și oportunită ți..................................................................................................... 37
7. Concluzii.......................................................................................................................................................... 38
8. Bibliografie..................................................................................................................................................... 38
2
Cuvânt înainte
Acest raport analizează situația existentă în materie de acces la justiție a grupurilor
vulnerabile și marginalizate din raionul Cimișlia, identifică gradul în care acestea își cunosc
drepturile și modul de accesare a serviciilor juridice. De asemenea, cercetarea evidențiază
punctual care sunt cele mai frecvente impedimente pe care le întâ mpină persoanele
vulnerabile și marginalizate care vin în contact cu sistemul de drept și nu urmă rește să
prezinte exhaustiv situația și problemele accesului la justiție în raionul Cimișlia. Mai mult
decâ t atâ t, această analiză se vrea considerată mai degrabă „o opinie/voce” a beneficiarilor
și a potențialilor beneficiari, evocată atâ t în mod direct și expres de că tre aceștia, câ t și prin
intermediul reprezentanților lor juridici, dar și a celor care vin în contact imediat cu
chestiunea juridică cu care se confruntă ei.
Studiul conține datele de referință și constată rile analizei modului de realizare a

politicilor și practicilor locale în domeniul accesului la justiție a persoanelor vulnerabile și
marginalizate din raionul Cimișlia, evidențiază problemele aferente realiză rii actului
justiției și îmbună tă țirii accesului pentru această categorie de cetă țeni. Constată rile
raportului stau la baza formulă rii unui șir de recomandă ri ce urmează a fi prezentate în
cadrul Platformei Dialog pentru Justiție, care vor servi ca bază la realizarea acțiunilor de
advocacy pentru a solicita de la structurile vizate să întreprindă mă suri pentru a îmbună tă ți
accesul la justiție a categoriilor vulnerabile și marginalizate de subiecți din raionul Cimișlia.
3
Lista de acronime
CEDO - Convenția Europeană pentru Apă rarea Drepturilor Omului și Libertă ților
Fundamentale
CoE – Consiliul Europei
CDR - Convenția cu privire la Drepturile Copilului
CtEDO - Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Convenția Lanzarote - Convenția Consiliului Europei privind Protecția Copiilor împotriva
Exploată rii și Abuzurilor Sexuale
ONU - Organizația Națiunilor Unite
DUDO - Declarația Universală a Drepturilor Omului
PIDCP - Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice
ONG - Organizație Non-Guvernamentală
APL - autoritate publică locală
CDPD – Centrul pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilită ți
4
1. Introducere
1.1. Metodologie
Raportul „Accesul la justiție a grupurilor vulnerabile și marginalizate din raionul

Cimișlia” a fost elaborat în baza abordă rii metodologice clasice, a consultă rii și analizei
principalelor constată ri identificate în cadrul unor exerciții similare, precum și în baza
interviurilor realizate cu reprezentați ai persoanelor aparținâ nd categoriilor vulnerabile și
defavorazate din raionul Cimișlia, care, în virtutea statutului lor, înțeleg cel mai bine
problemele cu care se confruntă această categorie de populație.
Au fost intervievați ___ reprezentanți ai grupurilor vulnerabile și marginalizate,
selectați în baza câ torva criterii care să asigure o acoperire a tuturor categoriilor acestora:
persoane afectate de să ră cie, persoane cu dizabilită ți (fizice, mentale), persoane în etate,
victime ale violenței domestice, minori, persoane care provin din regiunile rurale etc. De
asemenea, au fost intervievați ___ specialiști din raionul Cimișlia (avocați specializați pe
protecția drepturilor copiilor, judecă tori care au examinat cauze cu persoane reprezentanți
ai categoriilor vulnerabile, procurori, lucră tori/asistenți sociali, specialiști din cadrul
protecției copilului, mediatori comunitari, specialiști din domeniul educației, reprezentanți
ai sistemului penitenciar și ai organelor de probațiune, reprezentanți ai autorită ților
publice locale, reprezentanți ai societă ții civile care abordează problemele persoanelor din
categorii vulnerabile și marginalizate), care lucrează cu aceste persoane și care le cunosc
bine barierele de acces la justiție.
Metodele aplicate în evaluarea accesului la justiție a grupurilor vulnerabile și
marginalizate din raionul Cimișlia sunt:
a) Consultarea și analiza documentelor relevante, a studiilor de profil, rapoartelor,
constată rilor prin care s-au analizat principalele probleme de acces la justiție cu care se
confruntă grupurile vulnerabile și marginalizate în general în Republica Moldova și din
Cimișlia, în special;
b) Interviuri/focus grupuri cu ___ reprezentanți ai grupurilor vulnerabile și
marginalizate, precum și cu ___ specialiști care interacționează constant cu aceste grupuri
din raionul Cimișlia;
c) Procesarea și analiza datelor;
d) Observația, care a oferit posibilitatea de a contrapune situația reflectată în
documentele relevante cu aspectele prezentate în cadrul interviurilor;
e) Formularea constată rilor și a concluziilor precum și a recomandă rilor studiului.
Principalele instrumente de lucru utilizate pentru aplicarea Metodologiei sunt:
 Documentația/studiile/rapoartele privind accesul la justiție a reprezentaților
grupurilor vulnerabile și marginalizate din raionul Cimișlia;
 Interviurile (discuțiile) individuale și/sau de grup.
5
Evaluarea propriu zisă a fost efectuată prin prisma unui sistem de indicatori de
evaluare exprimați în unită ți calitative, analitice și descriptive, luâ nd în considerare
specificul aspectelor analizate și include:
 Indicatorii calitativi – expresii descriptive care exprimă principalele
dificultă ți și probleme în accesarea justiției de că tre persoanele vulnerabile și
marginalizate din raionul Cimișlia.
 Indicatorii de performanță - expresii descriptive care permit mă surarea
progresului privind calitatea/dezvoltarea serviciilor existente/a eficienței
instituțiilor pâ nă la momentul evaluă rii.
 Indicatorii de rezultat - expresii descriptive care permit interpretarea
impactului activită ții instituțiilor relevante asupra beneficiarilor.
Elaborarea Raportului a cuprins urmă toarele etape și acțiuni:
Etapa 1. Pregătirea metodologică a evaluării
În cadrul acestei etape a fost elaborată și coordonată Metodologia și Calendarul
interviurilor.
Etapa 2. Analiza și evaluarea literaturii de specialitate
Această etapă este parte a evaluă rii propriu zise și include analiza literaturii de
specialitate, a diferitor studii și rapoarte. În baza analizei au fost pregă tite și formulate cele
mai importante întrebă ri pentru interviuri.
Etapa 3. Desfășurarea interviurilor și a focus grupurilor.
A urmat etapa de colectare a datelor. Pe parcursul acestei etape au fost colectate
informații și date relevante efectuă rii analizei.
Etapa 4. Elaborarea Raportului
Etapa de bază o reprezintă analiza, interpretarea datelor și concluzionarea
rezultatelor. În această etapă a fost analizată informația prezentată de că tre intervievați și
formulate constată ri, concluzii și recomandă ri.
1.2. Glosar de termeni
În sensul acestei cercetă ri, se consideră necesar a oferi unele explicații privind
termenii utilizați:
Acces la justiție – situația în care unei persoane îi sunt încă lcate drepturile, sau
aceasta are intenția de a le revendica, ea beneficiază de dreptul de a compă rea în fața unei
instanțe judecă torești. Este o modalitate care permite persoanelor fizice/juridice să se
protejeze împotriva încă lcă rii drepturilor, să remedieze faptele ilicite, să atragă
ră spunderea puterii executive și să se apere în cadrul procedurii penale. De asemenea,
reprezintă obligația statelor să garanteze orică rei persoane dreptul de a se adresa instanței
– sau, în anumite circumstanțe, de a se adresa unui alt organism pentru soluționarea
alternativă a litigiilor – pentru a obține o mă sură reparatorie, în cazul în care se constată că
drepturile persoanei au fost încă lcate. Prin prisma prevederilor Convenției Europene
6
pentru Apă rarea Drepturilor Omului și Libertă ților Fundamentale (în continuare, CEDO),
accesul la justiție include dreptul la un proces echitabil, dreptul la un remediu efectiv,
condiții de admisibilitate și executarea hotă râ rilor judecă torești. Aceste drepturi sunt, de
asemenea, prevă zute în instrumentele internaționale, precum articolele 2 (3) și 14 din
Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice (PIDCP) ale Organizației
Națiunilor Unite (ONU) și articolele 8 și 10 din Declarația Universală a Drepturilor Omului
(DUDO) a ONU. Elementele de bază ale acestor drepturi includ accesul efectiv la un
organism de soluționare a litigiilor, dreptul la un proces echitabil și la soluționarea în timp
util a litigiilor, dreptul la despă gubiri adecvate, precum și aplicarea generală a principiilor
referitoare la eficiența și efectivitatea realiză rii actului de justiție.
Justițiabil - persoană care apare ca parte într-un proces.
Categorii vulnerabile – în sensul acestei cercetă ri, au fost identificate câ teva
grupuri care devin cel mai frecvent beneficiari ai sistemului justiției, însă tipurile de
categorii existente nu se limitează la această enumerare: persoane afectate de să ră cie,
persoane cu dizabilită ți (fizice, mentale), persoane în etate, victime ale violenței domestice,
minori, persoane care provin din regiunile rurale.
Persoană cu dizabilități - Legea privind incluziunea socială a persoanelor cu
dizabilită ți1 definește persoana cu dizabilită ți ca persoană cu deficienţe fizice, mintale,
intelectuale sau senzoriale, deficienţe care, în interacţiune cu diverse bariere/obstacole, pot
îngră di participarea ei deplină şi eficientă la viaţa societă ţii în condiţii de egalitate cu
celelalte persoane.
Dizabilitate – termen generic pentru afectă ri/deficienţe, limită ri de activitate şi
restricţii de participare, care denotă aspectele negative ale interacţiunii dintre individ (care
are o problemă de să nă tate) şi factorii contextuali în care se regă seşte (factorii de mediu şi
cei personali).
Discriminare pe criterii de dizabilitate - orice diferenţiere, excludere sau
restricţie pe criterii de dizabilitate, care are ca scop sau efect diminuarea sau prejudicierea
recunoaşterii, beneficiului sau exercită rii în condiţii de egalitate cu ceilalţi a tuturor
drepturilor şi libertă ţilor fundamentale ale omului în domeniul politic, economic, social,
cultural, civil sau în orice alt domeniu. Termenul include toate formele de discriminare,
inclusiv refuzul de a asigura o adaptare rezonabilă .
Grup marginalizat - grup de persoane care se confruntă în mod regulat cu
discrimină ri și prejudecă ți grave, avâ nd o poziție socială periferică , de izolare a indivizilor,
cu acces limitat la resursele economice, politice, educaționale și comunicaționale ale
colectivită ții; ea se manifestă prin absența unui minimum de condiții sociale de viață .
Printre acestea se pot numă ra, de exemplu, persoanele care aleg un alt stil de viață , cum ar
fi romii. De exemplu, într-un studiu elaborat pentru Consiliul pentru prevenirea și
eliminarea discrimină rii și asigurarea egalită ții din Republica Moldova, persoane și grupuri
vulnerabile și marginalizate sunt considerate: persoane cu dizabilită ți psiho-sociale și
intelectuale, persoane cu dizabilită ți fizice, persoane LGBT, persoane care tră iesc cu HIV,
persoane de etnie romă , persoanele care nu vorbesc limba de stat, persoane de diferite
1
Legea nr.60 din 30.03.2012 cu privire la incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi. În Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, nr. 155-159/508 din 27.07.2012.
7
etnii, persoane stră ine care locuiesc în Republica Moldova, dar fă ră cetă țenia ță rii, persoane
aparținâ nd minorită ților religioase., persoane care au fost deținute (ex-deținuți). femeile în
societate2.
Asistenţă juridică garantată de stat – acordare a serviciilor juridice din contul
mijloacelor destinate acordă rii unor astfel de servicii persoanelor care nu dispun de
suficiente mijloace financiare pentru plata lor şi care întrunesc condiţiile stipulate de lege.
Persoanele care solicită acest tip de asistență trebuie să prezinte documente confirmative
că nu dispun de suficiente mijloace pentru a plă ti serviciile de asistenţă juridică calificată .
Asistenţă juridică calificată – acordare a serviciilor juridice de consultanţă ,
reprezentare şi/sau apă rare în organele de urmă rire penală , în instanţele judecă toreşti pe
cauze penale, contravenţionale, civile sau de contencios administrativ, reprezentare în faţa
autorită ţilor administraţiei publice.
Asistenţă juridică primară – furnizare de informaţii privind sistemul de drept al
Republicii Moldova, privind actele normative în vigoare, drepturile şi obligaţiile subiecţilor
de drept, privind modalitatea de realizare şi de valorificare a drepturilor pe cale judiciară şi
extrajudiciară ; acordare de consultanţă în probleme juridice; acordare de asistenţă în
vederea întocmirii actelor juridice; acordare a altor forme de asistenţă , care nu intră în
categoria de asistenţă juridică calificată .
Avocat public – persoană avâ nd dreptul de a desfă şura activitate de avocat în
condiţiile Legii cu privire la avocatură , admis în baza unor criterii de selectare să acorde
gratuit sau parţial gratuit asistenţă juridică calificată din contul mijloacelor destinate
acordă rii asistenţei juridice garantate de stat.
Parajurist – persoană care se bucură de o înaltă stimă din partea comunită ţii locale,
avînd studii juridice incomplete sau studii superioare complete, care nu practică activitate
de avocat şi care, după o instruire specială , este calificat să acorde asistenţă juridică
primară membrilor comunită ţii din contul mijloacelor destinate acordă rii de asistenţă
juridică garantată de stat.
Mediator comunitar – persoană de etnie romă din localitatea compact sau mixt
populată de romi, responsabilă de asigurarea eficientă a accesului beneficiarilor la servicii
de asistenţă socială , educaţie, asistenţă medicală , încadrare în cîmpul muncii, documentare,
de îmbună tă ţire a condiţiilor de trai, alte servicii în caz de necesitate, prin comunicarea
eficientă cu instituţiile de resort din localitate.
Incluziune socială – conform Legii privind incluziunea socială a persoanelor cu
dizabilită ți3 reprezintă ansamblu de mă suri şi acţiuni multidimensionale din domeniile
protecţiei sociale, ocupă rii forţei de muncă , locuirii, educaţiei, sportului, ocrotirii să nă tă ţii,
informă rii şi comunică rii, mobilită ţii, securită ţii, justiţiei şi culturii, precum şi din alte
domenii destinate integră rii persoanelor cu dizabilită ţi în societate.
Standard adecvat de viaţă – protejarea şi promovarea dreptului persoanelor cu
dizabilită ţi la o alimentaţie, îmbră că minte şi locuinţă adecvate în condiţii de egalitate cu
ceilalţi cetă ţeni, fă ră discriminare pe criterii de dizabilitate.
2
http://egalitate.md/wp-content/uploads/2016/04/Studiu-privind-percep--iile.pdf (vizitat la 27.09.2021).
3
Ibid.
8
Accesibilitate – ansamblu de mă suri şi lucră ri de adaptare a mediului fizic,

transporturilor, precum şi a mediului informaţional şi comunicaţional, incluzînd
tehnologiile şi sistemele informaţionale şi comunicaţiile, conform necesită ţilor persoanelor
cu dizabilită ţi, factor esenţial de exercitare a drepturilor şi de îndeplinire a obligaţiilor
persoanelor cu dizabilită ţi în societate.
Tutore – tutela se instituie asupra minorilor în vîrstă de pînă la 14 ani. Tutorele este
reprezentantul legal al persoanei care se află sub tutelă şi încheie fă ră mandat în numele şi
în interesul ei actele juridice necesare.
Curator – curatela se instituie asupra minorilor cu vîrstă cuprinsă între 14 și 18 ani.
Curatorul îşi dă încuviinţarea la încheierea actelor juridice pe care persoana fizică ce se află
sub curatelă nu are dreptul să le încheie de sine stă tă tor. Curatorul ajută persoana care se
află sub curatelă în realizarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor şi o protejează
împotriva abuzurilor unor terţi. În același timp, Codul Civil al Republicii Moldova specifică
că în privința persoanei care, fă ră a fi lipsită complet de discernă mînt, are nevoie, în temeiul
dispoziţiilor art. 65 alin. (1)4, să fie asistată în mod continuu poate fi instituită mă sura de
ocrotire judiciară sub forma curatelei. Tutela se instituie doar dacă nici prin ocrotirea
provizorie şi nici prin curatelă nu se va putea asigura ocrotirea suficientă a persoanei.
Ocrotitor autorizat – conform articolului 67 din Codul Civil al Republicii Moldova 5,
poate desfă şura activitate de ocrotitor autorizat persoana care deţine autorizaţia de
ocrotitor autorizat, eliberată conform prevederilor legale. Autorizaţia de ocrotitor autorizat
poate fi solicitată de că tre persoana fizică cu capacitate deplină de exerciţiu, de instituţia de
tratament sau de instituţia socială , precum şi de asociaţia obştească care, conform
statutului, are ca principal gen de activitate apă rarea drepturilor şi intereselor persoanelor
cu boli mintale sau deficienţe fizice, mintale sau psihologice.
Mandatul de ocrotire în viitor – Codul Civil în articolul 766, stipulează că persoana
fizică care a atins majoratul sau care a dobîndit capacitate deplină de exerciţiu pe altă cale
legală (mandantul) poate împuternici unul sau mai mulţi mandatari să o reprezinte în
situaţia în care, în urma unei boli mintale sau deficienţe fizice, mintale sau psihologice, ea
nu își va putea, în mod deplin, conştientiza acţiunile ori exprima voinţa.
Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității
– conform articolului 11 din Legea nr. 121 din 25.05.2012, cu privire la asigurarea egalită ții,
reprezintă un organ colegial cu statut de persoană juridică de drept public, instituit în
scopul asigură rii protecţiei împotriva discrimină rii şi al asigură rii egalită ţii tuturor
persoanelor care se consideră a fi victime ale discrimină rii. Consiliul este constituit din 5
membri, care nu au apartenenţă politică , sunt numiţi de Parlament pe o perioadă de 5 ani, 3
dintre membri fiind reprezentanţi ai societă ţii civile. Cel puţin 3 dintre membrii Consiliului
trebuie să fie specialiști licenţiaţi în drept.
4
Codul civil al Republicii Moldova nr.1107-XV din 06.06.2002. În Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 66-
75/132 din 01.03.2019.
5
Ibidem
6
Ibidem
9
2. Specificitățile situației categoriilor vulnerabile și marginalizate din

raionul Cimișlia
La 1 ianuarie 2020, conform datelor Casei Naționale de Asigură ri Sociale, numă rul
estimat al persoanelor cu dizabilită ţi în Republica Moldova a constituit 177,0 mii persoane,
inclusiv 10,7 mii copii cu vâ rsta de 0-17 ani. Persoanele cu dizabilită ţi au reprezentat 6,7%
din populaţia totală a ţă rii cu reședință obișnuită , iar copiii cu dizabilită ţi au constituit 1,9%
din numă rul total al copiilor cu reședință obișnuită din Republica Moldova.7
Din numă rul total de persoane cu dizabilită ți la nivel de țară – 173.568 existente la
data de 01.01.2021, în raionul Cimișlia se regă sesc 2239 de persoane, ceea ce constituie
1,28%.
În raionul Cimișlia, de ajutor social și indemnizații pentru perioada rece a anului, vor
beneficia peste 3,5 mii, de persoane.
Alcă tuind o statistică (fig.1), raportâ ndu-ne la numă rul total de locuitori din
raioanele învecinate (Cimișlia – 60.400, Că ușeni – 90.800, Ialoveni – 100.900, Hîncești –
120.700, Leova – 53.000, Basarabeasca – 28.600), putem observa că ponderea numă rului de
persoane cu dizabilită ți din raionul Cimișlia este cea mai scă zută . De menționat totodată
este faptul că diferențele de procentaj sunt relativ mici între aceste raioane.
Numărul persoanelor cu dizabilități
5
4.98
4.5 4.32
3.7 3.93
4 4
3.87
3.5
3
2.5
2
1.5
1
0.5
0
Category 1
Cimișlia Căușeni Ialoveni Hâncești Leova Basarabeasca
Fig. 1 Numărul persoanelor cu dizabilități în Cimișlia și raioanele învecinate la 01.01.2021
Din numă rul total al persoanelor cu dizabilită ți mai mult de jumă tate se confruntă cu
dizabilitate accentuată , după cum este reflectat în figura de mai jos (Fig. 2). Se impune o
atenție sporită asupra acestei categorii în sensul facilită rii că ilor de informare.
7
https://statistica.gov.md/newsview.php?l=ro&id=6827&idc=168 (vizitat la 27.09.2021).
10
Categorii de dizabilități ale locuitorilor raionului Cimișlia
398; 18%
592; 26%
1249; 56%
Dizabilitate severă Dizabilitate accentuată Dizabilitate medie
Fig. 2 Categoriile de dizabilități ale locuitorilor raionului Cimișlia în 2021
Categorii de benefi ciari
Beneficiari de alocații sociale de stat

745
Beneficiari de pensii de dizabilitate
1494
0 200 400 600 800 1000 1200 1400 1600
Fig. 3 Categorii de beneficiari

În ceea ce privește compensațiile bă nești acordate de că tre stat persoanelor cu
dizabilită ți, putem menționa faptul că un numă r de 1494 de persoane primesc pensii de
dizabilitate iar alocații sociale de stat sunt direcționate lunar ă n numă r de 745 (Fig. 3).
11
Analizâ ndu-i pe cei din urmă putem remarca numă rul mare de persoane cu dizabilită ți cu
venituri extrem de mici, venituri care le limitează accesul la informație în general.
Pensionari de dizabilitate
În urma
În urma unuiunei
Participanți boli
accident
la lichidarea
Din rândul
profesionale
de avariei
muncă militarilor
de la Cernobîl
40 1199
3%0%1%1%
În urma unei boli

obținute
1425
95%
În urma unei boli obținute În urma unui accident de muncă

În urma unei boli profesionale Participanți la lichidarea avariei de la Cernobîl
Din rândul militarilor
Fig. 3 Pensionari de dizabilitate

Analizâ nd grupul persoanelor care beneficiază de pensie de dizabilitate în ceea ce
privesc cauzele afecțiunii (Fig. 3), se poate ușor observa ca o proporție covâ rșitoare de
95%, respectiv 1425 de persoane din total este reprezentată de pensionarii cu boli
dobâ ndite în timpul vieții. Această categorie este urmată de cea a pensionarilor de
dizabilitate cauzată de accidente de muncă (3%), urmată de persoanele cu dizabilită ți
rezultate în urma unei boli profesionale, din râ ndul militarilor și participanți la lichidarea
avariei de la Cernobîl, fiecare cu câ te un procent.
În cazul copiilor cu dizabilită ți (Fig. 4) sunt prezenți în registrele oficiale
preponderent minori cu dizabilitat severe și accentuate, respectiv 45 și 46 de cazuri, iar în
numă r ceva mai mic, respectiv 19, îi gă sim pe cei cu dizabilitate medie.
12
Copii cu dizabilități în vârstă de până la 18 ani
50 45 46
45
40
35
30
25
20 19
15
10
5
0
Copii cu dizabilități în vârstă de până la 18 ani
Severă Accentuată Medie
Fig. 4 Copii cu dizabilități în vârstă de până la 18 ani
Persoane cu dizabilități din copilărie
245
250
200
138
150
114
100
50
Persoane cu dizabilități din copilărie
Severă Accentuată Medie
Fig. 5 Persoane cu dizabilități din copilărie

Persoanele cu dizabilită ți din copilă rie sunt o altă categorie ce trebuie menționată în
această statistică . Din graficul de mai sus (Fig. 5) putem observa faptul că persoanele care
au dizabilită ți accentuate din copilă rie sunt în numă rul cel mai mare (245), urmate de cele
cu dizabilitate severă (138) și de cele cu dizabilitate medie, respectiv 114 persoane.
13
Inspectoratul General al Poliției, nu dispune de un sistem de colectare a datelor

dezagregate privind numă rul persoanelor cu dizabilită ți.
3. Reglementarea juridică a accesului la justiție pentru categorii

vulnerabile și marginalizate
Liberul acces al persoanei la justiție reprezintă facultatea orică rei persoane de a

introduce, după libera sa apreciere, o acțiune în justiție, implicâ nd obligația corelativă a
statului ca, prin instanța competentă , să soluționeze această acțiune. Orice condiționare a
accesului liber la justiție reprezintă o nesocotire a unui principiu constituțional
fundamental și a unor standarde internaționale universale, în orice democrație reală . În
plan procesual, accesul liber la justiție se concretizează în prerogativele pe care le implică
dreptul la acțiune, ca aptitudine legală ce este recunoscută de ordinea juridică a orică rei
persoane fizice sau juridice.8
3.1. Norme internaționale
Unul dintre cele mai eficiente instrumente juridice internaționale de protecție a

drepturilor omului este Convenția Europeană pentru apă rarea Drepturilor Omului și a
Libertă ților Fundamentale, cunoscută mai bine sub denumirea de „Convenția Europeană
pentru Drepturile Omului”, în vigoare din data de 03.09.1953, ratificată de Republica
Moldova la data de 24.07.1997. 9
Cu titlu de garanție a respectă rii dreptului de acces la justiție, articolul 6 paragraf 1,
stabilește dreptul la un proces echitabil și anume: Orice persoană are dreptul la judecarea
cauzei sale în mod echitabil, în mod public şi în termen rezonabil, de că tre o instanţă
independentă şi imparţială , instituită de lege, care va hotă rî fie asupra încă lcă rii drepturilor
şi obligaţiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei orică rei acuzaţii în materie penală
îndreptate împotriva sa. Hotă râ rea trebuie să fie pronunţată în mod public, dar accesul în
sala de şedinţă poate fi interzis presei şi publicului pe întreaga durată a procesului sau a
unei pă rţi a acestuia, în interesul moralită ţii, al ordinii publice ori al securită ţii naţionale
într-o societate democratică , atunci câ nd interesele minorilor sau protecţia vieţii private a
pă rţilor la proces o impun, sau în mă sura considerată absolut necesară de că tre instanţă
câ nd, în împrejură ri speciale, publicitatea ar fi de natură să aducă atingere intereselor
justiţiei.
Pornind de la premisa că drepturile fundamentale trebuie garantate într-o manieră
concretă și reală , iar nu iluzorie și teoretică , imposibilitatea concretă de sesizare a unei
instanțe de că tre persoana interesată constituie o încă lcare a dreptului acesteia de acces la
justiție. Statul este ținut să acorde orică rei persoane toate facilită țile rezonabile de drept și
de fapt, pentru a accede la instanță , într-un cuvâ nt, trebuie să asigure efectivitatea dreptului
de acces.
8
Radu Chiriță, Convenția Europeană a Drepturilor Omului, Comentarii și explicații. Editura C.H.Beck, 2008, pg.254.
9
Convenţia pentru apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor fundamentale. Adoptată la Roma la 04.11.1950.
Ratificată prin Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova nr. 1298-XIII din 24.07.1997. Publicată în Monitorul
Oficial al Republicii Moldova nr.54-55 din 21.08.1997.
14
În legislația europeană a drepturilor omului, noțiunea de acces la justiție mai este

consacrată și în articolul 47 din Carta Drepturilor Fundamentale a UE10 care garantează
dreptul la un proces echitabil și la un remediu efectiv, conform interpretă rii date de că tre
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) și, respectiv, de că tre Curtea de Justiție a
Uniunii Europene (CJUE). După cum s-a menționat mai sus, aceste drepturi sunt, de
asemenea, prevă zute în instrumentele internaționale, precum articolele 2, 3 și 14 din Pactul
Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice (PIDCP) ale Organizației Națiunilor
Unite (ONU) și articolele 8 și 10 din Declarația Universală a Drepturilor Omului (DUDO) a
ONU. Elementele de bază ale acestor drepturi includ accesul efectiv la un organism de
soluționare a litigiilor, dreptul la un proces echitabil și la soluționarea în timp util a litigiilor,
dreptul la despă gubiri adecvate, precum și aplicarea generală a principiilor referitoare la
eficiența și efectivitatea realiză rii actului de justiție.11
În privința protecției drepturilor persoanelor cu dizabilită ți, la nivel internațional,
Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, la 13 decembrie 2006, a adoptat
Convenţia privind drepturile persoanelor cu dizabilită ţi12. A fost deschisă spre semnare la
30 martie 2007 şi semnată de Republica Moldova la 30 martie 2007, ratificată prin Legea
nr. 166/09.07.2010, publicată în Monitorul Oficial al RM nr. 126-128/428 din 23 iulie 2010.
În articolul 13 din Convenție se specifică faptul că Statele Părţi vor asigura acces efectiv la
actul de justiţie pentru persoanele cu dizabilităţi, în condiţii de egalitate cu ceilalţi, inclusiv
prin asigurarea de ajustări de ordin procedural şi adecvate vârstei, pentru a le facilita un rol
activ ca participanţi direcţi şi indirecţi, inclusiv ca martori, în toate procedurile legale,
inclusiv etapele de investigaţie şi alte etape preliminare. Pentru a sprijini accesul efectiv la
actul de justiţie al persoanelor cu dizabilităţi, Statele Părţi vor promova formarea
corespunzătoare a celor care lucrează în domeniul administrării justiţiei, inclusiv a
personalului din poliţie şi penitenciare.
Modul de implementare a acestei convenții de că tre Statele Pă rți este monitorizat de
că tre Comitetul pentru drepturile persoanelor cu dizabilită ți (CRPD), care este un organism
de experți independenți. Toate statele pă rți trebuie să prezinte Comitetului rapoarte
periodice privind modul în care sunt puse în aplicare drepturile consacrate în Convenție.
Statele trebuie să raporteze inițial în termen de doi ani de la ratificarea Convenției și,
ulterior, la fiecare patru ani. Comitetul examinează fiecare raport și face sugestii și
recomandă ri generale privind raportul. El înaintează aceste recomandă ri, sub forma
observațiilor finale, statului parte în cauză . Republica Moldova a expediat CRPD raportul
să u inițial, iar Comitetul a elaborat Observații referitoare la raportul inițial al Republicii
Moldova13.
Referitor la accesul la justiție, Comitetul a specificat urmă toarele: Comitetul este
preocupat de lipsa de informații cu privire la măsurile și protocoalele specifice pentru a oferi
10
″Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene“. https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?
uri=CELEX:12012P/TXT&from=DE (vizitat la 22.09.2021).
11
FRA (2011), Access to justice in Europe: an overview of challenges and opportunities, Luxemburg, Oficiul pentru
Publicaţii, p. 9. https://fra.europa.eu/en/publication/2011/access-justice-europe-overview-challenges-and-
opportunities (vizitat la 22.09.2021).
12
Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, adoptată la New York la
13.12.2006. Ratificată prin Legea nr.166 din 09.07.2010 şi semnată de Republica Moldova la 30 martie 2007.
Publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.126-128/428, 23.07.2010.
13
Ibidem
15
amenajare de procedură, gen și vârstă în cadrul procedurilor judiciare pentru persoanele cu

dizabilități, inclusiv oferirea interpretării în limbajul mimicogestual pentru persoanele cu
deficiențe de auz și formate accesibile pentru comunicare pentru persoanele surdo-mute,
persoane cu dizabilități psihosociale și/sau intelectuale.
Comitetul constată cu îngrijorare:
(a) Prejudecă țile împotriva persoanelor cu dizabilită ți, în special cele cu dizabilită ți
psiho-sociale și/sau intelectuale;
(b) Lipsa accesului la asistență juridică gratuită pentru persoanele cu dizabilită ți, în
special, pentru cei care încă mai tră iesc în instituții;
(c) Lipsa accesului la justiție pentru femeile cu dizabilită ți în cadrul procedurilor
penale legate de violența pe motive de gen.
Comitetul recomandă ca statul parte să :
(a) Asigure oferirea amenajă rii de procedură , gen și vâ rstă adecvate, bazate pe libera
alegere și preferințele persoanelor cu dizabilită ți și să stabilească mă suri de siguranță
aferente pentru a permite participarea persoanelor cu dizabilită ți în toate procedurile
judiciare în condiții egale cu ceilalți;
(b) Crească programele de formare și de consolidare a capacită ților privind
Convenția, astfel încâ t personalul de aplicare a legii și persoanele cu dizabilită ți să își
crească gradul de conștientizare juridică ;
(c) Asigure accesul la asistență juridică gratuită , inclusiv pentru persoanele cu
dizabilită ți care încă tră iesc în instituții; și
(d) Fie ghidat de articolul 13 referitor la accesul la justiție ilustrat mai sus.
Conform Raportului periodic cu numărul doi și trei combinat referitor la implementarea
Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, și transmis Comitetului pentru
drepturile persoanelor cu dizabilități, prin intermediul MAEIE (scrisoarea nr. 13/5728 din
15.10.2020)14. Raportul este plasat și pe pagina web/sait-ul MSMPS, precum și observațiile de
răspuns ale Comitetului. Printre realizări, Guvernul a indicat faptul că a aprobat Programul
național de incluziune socială a persoanelor cu dizabilități (pentru anii 2017-2022). MMPSFC a
menționat că asigurarea accesibilității persoanelor cu dizabilități la infrastructura sistemului
judecătoresc, este prevăzută în Planul de construcție a clădirilor noi și/sau de renovare a clădirilor
existente, necesare pentru buna funcționare a sistemului instanțelor judecătorești, aprobat prin
Hotărârea Parlamentului nr. 21/2017. În anul 2019, în legătură cu dezvoltarea și pilotarea unei
noi versiuni a Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, au fost ajustate/completate și
unele funcționalități ale Portalului Național al Instanțelor Judecătorești și ale paginii web a
Agenției de Administrare a Instanțelor Judecătorești, fiind introdus un meniu de accesibilitate
pentru persoanele cu deficiențe de văz. Actualmente, meniul conține mai multe opțiuni menite să
faciliteze navigarea portalului/paginii web de această categorie de persoane, cum ar fi:
posibilitatea măririi textului, schimbării culorii de fon a paginii și a contrastului, citirii, voce a
14
https://msmps.gov.md/wp-content/uploads/2020/08/RAPORT-implementare-Conventie-ONU-privind-drepturile-
persoanelor-cu-dizabilitati.pdf (vizitat la 23.09.2021).
16
textului, măririi cursorului de navigare, evidențierea textului cu alte culori, opririi sau pornirii
animațiilor, măririi și/sau micșorării spațiului dintre cuvinte.
Protocolul opțional la Convenție conferă Comitetului competența de a examina
plâ ngerile individuale cu privire la presupusele încă lcă ri ale Convenției de că tre statele
pă rți la protocol.15
Republica Moldova este parte la Convenția privind eliminarea tuturor formelor de
discriminare față de femei16 (CEDAW) și a ratificat PO la CEDAW în 2006, permiţâ ndu-i
Comitetului pentru eliminarea discrimină rii împotriva femeilor să audieze plâ ngerile
primite de la persoane fizice sau să investigheze încă lcă rile grave sau sistematice ale
prevederilor Convenției.
3.2. Legislație națională

Legea Supremă a Republicii Moldova - Constituția consacră cu titlu de principiu –
accesul liber la justiție în articolul 20, consfințind că : Orice persoană are dreptul la
satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecă toreşti competente împotriva actelor care
violează drepturile, libertă ţile şi interesele sale legitime. Nici o lege nu poate îngră di accesul
la justiţie.17
Accesul liber la justiție raportat la legislația națională este privit prin prisma a două
laturi majore: latura penală și latura civilă .
În sensul articolului 19, alineat (1) din Codul de procedură penală , orice persoană
are dreptul la examinarea şi soluţionarea cauzei sale în mod echitabil, în termen rezonabil,
de că tre o instanţă independentă , imparţială , legal constituită , care va acţiona în
conformitate cu prezentul cod.
Concomitent, accesul la justiție vizează dreptul la un proces echitabil și unele
componente ale sale cum ar fi independența, imparțialitatea instanței și constituirea
acesteia conform legii.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a menționat că dreptul de acces la o instanță
nu este un drept absolut. Spre exemplu, în cauza Golder c. Regatului Unit , Curtea a
menționat că acest drept poate fi limitat. Limită rile accesului la o instanță trebuie să fie
prevă zute de lege, să urmă rească un scop legitim și să fie proporționale, pentru a nu fi
afectată însă și esența dreptului. Spre exemplu, în cauza Freitag c. Germaniei, Curtea a
reiterat că relativitatea dreptului de acces la justiție este valabilă și pentru normele de
natură procedurală care stabilesc termene în interiorul că rora persoanele ar putea formula
o contestație.18
Curtea Constituțională interpretează legea fundamentală care consacră accesul liber
la justiție nu numai ca un drept fundamental, recunoscut fiecă rei persoane, dar ca un
principiu imminent al sistemului de garanții al drepturilor și libertă ților cetă țenești. Dreptul
15
https://gov.md/ro/content/persoanele-cu-dizabilitati-se-vor-putea-adresa-la-comitetul-onu-daca-li-se-incalca
(vizitat la 23.09.2021).
16
Convenţie asupra eliminării tuturor formelor de discriminare faţă de femei. Adoptată la New York la 18
decembrie 1979. Republica Moldova a aderat prin Hotărîrea Parlamentului nr.87-XIII din 28.04.1997.
17
Constituția Republicii Moldova adoptată la 29.07.1994. Republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova
nr.78/140 din 29.03.2016.
18
Igor Dolea, Codul de procedură penală, comentariu aplicativ, Editura Cartea Juridică, 2020, pg.95
17
de acces la justiție presupune accesul la drepturile procedural prin care se înfă ptuiește
justiția. Totodată , conform art.114 din Constituție, justiția se înfă ptuiește în numele legii,
numai de că tre instanțele judecă torești.19
Din alt punct de vedere, accesul liber la justiție presupune nu doar posibilitatea
justițiabilului de a se adresa unui exponent al statului: organului de urmă rire penală ,
procuraturii sau instanțelor de judecată , ș.a. dar și posibilitatea ca drepturile și interesele
sale să fie apă rate de că tre un profesionist, fiind acesta un reprezentant, avocat, avocat care
asigură asistența juridică garantată de stat sau parajurist. Îngră direa posibilită ții persoanei
de a fi reprezentată constituie o încă lcare a principiului accesului liber la justiție dar și a
unui proces echitabil.
Colateral, prin prisma articolului 5 din Codul de procedură civilă : Orice persoană
interesată este în drept să se adreseze în instanţă judecă torească , în modul stabilit de lege,
pentru a-şi apă ra drepturile încă lcate sau contestate, libertă ţile şi interesele legitime.
Accesul la justiție, denumit și dreptul la un tribunal sau dreptul la judecă tor,
constituie o prerogative fundamentală a individului, recunoscută într-o societate
democratică de a i se examina cauza de că tre un magistrat. De aceea posibilitatea reală de a
intent un proces în materie civilă nu poate fi îngră dită de nici o lege. În acest sens, Codul de
procedură civilă stipulează că nici unei persoane nu i se poate refuza apă rarea judiciară din
motiv de inexistență a legislației, de imperfecțiune, coliziune sau obscuritate a legislației în
vigoare. În aceeași ordine de idei, nimeni nu poate fi lipsit, fă ră consimță mâ ntul să u, de
dreptul judecă rii procesului în instanță și de judecă torii în a că ror competență pricina este
data prin lege.20
Cu titlu de garanție suplimentară din partea statului, accesul la justiție este stabilit în
articolul 5 din Legea nr. 198 din 26.07.2007 cu privire la asistența juridică garantată de stat,
stipulâ nd că : Pentru realizarea principiului liberului acces la asistenţă juridică , statul
asigură organizarea şi funcţionarea instituţiilor responsabile de acordarea asistenţei
juridice garantate de stat, și alocă mijloacele bugetare necesare retribuirii serviciilor
juridice prestate în conformitate cu prezenta lege.21
Actul normativ național care reglementează statutul persoanelor cu dizabilită ți este
Legea nr. 60 din 30.03.2012 privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilită ți.
Dispozițiile sale prevă d asigurarea drepturilor persoanelor cu dizabilită ţi în egală mă sură
cu alţi cetă ţeni. Legea introduce pentru prima dată în legislația națională noțiuni specifice
din CDPD precum accesibilitatea, designul universal și adaptarea rezonabilă . Ea conține o
serie de prevederi privind politica de stat în domeniul accesibilită ții, proiectarea și
construirea obiectelor infrastructurii sociale cu respectarea necesită ților persoanelor cu
dizabilită ți, amenajarea obiectelor infrastructurii sociale pentru a putea fi folosite de că tre
persoanele cu dizabilită ți, accesul la informare prin toate mijloacele.
Legea nr. 121 privind asigurarea egalită ții, adoptată la 25 mai 2012, precum și
instituirea Consiliului pentru prevenirea și combaterea discrimină rii și asigurarea egalită ții,
ambele vizâ nd eliminarea discrimină rii pe bază de dizabilitate.22
19
Hotărârea CC privind controlul constituționalității unor prevederi ale art.37 din CPP al RM, nr.20 din 16.07.2013.
20
E. Belei, A. Borș, F. Chifa, I.Coban, A. Cojuhari, V. Crețu, I. Jimbei, L. Lavric, G. Macovei, A. Munteanu, G. Stratulat,
Drept procesual civil, Editura Cartea Juridica 2014, pag. 98.
21
Legea nr.198-XVI din 26.07.2007 cu privire la asistenţa juridică garantată de stat. În Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, nr. 157-160/614 din 05.10.2007.
18
Scopul primordial al acestui act normativ este prevenirea și combaterea

discrimină rii, asigurarea egalită ții tuturor persoanelor aflate pe teritoriul Republicii
Moldova în sferele politică , economică , socială , culturală și alte sfere ale vieții, fă ră
deosebire de rasă , culoare, naționalitate, origine etnică , limbă , religie sau convingeri, sex,
vâ rstă , dizabilitate, opinie, apartenență politică sau orice alt criteriu. Aceasta în primul râ nd
definește discriminarea și enumeră formele grave ale acesteia: a)promovarea sau
practicarea discrimină rii de că tre autorită ţile publice; b)susţinerea discrimină rii prin
intermediul mijloacelor de informare în masă ; c)amplasarea mesajelor şi simbolurilor
discriminatorii în locurile publice; d)discriminarea persoanelor pe baza a două sau mai
multe criterii; e)discriminarea să vîrşită de două sau mai multe persoane; f)discriminarea
să vîrşită de două sau mai multe ori; g)discriminarea să vîrşită asupra unui grup de
persoane; h)segregarea rasială . Subsidiar, în Capitolul II al respectivei legi sunt specificate
interdicții specifice domeniului. Capitolul III instituie Consiliul pentru prevenirea şi
eliminarea discrimină rii şi asigurarea egalită ţii, forma juridică a acestuia, competența,
componența și modul de funcționare.
În aceeași ordine de idei, buna aplicare a prevederilor Legii privind asigurarea
egalită ții este asigurată prin intermediul urmă toarelor prevederi din Codul
Contravențional: articolul 542 care sancționează Încă lcarea egalită ții în domeniul muncii,
articolul 651 - Discriminarea în domeniul învă ță mâ ntului, articolul 71 1 - Discriminarea
privind accesul la serviciile și bunurile disponibile publicului, articolul 712 – Împiedicarea
activită ții Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discrimină rii și asigură rii egalită ții,
agenți constatatori fiind membrii Consiliului, care au dreptul de a întocmi procese-verbale
și a le transmite instanțelor de judecată competente întru examinare.
De asemenea, Legea nr. 436 din 28.12.2006 privind administraţia publică locală .
Implementarea de că tre APL a prevederilor Convenției este influențată de procesul actual
de descentralizare, care are particularită țile sale. Implementarea strategiei de
descentralizare implică direct și descentralizarea mecanismelor asigură rii serviciilor
sociale. Abordarea strategiei sectoriale de descentralizare din domeniul social prin prisma
drepturilor omului și a dimensiunii de gen vizează respectarea principiului accesibilită ții
pentru toate persoanele la gama/infrastructura serviciilor dezvoltate, cu accent pe
evaluarea nevoilor acestora, și dezvoltarea serviciilor ce corespund nevoilor specifice
dizabilită ții beneficiarilor.
Legea privind administrația publică locală 23 în articolul 29 prevede că primarul
exercită atribuţiile de autoritate tutelară locală în condiţiile legii; coordonează activitatea
de asistenţă socială privind copiii, persoanele în etate, persoanele cu dizabilită ţi, familiile cu
mulţi copii, familiile afectate de violenţă intrafamilială , alte categorii de persoane
socialmente vulnerabile.
În același timp, Legea privind să nă tatea mentală conține prevederi care autorizează
spitalizarea persoanei fă ră liberul ei consimţă mâ nt sau al reprezentantului ei legal, pâ nă la
emiterea hotă râ rii judecă toreşti, dacă tulburarea psihică este gravă şi condiţionează
pericolul social direct sau vă tă marea gravă a să nă tă ții ei (art. 28). Este necesară revizuirea
acestor prevederi și stabilirea unor mecanisme de protecție clare pentru situații medicale
22
Legea nr.121 din 25.05.2012 cu privire la asigurarea egalității. În Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.
103/355 din 29.05.2012.
23
Legea nr.436 din 28.12.2006 privind administrația publică locală. Publicată în Monitorul Oficial al Republicii
Moldova nr.32-34/116 din 09.03.2007.
19
de urgență pentru a exclude riscul de spitalizare arbitrară a persoanelor cu dizabilită ți

psihosociale.24
Codul muncii al Republicii Moldova, reglementează inclusiv încadrarea în câ mpul
muncii a persoanelor din categoriile defavorizate, a persoanelor cu dizabilită ți, stabilind
garanții și facilită ți pentru aceștia (salarizare, timp redus de muncă , obligativitatea
angajatorului de a crea condiții adecvate pentru desfă șurarea atribuțiilor de serviciu,
dreptul la concediu suplimentar, ș.a.)25
Legislația civilă , a creat instituția ocrotitorului autorizat, întru apă rarea drepturilor
și intereselor persoanelor cu boli mintale sau deficiențe fizice sau psihologice. Statutul de
ocrotitor autorizat îl pot obține persoanele fizice cu capacitate deplină de exercițiu,
instituțiile de tratament sau sociale sau asociațiile obștești care au un astfel de gen de
activitate. Mă sura de ocrotire are ca scop ocrotirea atâ t a persoanei, câ t și a intereselor
patrimoniale ale acesteia.
Desemnarea ocrotitorului are loc prin hotă râ rea instanței de judecată , iar solicitantul
este scutit de plata cheltuielilor aferente procesului privind mă sura de ocrotire. Totodată ,
persoana a că rei ocrotire este solicitată , are dreptul de a fi asistată de că tre un apă ră tor ales
sau de că tre un avocat care acordă asistență juridică garantată de stat.
Important este faptul că , la luarea orică rei decizii care vizează persoana în privința
că reia este instituită o mă sură de ocrotire sau interesele patrimoniale ale acesteia,
ocrotitorul v-a acorda prioritate dorințelor și sentimentelor persoanei ocrotite, exprimate
de sine stă tă tor sau, la solicitarea acesteia, cu ajutorul persoanei de încredere. Dorințele și
sentimentele persoanei ocrotite vor avea prioritate, chiar dacă sâ nt susceptibile de a
expune persoana ocrotită unui anumit risc, cu excepția cazului în care ea se expune unui
risc grav ce nu poate fi diminuat prin întreprinderea anumitor mă suri suplimentare.
3.3. Strategii, planuri de țară
Prin Hotă rîrea Guvernului nr. 723/2017, a fost aprobat Programul național de
incluziune socială a persoanelor cu dizabilită ți pentru anii 2017-2022 și Planul de acțiuni
privind implementarea acestuia. Programul prevede o abordare intersectorială în
incluziunea socială a persoanelor cu dizabilită ți și asigurarea respectă rii drepturilor
fundamentale ale acestora în egală mă sură cu ceilalți cetă țeni în toate domeniile vieții
sociale.26
24
STUDIU DE FEZABILITATE privind ratificarea Protocolului opțional la Convenția ONU privind drepturile
persoanelor cu dizabilități Elaborat de: Andrei Brighidin, Chișinău 2016
25
Codul muncii al Republicii Moldova, nr. 154 din 28.03.2003. Publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova
nr.159-162/648 din 29.07.2003.
26
Hotărîrea Guvernului nr. 723 din 08.09.2017 cu privire la aprobarea Programului naţional de incluziune socială a
persoanelor cu dizabilităţi pentru anii 2017-2022. Publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.335-
339/827 din 15.09.2017.
20
Programul are drept scop abordarea direcțiilor strategice de acțiune la nivel național
în vederea asigură rii drepturilor persoanelor cu dizabilită ți și participă rii lor efective și
depline în societate. Obiectivele specifice ale Programului constau, inter alia, în:
 îmbună tă țirea accesului persoanelor cu dizabilită ți la mă suri de protecție socială în
comunitate;
 asigurarea dreptului la educație de calitate a copiilor și tinerilor cu diferite tipuri de
dizabilită ți în instituțiile de învă ță mînt, în condiții de egalitate cu ceilalți;
 sporirea accesului persoanelor cu dizabilită ți la servicii medicale, de abilitare și de
reabilitare de calitate;
 sporirea ratei de angajare în cîmpul muncii a persoanelor cu dizabilită ți;
 sporirea participă rii persoanelor cu dizabilită ți la viața politică , publică și culturală ;
 asigurarea accesibilită ții la infrastructură , la transporturi, la informație și
comunicații pentru persoanele cu dizabilită ți;
 asigurarea suportului persoanelor cu dizabilită ți în exercitarea capacită ții juridice
și garantarea accesului la justiție;
 consolidarea capacită ților instituționale pentru implementarea Convenției ONU
privind drepturile persoanelor cu dizabilită ți;
 creșterea nivelului de conștientizare a populației cu privire la drepturile și
abilită țile persoanelor cu dizabilită ți.
În anul 2020, de că tre Ministerul Să nă tă ții, Muncii și Protecției Sociale au fost

elaborate și promovate documente de politici și acte normative în vederea asigură rii
incluziunii sociale a persoanelor cu dizabilită ți, inclusiv:
Au fost îmbună tă țite și perfecționate regulamentele de organizare și funcționare a
serviciilor sociale „Locuință protejată ”, „Plasament familial pentru adulţi” și „Casă
comunitară ”, inclusiv ajustate la necesită țile prestatorilor și beneficiarilor de servicii,
inclusiv în contextul realiză rii procesului de dezinstituționalizare și de prevenire a
instituționaliză rii (Hotă rîrea Guvernului nr. 19/2020).
În scopul asigură rii garanțiilor sociale și medicale persoanelor cu dizabilită ți pentru
perioada stă rii de urgență , s-a decis prelungirea din oficiu a termenului de încadrare în grad
de dizabilitate persoanelor a că ror grad de dizabilitate a expirat în perioada stă rii de
urgență , pînă la ridicarea acesteia. Ulterior, valabilitatea certificatelor de încadrare în grad
de dizabilitate, a mai fost prelungită din oficiu de că tre CNDDCM/extinsă pâ nă la efectuarea
expertizei și emiterea deciziei de reîncadrare/neîncadrare în grad de dizabilitate, cu
eliberarea certificatului respectiv, dar nu mai tâ rziu de data de 1 august 2020. Toate
persoanele au fost expertizate/reexpertizate, pînă la 1 august 2020, conform graficului
aprobat de Minister.
Majorarea unită ților de asistenți personali prin alocarea mijloacelor financiare
suplimentare din pachetul minim de servicii sociale. Comparativ cu anul 2019, numă rul de
unită ți de asistenți personali a crescut cu 2468 de unită ți (de la 3590 unită ți de asistenți
personali, la 6058 unită ți).
A fost elaborat Raportul periodic cu numă rul doi și trei combinat referitor la
implementarea Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilită ți, și transmis
Comitetului pentru drepturile persoanelor cu dizabilită ți, prin intermediul MAEIE
21
(scrisoarea nr. 13/5728 din 15.10.2020). Raportul este plasat și pe pagina web/sait-ul
MSMPS.
3.4 Prevederi în activitatea autorităților publice locale din Cimișlia
În actualul context economic şi social din RM, autorită ţile APL trebuie să ofere
comunită ţilor locale din raionul Cimişlia un Plan Strategic de Dezvoltare Socio-Economică
raional, care să reprezinte un document ce defineşte viziunea de dezvoltare pe termen
mediu şi lung, care identifică priorită ţile şi stabileşte mă surile de implementare necesare,
ce se vor concretiza în propuneri de proiecte finanţate din fonduri guvernamentale sau din
fonduri ale comunită ţii europene. PSDSE trebuie să fie orientat spre o dezvoltare
armonioasă şi durabilă a comunită ţilor locale din raionul Cimişlia. La 26.04.2013, Consiliul
Raional Cimișlia a aprobat Planul Strategic de Dezvoltare Socio-Economică al Raionului
Cimișlia 2013-2020. Printre obiectivele strategice atestate, este inclusă și asigurarea
accesului egal și sporit la toate nivelurile și formele de învă ță mâ nt și implementarea
practicilor incluzive, fiind planificată formarea a 8 centre de resurse.
O mă sură separată inclusă în respectivul Plan strategic rezidă în, înființarea
serviciului integrat de asistență și protecție social. Aceasta include: crearea centrelor pentru
persoane defavorizate, elaborarea de politici publice locale în domeniul social, obținerea
unei specialită ți și recalificarea șomerilor și a persoanelor cu dizabilită ți, crearea locurilor
de muncă pentru grupurile vulnerabile prin programe de dezvoltare a infrastructurii,
crearea centrelor de zi/de plasament pentru bă trâ ni, crearea unui centru pentru copii aflați
în dificultate, Introducerea componentei sociale la elaborarea şi implementarea proiectelor,
organizarea campaniilor de informare şi conştientizare pentru publicul larg, în particular în
zonele rurale, privind dreptul femeilor şi bă rbaţilor la tratament egal pe piaţa muncii şi în
viaţa economică , actualizarea unei baze de date raionale în domeniul social, elaborarea unui
ghid în domeniul social, crearea unui centru de plasament temporar pentru familii şi copii,
atît pentru mamele victime ale abuzului cît şi a copiilor expuşi abandonului sau altor situaţii
de risc, crearea centrului multifuncţional şi plasament pentru persoanele cu dizabilită ţi,
crearea unui centru de plasament pentru boschetari, asigurarea DASPF cu spaţiu şi condiţii
necesare pentru activitate, deschiderea serviciului Casa comunitară , ș.a.27
Cu titlu de indici de rezultat, Direcția asistență socială și protecție a familiei raionului
Cimișlia, a întocmit un Raport de activitate pentru semestrul I al anului 2020. La capitolul
asigură rii incluziunii sociale a persoanelor cu dizabilită ți, se raportează organizarea a 23 de
ședințe comune în vederea stabilirii responsabilită ții în cadrul mecanismului de colaborare
a DASPF/asistenții sociali comunitari și APL de nivelul 1; asistarea familiilor care îngrijesc
persoane cu dizabilită ți prin suportul financiar acordat la 1639 de familii; aprovizionarea
persoanelor cu dizabilită ți locomotorii cu articole protetico-ortopedice, scaun cu rotile – 32
de beneficiari; acordarea foilor balneo-sanatoriale, compensației pentru transportul urban
și pentru persoanele cu dizabilită ți locomotorii la 24 și respectiv 1480 de beneficiari.
Atestă m implicarea Direcției și la capitolele de identificare a familiilor cu copii în dificultate
(34 de familii), organizarea plasamentului copiilor aflați în situație de risc (6 copii plasați
într-un Centru de plasament), monitorizarea familiilor cu copii în dificultate (42 de vizite).28
27
http://raioncimislia.md/wp-content/uploads/2018/09/Plan-Strategic-de-dezv.-socio-economic%C4%83-al-rlui-
2013-2020.pdf, (vizitat la 23.09.2021).
22
4. Problemele de acces la justiție a categoriilor vulnerabile și marginalizate din

Cimișlia
4.1. Bariere societale și culturale:
4.1.1. Alfabetizarea și nivelul culturii juridice
Cultura juridică a acestor categorii de cetă țeni este deosebit de redusă , mai redusă
comparativ cu alte categorii. Necesită țile speciale și problemele de să nă tate cu care se
confruntă reprezintă o barieră suplimentară în a accesa informații, inclusiv de ordin juridic.
Mai ales și din cauza faptului că marea lor majoritate, în special în mediul rural sunt
persoane care tră iesc la limita să ră ciei. Aceste persoane nu dispun de acces la internet, de
exemplu, beneficiarii cantinei sociale din Cimișlia nu posedă telefoane mobile.
Multe cereri de chemare în judecată care parvin din partea categoriilor vulnerabile și
marginalizate cu regret nici nu întrunesc condițiile de admisibilitate. Mulți dintre aceștia
nici nu cunosc că trebuie să semneze cererile de chemare în judecată . În raionul Cimișlia nu
există nici un para-jurist. Nici un interlocutor din categoriile vulnerabile și marginalizate cu
cunoaște despre acest termen. Abia în luna septembrie 2021, în urma discută rii acestei
probleme în cadrul Platformei de Dialog pentru Accesul la Justiție Cimișlia (platformă
creată în 2020 cu suportul Institutului de Reforme Penale, în cadrul proiectului
„Consolidarea eficienței și accesului la justiție în Moldova”, implementat de PNUD Moldova,
cu suportul financiar al Suediei), s-a purces la angajarea a încă 2 para-juriști la Oficiul
teritorial Comrat, care acoperă și raionul Cimișlia. Pâ nă la sfâ rșitul anului curent se
preconizează suplinirea a încă 5 funcții de parajurist în cadrul oficiilor teritoriale CNAJGS.
Reiteră m că în localită țile raionului Cimișlia se atestă o necesitate stringentă de asistență
juridică primară .
4.1.2. Starea sănătății
4.1.3. Gradul de pauperizare
În opinia specialiștilor din mediul juridic, multe din infracțiunile comise de

persoanele afectate de să ră cie, se datorează anume acestei vulnerabilită ți. Infracțiunile cele
mai frecvente țin de aspectul patrimonial – și anume, furturi, pungă șii. Se observă că în
special în familiile în care copiii și tinerii ră mâ n nesupravegheați, aceștia tind să încalce
ordinea publică și să comită infracțiuni.
4.1.4. Discriminarea și prejudecățile
4.2. Bariere în acces la justiție.
4.2.1. Infrastructura de acces
Una dintre instituțiile-cheie în asigurarea accesului la justiție în raionul Cimișlia este

Judecă toria Cimișlia. Aceasta este amplasată în oraşul Cimişlia, str. Constantin Stamati nr.1,
28
http://raioncimislia.md/wp-content/uploads/2020/07/Raport-de-activitate-pentru-I-semestru-al-anului-2020-al-
Direc%C8%9Biei-Asisten%C8%9B%C4%83-Social%C4%83-%C8%99i-Protec%C8%9Bie-a-Familiei-1.pdf , vizitat la
23.09.2021. (vizitat la 23.09.2021).
23
avâ nd în jurisdicţia sa 39 de localită ţi indicate în anexa nr.2 la Legea nr. 514 din 06.07.1995
privind organizarea judecă torească și anume: Cimişlia, Albina, Artimonovca, Batîr,
Bogdanovca Nouă , Bogdanovca Veche, Cenac, Ciucur-Mingir, Codreni, Coştangalia,
Dimitrovca, Ecaterinovca, Fetiţa, Gradişte, Gura Galbenei, Hîrtop, Ialpug, Ialpujeni, Iurievca
Ivanovca Nouă , Javgur, Lipoveni, Marienfeld ,Maximeni, Mereni, Mihailovca, Munteni,
Porumbrei, Prisaca, Sagaidac, Sagaidacul Nou, Satul Nou, Schinoşica, Selemet, Suric, Topala,
Troiţcoe, Valea Perjei, Zloţi, loc. st. cf. Basarabeasca, Abaclia, Başcalia, Bogdanovca,
Carabetovca, Carabiber, Iordanovca, Iserlia, Ivanovca, Sadaclia, Leova, Bă iuş, Beştemac,
Borogani, Bulgă rica, Cazangic, Ceadîr, Cîmpul Drept, Cîzlar, Cneazevca, Cociulia Nouă ,
Colibabovca, Covurlui, Cupcui, Cuporani, Filipeni, Frumuşica, Hă nă senii Noi, Hîrtop, Iargara,
Meşeni, Nicolaevca, Orac, Piteşti, Romanovca, Să rata Nouă , Să rata-Ră zeşi, Să ră teni, Să ră ţica
Nouă , Să ră ţica Veche, Selişte, Sîrma, Tigheci, Tochile-Ră ducani, Tomai, Tomaiul Nou, Troian,
Troiţa, Victoria, și Vozneseni.
În cadrul Judecă toriei Cimişlia sediul Central activează 6 judecă tori, majoritatea
avâ nd o vechime în funcția de judecă tor de 3-4 ani. Numă rul de angajaţi este de 29
persoane, funcţionari publici şi funcţionari tehnici. În statele de personal figurează un
specialist coordonator pentru relaţiile cu publicul şi mass-media.
În cadrul Judecă toriei Cimișlia sediul Leova activează 3 judecă tori, cu vechimea în
funcție de judecă tor de la 3 la 6 ani.
În anul 2020, Judecă toria Cimișlia a fost evaluată de că tre Centrul pentru Drepturile
Persoanelor cu Dizabilită ți (CDPD).
Activitatea de evaluare a instanței a fost efectuată în baza unui chestionar privind
îndeplinirea de că tre instituție a cerințelor de accesibilitate fizică și informațională pentru
persoanele cu dizabilită ți.
În cadrul evaluă rii s-au descoperit unele neconformită ți cu normativele de
accesibilitate. În special, clă direa nu dispune de rampa de intrare, fiind instalate șinele din
beton, acoperite cu materialele lunecoase, sub un unghi foarte abrupt, prezintâ nd pericol
înalt de accidentare. Grupul sanitar nu este accesibil pentru persoanele cu dizabilită ți. Că ile
de circulație în interiorul clă dirii nu sunt accesibile din cauza pragurilor înalte și lipsei
pavajului tactil.
De asemenea, nu există posibilitatea de acces pentru persoanele cu dizabilită ți
locomotorii spre etajul 2 al clă dirii.
24
Fig. _ Sediul Judecătoriei Cimișlia
În baza rezultatelor evaluă rii, CDPD va întocmi un plan de acțiuni privind

accesibilizarea instanței pentru urmă torii ani și îl va propune administrației Judecă toriei
spre o eventuală aprobare și implementare.
Conform prevederilor pct. 16.3 din Planul de construire a clă dirilor noi şi/sau de
renovare a clă dirilor existente, necesare pentru buna funcţionare a sistemului instanţelor
judecă toreşti (aprobat prin Hotă râ rea Parlamentului RM nr. 21 din 03.03.2017),
construirea clă dirii noi pentru Judecă toria Cimișlia urmează să fie efectuată în perioada
anilor 2024-2026, iar potrivit pct. 16.5 din același Plan, trecerea în clă direa nouă trebuie să
aibă loc în anul 2027.29
Cu titlu de exemplu de infrastructură și funcționare, a fost prezentat „Palatul de
Justiție” din Orașul Ungheni. Instanță de judecată construită după standartele Uniunii
Europene. Aceasta la fel a fost supusă verifică rilor de că tre Centrul pentru Drepturile
Persoanelor cu Dizabilită ți.
În concluzie, în cadrul evaluă rii, specialiștii Centrului au remarcat un grad mai înalt
de accesibilitate a clă dirii comparativ cu alte sedii judecă torești din RM. În special, clă direa
dispune de intrare accesibilă la parter, precum și de ascensorul accesibil care asigură
accesul la etajele superioare. Suprafața că ilor de circulație interioare este netedă și dreaptă ,
29
https://cdpd.md/cdpd-a-evaluat-accesibilitatea-judecatoriei-cimislia/?
fbclid=IwAR2CGx3TzrgNAqMh33PTZm6wmFLQXbvPOWm1G8eYd34aBTDuhTftaxIoRKY, (vizitat la 22.09.2021.)
25
fă ră denivelă ri și trepte, ceea ce permite deplasarea autonomă a persoanelor utilizatoare de

scaun rulant.30
Fig. _ _ Sediul judecătoriei Ungheni
Conform reprezentanților administrației publice locale din Cimișlia, astfel, ar putea

deveni într-un an, maximum doi ani, și Palatul de justitie din orașul Cimișlia. E nevoie de
muncă , perseverență și înțelegere la toate nivelele de administrație publică . Cimișlia poate
si trebuie să urmeze exemplul municipiului Ungheni.31
La moment, judecă torii din instanța din Cimișlia se adaptează la necesită țile
persoanelor cu probleme locomotorii. Pentru că există un ascensor că tre etajul doi al
clă ridii, aceștia planifică desfă șurarea ședințelor de judecată la primul nivel al clă dirii.
Procuratura raionului Cimișlia dispune de rampă de acces, la fel și organele de
poliție.
În niciuna din instituțiile publice din raion, însă nu există vreun WC adaptat
necesită ților persoanelor cu dizabilită ți.
În situația ipotetică a unui nevă ză tor neînsoțit care ar încerca să acceadă în sediul
acestor instituții, am putea presupune că de exemplu, în clă dirile unde există o persoană de
pază , aceasta ar putea ieși să ajute nevă ză torul să intre în sediu, dacă îl observă afară . În caz
30
https://cdpd.md/cdpd-a-evaluat-accesibilitatea-judecatoriei-ungheni/, (vizitat la 22.09.2021.)
31
https://mediatv.md/cimislia-ar-putea-avea-un-palat-al-justitiei-precum-la-ungheni/?
fbclid=IwAR0XEwqdsukn_Ojzx4mXrDGJqDXWq9QzDKWHVdW1vZgyL80NyCZ8nPVRj3M, (vizitat la 22.09.2021.)
26
contrar, este dificil de imaginat modul de acces fizic al acestei persoane în edificiul
clă dirilor.
Din 153 de clă diri sociale din raionul Cimişlia, doar 58 sunt dotate cu rampe pentru
persoanele cu dizabilită ţi. 41 dintre acestea nu corespund cerinţelor şi sunt practic imposibil de
folosit. De asemenea, în raion se atestă un deficit mare de asistenţi sociali sau personali.
Problemele cu care se confruntă persoanele cu probleme de să nă tate au fost discutate la o masă
rotundă organizată la nivel raional.
Oxana Barbu este una dintre persoanele cu probleme locomotorii care nu are acces în
toate clă dirile. Deşi spitalele şi majoritatea instituţiilor sociale au fost dotate cu rampe, asta nu
este suficient. Ea spune că în Cimişlia, rampele lipsesc la farmacii sau bă nci.
"Atunci câ nd nu gă sesc rampă , gă sesc cele mai simple soluţii, pentru a mă ridica pe
trepte. Este dificil", a povestit locuitoarea oraşului Cimişlia, Oxana Barbu.
"Autorită ţile sunt obligate să coboare de la etajul cinci, de la opt, de la doi, să discute cu
persoana, să vadă care este nevoia lor şi cum putem interveni, ajuta, ca această persoană să nu
simtă discrimitată sau privată de dreptul la un serviciu sau altul. Trebuie să constat că mai
există probleme la acest capitol", a afirmat deputatul PDM, Valentina Buliga. 32
4.2.2. Echitabilitatea procedurilor (taxele judiciare, formalismul excesiv, durata

procedurilor)
În ultimul timp, în cadrul judecă toriei raionului Cimișlia se observă că este în

creștere numă rul de adresă ri că tre instanță de scutire de la plata taxei de stat. Deși mulți
dintre cei care se adresează sunt eligibili, pentru că într-adevă r provin din medii
defavorizate, nu cunosc (inclusiv nu există asistență juridică suficientă , iar calitatea celei
existente lasă de multe ori de dorit) despre necesitatea prezentă rii unui șir de acte
doveditoare (de exemplu de la Cadastru, Casa Națională de Asigură ri Sociale, primă rie,
Serviciul Fiscal de Stat). Consideră m că deși eliberarea acestor acte doveditoare pentru
scutirea de la plata taxei de stat, este gratuită , deplasarea nemijlocită spre sediul
instituțiilor care le eliberează necesită surse financiare. Cu atâ t mai dificil devine aceasta
pentru persoanele cu dizabilită ți locomotorii.
Formalismul și rapiditatea cu care sunt examinate cauzele în instanța de judecată
trezesc nedumeriri și dubii în râ ndul justițiabililor, dat fiind faptul că acestora nu le sunt
explicate pe înțelese drepturile și obligațiile de care dispun, lucru realizat doar superficial –
pentru procesul-verbal al ședinței de judecată .
Datorită programului de lucru încă rcat al instanțelor de judecată și a numă rului de
cauze stabilite, precum și a altor factori obiectivi prevă zuți de legislația procesuală , adesea
se atestă o durată excesivă a procedurilor, iar justițiabilii din categoriile defavorizate fie își
pierd sperața, nu mai au resurse financiare de deplasare spre sediile instanțelor sau chiar
nu ajung în sensul direct al cuvâ ntului să -și facă dreptate.
4.2.3. Dotarea tehnică
Digitalizare – proceduri on-line! Instruire! Club info centru/ghiseu unic/instruire/
translator online/dispozitiv electronic/e-guvernare!
32
https://www.canal3.md/ru/problemele-cu-care-se-confrunta-persoanele-cu-dizabilitati-din-raionul-cimislia-
discutate-la-o-masa_78699.html (vizitat la 22.09.2021.)
27
4.2.4. Cooperarea inter-disciplinară

4.2.5. Asistența juridică și reprezentarea
Cu referire la asistența juridică garantată de stat, pe parcursul anilor 2017-2020, 183 de

persoane cu dizabilități au beneficiat de asistență juridică garantată de stat, dintre care: 136
persoane cu dizabilități locomotorii; 31 persoane cu dizabilități psiho-sociale; 10 persoane cu
dizabilități intelectuale și 6 persoane cu dizabilități senzoriale. În perioada aprilie – octombrie
2018, în contextul implementării proiectului lansat de către CNAJGS în parteneriat cu Institutul
de Reforme Penale, intitulat – „O calitate mai bună a asistenței juridice garantate de stat prestate
persoanelor cu dizabilități intelectuale și psiho-sociale”, au fost elaborate Standardele de calitate
ale activității avocaților, care acordă asistență juridică garantată de stat pe cauzele cu implicarea
24 persoanelor cu dizabilități intelectuale și psiho-sociale. Standardele contribuie la instituirea
unor recomandări minime ce includ măsurile pe care trebuie să le întreprindă avocații
reprezentând persoanele cu dizabilități intelectuale şi psiho-sociale, bazate pe nevoile speciale ale
acestor grupuri, inclusiv recomandările privind relația avocat – beneficiar, la diferite etape ale
procesului și pe diferite cauze, manifestând o abordare individualizată. Au fost elaborate și
Instrumentele de monitorizare externă a calității asistenței juridice calificate garantate de stat,
acordate de către avocați persoanelor cu dizabilități intelectuale şi psiho-sociale, precum și un
Curriculum de instruire continuă a avocaților, care acordă asistență juridică garantată de stat pe
cauze penale, non – penale, cu implicarea persoanelor cu dizabilități intelectuale și psihosociale.
Anual, CNAJGS, în colaborare cu INJ, desfășoară instruiri pentru avocații care acordă asistență
juridică garantată de stat. La 07 februarie 2019 și 21 mai 2019 au fost organizate seminare cu
tematica: „Măsuri de ocrotire judiciară a persoanelor cu dizabilități intelectuale și psihosociale”,
la care au participat 40 de avocați, care acordă asistență juridică garantată de stat. Totodată,
menționăm crearea listei de avocați specializați în acordarea asistenței juridice garantate de stat
persoanelor cu dizabilități intelectuale și psiho-sociale, ultima listă fiind actualizată prin
Hotărârea CNAJGS nr. 4/2020.33
4.2.6. ONG-uri din domeniu
În raionul Cimișlia activează mai multe organizații neguvernamentale care susțin
persoanele vulnerabile și marginalizate.
1. Centrul Social "Concordia" - la data de 21 septembrie 2015, Concordia Moldova a mai
deschis un Centru Social destinat persoanelor vulnerabile – atâ t vâ rstnici câ t și copii.
Aici beneficiază gratis de prâ nzuri calde, pentru început, cel puțin 20 de bă trâ ni din
orașul Cimișlia. Un spațiu special amenajat este desemnat pentru copii care vor avea
posibilitatea să -și petreacă timpul în afara lecțiilor. 34
Date de contact: Str. Stamati, 26, MD4101, tel: 0 (241) 2 24 55, fax: 0 (241) 2 57 39
33
https://msmps.gov.md/wp-content/uploads/2020/08/RAPORT-implementare-Conventie-ONU-privind-drepturile-
persoanelor-cu-dizabilitati.pdf (vizitat la 22.09.2021.)
34
https://www.concordia.md/despre/actualitati/persoanele-aflate-in-dificultate-vor-beneficia-de-pranzuri-calde-
gratuite (vizitat la 22.09.2021.)
28
2. Centrul de Creație a Copiilor - "Ală turi de ei" – înregistrat în 2017,
Date de contact: or.Cimișlia, Piața Sf. Maria 9
Alianta persoanelor cu dizabilitati – filiala Cimislia/ONG/Lilia Gherghelegiu

AO „Frunza Codrului” Cimișlia
AO „Copil-siguranță-cămin” Cimișlia
Date de contact – domeniu de activitate comun!

4.3 Bariere în efectuarea justiției
4.3.1. Motivarea hotărârilor
Se accentuează că , dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 din Convenția

Europeană pentru Apă rarea Drepturilor Omului și a Libertă ților Fundamentale, prezumă
dreptul la o hotă râ re și decizie motivată . Motivarea este o parte a hotă râ rii în care instanța
judecă torească în mod obligatoriu își expune concluziile formulate în privința cauzei
diferite spre soluționare.
Din pă cate, se atestă o tendință vicioasă de a motiva superficial și/sau prin
trimiterea doar la norma juridică , fă ră a explica aplicabilitatea acesteia la caz, fapt ce scade
încrederea justițiabilului, care avâ nd o cultură juridică scă zută , nu se încumetă să înțeleagă
ce a avut în vedere judecă torul la emiterea unei anumite decizii.
Analiza jurisprudenței relevante tematicii Raportului, a Judecă toriei Cimișlia, sediile
principal și Leova, constată m că cele mai frecvente cazuri, în care persoanele din categoriile
celor defavorizate au calită ți procesuale, sunt: traficul de ființe umane, proxenetismul,
violența în familie.
Condamnabilă este tendința din sectorul supus cercetă rii dar și per general în zonele
rurale din țară , de a antrena grupurile vulnerabile de persoane, în activită ți cu caracter
economic, fă ră a le remunera suficient sau chiar deloc.
Un exemplu elocvent este cauza de învinuire a lui R.I. de să vâ rșire a infracțiunii
prevă zute de art.165 alin.(1) lit.a), f), g) din Codul penal, adică traficul de ființe umane, după
semnele calificative: recrutarea, transportarea, transferul, adă postirea unei persoane
adulte, cu consimță mâ ntul acesteia, în scopul exploată rii prin muncă , să vâ rșite prin
aplicarea violenței nepericuloase pentru viața sau să nă tatea persoanei și amenințarea
aplică rii violenței, prin înșelă ciune, abuzâ nd de poziția de vulnerabilitate a victimei.
În fapt, acesta a urmă rind scopul exploată rii prin muncă a altei persoane, abuzâ nd de
poziția de vulnerabilitate a lui I. care era determinată de lipsa surselor de existență pentru
supraviețuire socială (starea socială , materială și familiară grea, lipsa surselor financiare de
întreținere), folosind metoda înșelă ciunii prin promisiunea angajă rii la o muncă bine plă tită ,
l-a recrutat pe I. în scopul exploată rii prin muncă , deplasâ ndu-l la un Iaz pe care îl gestiona
și impunâ ndu-l să desfă șoare anumite lucră ri, fă ră a-i achita plă ți salariale, inventâ ndu-i
datorii inexistente și aplicâ nd în privința acestuia violența fizică și psihică .
29
Pentru fapta să vâ rșită , prima instanță l-a condamnat pe R.I. la închisoare pe un

termen de 5 ani, cu privarea de dreptul de a practica activitatea piscicolă pe un termen de 2
ani. Totodată , executarea pedepsei a fost suspendată condiționat pe un termen de 5 ani.
Fiind atacată cu apel, sentința a fost casată și pronunțată o nouă sentință în care R.I. a fost
condamnat pentru fapta să vâ rșită fiindu-i aplicată o amendă în mă rime de 6.000 unită ți
convenționale, echivalentul a 120.000 lei.35
Un alt caz relevant este cel al fraților B.M. și B.R. care au fost învinuiți de comiterea
infracțiunii prevă zute de art.165 alin.(2) lit.d) din Codul penal, adică adică traficul de ființe
umane, după semnele calificative: recrutarea, transportarea, transferul, adă postirea unei
persoane adulte, cu consimță mâ ntul acesteia, în scopul exploată rii prin muncă , acțiuni
să vâ rșite de două persoane, prin aplicarea violenței nepericuloase pentru viața sau
să nă tatea persoanei și amenințarea aplică rii violenței, prin înșelă ciune, abuzâ nd de poziția
de vulnerabilitate a victimei.
În fapt, B.M. și B.R. l-au recrutat pe N., în perioada de timp cuprinsă între - sfîrșitul
lunii noiembrie a anului 2011 și pâ nă în luna iulie a anului 2012, urmă rînd scopul
exploată rii prin muncă și servicii forțate, sub pretextul angajă rii acestuia la un loc de muncă
bine plă tit, transportâ ndu-l la o stâ nă de oi și capre, unde în mod repetat au aplicat violența
fizică și psihică în privința victimei, nu i-au achitat plă țile salariale, creâ ndu-i în mod
nejustificat datorii inexistente.
Pentru fapta să vâ rșită , prima instanță a stabilit pedeapsa sub formă de 8 ani de
închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții de gestionare a
întreprinderilor, instituțiilor, organizațiilor pe un termen de 3 ani, amendă în mă rime de
500 uc. – echivalentul a 10.000 lei și respectiv 7 ani și 6 luni de închisoare, cu privarea de
dreptul de a ocupa anumite funcții de gestionare a întreprinderilor, instituțiilor,
organizațiilor pe un termen de 3 ani, amendă în mă rime de 600 uc. – echivalentul a 12.000
lei.36
La categoria infracțiunilor contra familiei și minorilor, foarte ră spâ ndite sunt
cazurile de violență în familie, în cadrul că rora, majoritatea conflictelor au loc din cauza
alcoolului - a stă rii de ebrietate sau a dependenței de alcool.
Relevantă este speța lui G.A. învinuit de să vâ rșirea infracțiunii prevă zute de art.2011
alin.(2) lit.a) din Codul penal și anume: acţiunea sau inacţiunea intenţionată comisă de un
membru al familiei în privinţa altui membru al familiei, manifestată prin maltratare, alte
acţiuni violente, soldate cu vă tă mare uşoară a integrită ţii corporale sau a să nă tă ţii, săvîrşite
asupra a doi sau a mai multor membri ai familiei.
Numitul obișnuia să consume alcool în mod periodic, după care, își permitea să aplice
violența fizică și psihică în privința fiicelor sale minore, care deseori fugeau de acasă din acest
motiv și căutau adăpost la sora lor mai mare care locuia separate.
Pentru săvârșirea acestei infracțiuni, G.A. a fost recunoscut vinovat, fiindu-i aplicată
pedeapsa sub formă de muncă neremunerată în folosul comunităţii în mărime de 200 (două
sute) ore.37
35
https://jcm.instante.justice.md/pigd_integration/pdf/842f9404-f9c5-4e11-a5ed-039ec7972547 (vizitat la
27.09.2021.)
36
https://jcm.instante.justice.md/pigd_integration/pdf/97f10686-3f82-e511-a1ab-005056a5d154 (vizitat la
27.09.2021.)
37
https://jcm.instante.justice.md/pigd_integration/pdf/940ad60a-7443-47c8-8167-a33a7ee09907 (vizitat la
27.09.2021.)
30
Un alt caz de violență în familie a fost constatat la 18.08.2020, în cadrul căruia, G.M.
fiind în stare de ebrietate, din motiv de gelozie, suspectându-l de infidelitate pe concubinul său
S., l-a stropit cu o soluție inflamabilă și l-a incendiat, cauzându-i astfel leziuni corporale care au
condiționat la dereglarea sănătății de lungă durată și se califică ca vătămare corporală medie.
Pentru fapta respectivă, inculpate a fost condamnată la închisoare pe un termen de 8
luni, ulterior, executarea pedepsei fiind suspendată pe un termen de 2 ani, 38
Studiind materialele cauzelor menționate, mai cu seamă declarațiile pă rților
vă tă mate, constată m că frecvent, acestea nu știu unde să se adreseze pentru a primi ajutor.
Nu le este cunoscută competența organelor de poliție, a procuraturii, dar și faptul că
beneficiază de anumite drepturi și garanții, iar necunoașterea acestora provoacă
neîncredere în actul justiției.
Relevantă cercetă rii este și cauza Malahov c. Moldovei, care a fost obiect al examină rii
de că tre Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
În fapt, cet. Malahov era o pensionară , care era în litigiu cu fostul angajator, la
momentul litigiului, unicul să u venit constituia pensia în mă rime de 102 lei. Întru
examinarea cauzei, în care cet. Malahov era reclamant, era necesară achitarea taxei de stat
în mă rime de 9,600 de lei, în caz contrar, instanța de judecată urma să scoată de pe rol
cererea dnei Malahov. La nenumă ratele cereri de scutire de taxa de stat, instanța inițial a
venit cu refuz, după care a redus suma în jumă tate, care oricum a ră mas imposibil de achitat
pentru reclamant. În final, Curtea de Apel a respins, motivâ nd superficial, alegațiile
reclamantei.
În cele ce au urmat, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a analizat sesizarea
depusă de că tre cet. Malahov și a constatat încă lcarea articolului 6 din Convenție – accesul
liber la justiție, subliniind faptul că insuficiența sau inexistența resurselor financiare, nu
trebuie să fie un impediment pentru adresarea justițiabilului în instanță , atâ ta timp câ t
acesta se află în imposibilitate. Prin această Hotă râ re, Republica Moldova a fost silită să
achite suma de 1.800 de euro cu titlu de prejudiciu moral și 600 de euro pentru asistență
juridică .39
Cu titlu de concluzie, una din cauzele majore ce împiedică accesul la justiție a
persoanelor marginalizate este indiferența și incompetența subiecților ce înfă ptuiesc
justiția care au în calitate de sarcină funcțională – explicarea drepturilor și obligațiilor
justițiabilului.
4.3.2. Echitabilitatea procedurilor
În ultimul timp, în cadrul judecă toriei raionului Cimișlia se observă că este în

creștere numă rul de adresă ri că tre instanță de scutire de la plata taxei de stat. Deși mulți
dintre cei care se adresează sunt eligibili, pentru că într-adevă r provin din medii
defavorizate, nu cunosc (inclusiv nu există asistență juridică suficientă , iar calitatea celei
existente lasă de multe ori de dorit) despre necesitatea prezentă rii unui șir de acte
doveditoare (de exemplu de la Cadastru, Casa Națională de Asigură ri Sociale, primă rie,
Serviciul Fiscal de Stat). Consideră m că deși eliberarea acestor acte doveditoare pentru
scutirea de la plata taxei de stat, este gratuită , deplasarea nemijlocită spre sediul
38
https://jcm.instante.justice.md/pigd_integration/pdf/8d7d98ce-4d16-4653-b221-c9900f9920d3 (vizitat la
27.09.2021.)
39
http://justice.md/file/CEDO_judgments/Moldova/MALAHOV%20(ro).pdf (vizitat la 27.09.2021.)
31
instituțiilor care le eliberează necesită surse financiare. Cu atâ t mai dificil devine aceasta
pentru persoanele cu dizabilită ți locomotorii.
Avem o situație în care o persoană de 89 de ani a fost sancționată cu muncă
neremunerată pentru aplicarea violenței în familie. Ea abia de se poate deplasa. Cum să
execute această pedeapsă . Nici amenda nu e o soluție.
Notara/-ul este obligat să motiveze necesitatea autentifică rii testamentului în afara
sediului. În cazul în care această prevedere nu este respectată , multe dintre actele
respective sunt contestate și riscă să fie anulate. Această temere îi determină pe mulți
notari să refuze deplasarea la domiciliul persoanelor, la spital sau în alte locuri decâ t biroul
notarial. „Încă o modificare introdusă în Legea procedurii notariale este obligația notarului
de a verifica discernă mâ ntul persoanei. În viziunea mea, nu cred că notarul are
competențele necesare pentru a stabili cu certitudine acest lucru. Or, anularea
testamentului de că tre instanță este întemeiată anume pe lipsa discernă mâ ntului persoanei,
cu atâ t mai mult câ nd actul este întocmit în afara sediului și persoana solicitantă nu s-a
deplasat la sediu, acțiune interpretată indirect, ca o lipsă de manifestare a dorinței și
inițiativei de a întocmi acest act”, a mai precizat notara din Cimișlia.
4.4. Cel mai des întâlnite probleme ale categoriilor vulnerabile și defavorzate
4.4.1 Dreptul la protecție socială
4.4.2. Probleme de angajare în câmpul muncii
”Persoanele cu dizabilități au și ei scopuri în viață. Cea mai mare problemă a mea este să mă
angajez în câmpul muncii, pentru a putea să îmi realizez visele”
Persoanele cu dizabilită ți sunt cel mai des discriminate la angajarea în câ mpul

muncii. Accesul persoanelor cu dizabilită ți pe piața muncii este limitat.
Rata de participare la forța de muncă a persoanelor cu dizabilită ți în 2019 a

constituit 17,2% în comparație cu 46,3% la persoanele fă ră dizabilitate. Printre bă rbații cu
dizabilită ți rata de participare a fost de 16,9%, iar în cazul femeilor de 17,5%. În mediul
urban rata de participare a constituit 16,6% și în mediul rural - 17,5%.
Rata șomajului8 la persoanele cu dizabilită ți a fost de 3,8% față de 5,1% în râ ndul

șomerilor fă ră dizabilitate. În distribuția pe sexe acest indicator a înregistrat valorile: 5,6%
pentru bă rbați și 1,9% pentru femei. Rata șomajului la persoanele cu dizabilită ți din mediul
urban a fost mai înaltă (5,9%) în comparație cu rata pentru cele din mediul rural (2,8%).
Rata de ocupare a persoanelor cu dizabilită ți este de două ori mai mică comparativ
cu cea a persoanelor fă ră dizabilită ți.
Persoanele cu dizabilită ți sunt ocupate într-o proporție mult mai mică : în timp ce
rata de ocupare a persoanelor fă ră dizabilitate a fost de 43,9%, în râ ndul persoanelor cu
dizabilită ți aceasta a constituit doar 16,5%. La bă rbați acest indicator a înregistrat 15,9%, la
32
femei, respectiv 17,2%. Rata de ocupare a persoanelor cu dizabilită ți din mediul rural a fost
mai înaltă (17,0%) în comparație cu cea din mediul urban (15,6%).
Persoanele cu dizabilită ți sunt ocupate mai mult în agricultură .
Din distribuția persoanelor ocupate cu dizabilită ți pe activită ți economice rezultă că

o treime au lucrat în sectorul agricol (33,9%). La fel, într-o proporție mai mare aceste
persoane s-au regă sit în activită țile de comerţ cu ridicata şi cu amă nuntul, hoteluri și
restaurante (15,2%), urmate de activită țile din învă ță mâ nt (13,0%) și industrie și
construcții (12,5%).40
O altă problemă este faptul că persoanele cu dizabilită ţi nu reuşesc să se angajeze.
Dintre cele aflate la evidenţă în raionul Cimişlia, 85 la sută nu au un loc de muncă . Printre ei
se numă ră şi Oxana Barbu. Are 29 de ani, dar nu a lucrat niciodată .
"Este cea mai mare problemă , cel puţin pentru mine, deoarece ori de câ te ori merg să
mă angajez, sunt refuzată pe motiv că sunt persoană cu dizabilită ţi", a menţionat
locuitoarea oraşului Cimişlia, Oxana Barbu.
"De aceea şi prin Legea 105 care a fost aprobată în iunie 2018, Guvernul a venit cu
propunerea, susţinută de că tre Parlament, ca 50 de procente din cheltuielile pe care le fac
angajatorii pentru acomodarea unui loc de muncă , defapt crearea unui loc de muncă pentru
persoane cu nevoi speciale să fie compensate prin bugetul de stat".
O altă problemă identificată este lipsa asistenţilor personali. Deficitul este de 247 de
angajaţi în anul 2018. "Avem 45 de persoane planificate din bugetul local, dintre care şase
am mai angajat cu destinaţie specială . Dar în principiu avem în registrul de evidenţă , care
stau în râ nd 298 de persoane".
În Cimişlia locuiesc în jur de 2.300 de persoane cu dizabilită ţi.41
4.5 Studii de caz: istorii de succes/insucces
 La primul contact cu poliția, persoana cu deficiențe de auz este umilită și bruscată din
cauza că ofițerul de poliție nu are timp să aștepte ca persoana să scrie și să explice prin
limbaj mimico-gestual problema sa. Deci la primul contact, persoana are o bariera de
comunicare/acces.
 Caz concret – examinarea cauzei persoanei cu dizabilitate de auz, prinsă în stare de
ebrietate la volan se tergiverseaza timp de 3 ani. Din cauza acestei durate excesive,
inclusiv generată de lipsa interpreților mimico-gestuali (mai exact specialistul care a
ajutat persoana nu dispune de autorizație și în procesul examină rii cauzei a trebuit să
fie atras un specialist autorizat, care este supraîncă rcat cu solicită ri de acest gen 3-4
translatori licențiați/autorizați deservesc aproximativ 5.700 de persoane la nivel de
republică ). Aceste amâ nă ri datorate unor probleme sistemice, diminuează încrederea
40
https://statistica.gov.md/newsview.php?l=ro&id=6827&idc=168 (vizitat la 27.09.2021.)
41
https://www.canal3.md/ru/problemele-cu-care-se-confrunta-persoanele-cu-dizabilitati-din-raionul-cimislia-
discutate-la-o-masa_78699.html (vizitat la 27.09.2021.)
33
justițiabililor în administrarea justiției și creează percepții și supoziții privind bunul

mers al efectuă rii actului justiției.
 Centrul pentru copii cu nevoi speciale 2016 – mai există ?
 A fost creată o cameră de audiere pentru copii în cadrul judecă toriei Cimișlia, care va fi
conectată prin intermediul unui software cu încă perea procuraturii de audiere,
permițâ nd accesul la înregistră rile video efectuate. În cadrul Procuraturii Cimișlia a fost
La Procuratura Cimișlia a fost creată o cameră specială de audieri pentru
participanții la procesul penal, cu posibilitatea de înregistrare audio-video. Astfel, se
aplică standarde de calitate înaltă în abordarea cazurilor penale în care sunt
efectuate acțiuni procesuale de audiere. fiindcă înregistră rile audio nu fixează
gesturile şi mimica pă rţii sau persoanei audiate
 o platformă de acces la servicii juridice pentru persoanele cu deficiențe de auz și
vă z. Platforma va avea o componentă de redirecționare automatizată a
beneficiarului că tre instituția de resort relevantă pentru soluționarea problemei cu
care se confruntă solicitantul
 Se descurcă așa cum pot – cea mai stringentă problemă a lor ră mâ ne insuficiența
resurselor financiare
 eprezentanților Direcției de Asistență Socială , care au solicitat formatorilor organizarea
un training separat pentru toți profesioniștii serviciilor sociale din raionul Cimișlia.
Centrului Comunitar de Să nă tate Mintală din Cimișlia. Beneficiarii traningului au fost
instruiți pe subiecte de țin de comunicarea non-discriminatorie și drepturile
persoanelor cu dizabilită ți. Acțiunea și-a pus drept obiectiv înțelegerea corectă a
noțiunilor de stigma, stereotipuri și discriminare, precum și sensibilizarea
participanților în contextul acestor tematici. Beneficiarii au însușit prevederile
Convenției cu privire la drepturile persoanelor cu dizabilită ți, fiind instruiți cum să le
aplice mai eficient în activitatea cotidiană .
4.6. Bariere inter-sectoriale:
4.6.1. Lipsa încrederii în sistemul justiției
4.6.2. Percepția asupra fenomenului corupției
5. Accesul la justiție a persoanelor marginalizate și cu dizabilități reflectat în

mass-media locală
În cadrul unui proiect sprijinit de Guvernul SUA prin intermediul Freedom House in Moldova, cu
denumirea „Sporirea cunoștințelor juridice a persoanelor vulnerabile prin podcasturi incluzive”, au fost
realizate o serie de podcasturi (emisiuni online cu participarea vorbitorilor specialiști din diverse domenii
precum sunt asistența socială, reprezentanți ai organelor de ocrotire a normelor de drept, ș.a.) în care au
fost puse în discuție teme importante, ce țin de integrarea, participarea activă dar și apărarea drepturilor
persoanelor ce fac parte din grupurile vulnerabile și defavorizate din întreaga țară.
La primul podcast, s-au pus în discuțiile situațiile în care persoanele marginalizate sunt supuse
fenomenului violenței în familie. Speakerii au punctat mai multe subiecte importante precum:
34
 Genurile de violență în familie la care pot fi supuse persoanele (fizică, psihică, economică,
financiară);
 Organele statului în atribuțiile cărora intră: prevenirea, combaterea și stoparea fenomenului
violenței în familie dar și conduita pe care acestea trebuie să o adopte în cazul în care sunt
sesizați de victime sau martori (medicul de familie, psihologul, asistentul social, primarul,
polițistul de sector, organul de urmărire penală, procurorul, instanța de judecată, ș.a.)
Cu titlul de concluzie, experții au specificat ce acțiuni concrete ar trebui să fie realizate de către
persoanele care devin victime a violenței în familie și anume: imediat după incident să sesizeze organul
de poliție, în primul rând polițistul de sector, care la rândul său poate emite imediat un ordin de
protecție a persoanei supuse violenței în familie stabilindu-i mai multe interdicții agresorului; sau să se
adreseze în instanța de judecată cu o cerere de emitere a ordonanței de protecție pe un termen de până
la 90 de zile, care urmează să fie examinată în termen de 24 de ore, în cazul admiterii căreia agresorului
la fel fiindu-i aplicate o serie de interdicții. 42
La cel de-al doilea podcast, a fost pus în discuție exercitarea dreptului la muncă de către
persoanele cu dizabilități, precum și discriminarea acestora și anume:
 Tipurile și criteriile de discriminare în procesul exercitării dreptului la muncă (vârstă, sex, rasă,
origine etnică, dizabilitate, apartenență socială);
 Exemple de acțiuni discriminatorii ale angajatorilor: deosebirea (salariul pentru femei este
mai mic în raport cu salariul pentru bărbați la executarea aceluiași volum de muncă; salariul
pentru persoanele din zona urbană mai mare în raport cu cel al persoanelor din zona rurală la
executarea aceluiași volum de muncă, fapt motivat prin ceea că persoanele din zona rurală au
gospodărie și alte surse de existență); excluderea (persoanele cu dizabilități nu pot avea acces
la locul de muncă dat fiind faptul că entitatea nu este dotată cu rampă de acces adecvată sau
cu pavaj tactil); restricția (interdicția de a fi angajate persoanele de etnie romă), ș.a.
 Elementele cumulative care permit constatarea faptului dacă o persoană a fost sau nu victimă
a discriminării: tratamentul diferit este aplicat unei persoane sau unui grup de persoane în
raport cu altă persoană și respectiv alt grup (tratament diferit a persoanelor ce se află în
situații similar sau tratamentul similar a persoanelor aflate în situații diferite), tratamentul
divers aplicat persoanei din cauza că are o caracteristică specific sau un criteriu protejat de
lege (origine etnică, socială, dizabilitate, sex, rasă, vârstă), actul discriminatoriu trebuie să fie
în legătură cu un drept prevăzut de lege (dreptul la educație, dreptul la angajare, la timp de
odihnă, la concediu, ș.a.); să nu există o justificare rezonabilă pentru un tratament diferit
(calificarea persoanei, cunoștințele și aptitudinile acesteia, ș.a.).
Cu titlu de concluzie, vorbitorii au sugerat o consecutivitate corectă din punct de vedere juridic,
conducându-se de care, persoanele din categoria celor defavorizate ar putea să-și soluționeze litigiul
apărut în procesul exercitării dreptului la muncă a acestora, și anume: adresarea în prealabil
angajatorului primordial în scris, pentru a i se explica motivul de refuz de angajare sau de tratament
diferențiat, la necesitate cu apelarea la serviciile unui mediator atestat 43 sau a unui avocat, ulterior, în
42
https://mediatv.md/podcast-incluziv-nr-1-sporirea-cunostintelor-juridice-pentru-persoanele-soccial-vulnerabile/
(vizitat la 27.09.2021.)
43
Legea nr.137 din 03.07.2015 cu privire la mediere. Publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.224-
233/445 din 21.08.2015.
35
cazul dezacordului sau a nesoluționării litigiului pe cale amiabilă – adresarea la Consiliul pentru
prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității 44 sau adresarea direct în instanța de
judecată, ținând cont de termenul de prescripție de 12 luni din momentul apariției situației de
discriminare.45
În cadrul celui de-al treilea podcast, protagoniștii s-au expus cu privire la exercitarea dreptului de
acces la justiție a persoanelor cu dizabilități mintale.
Au fost menționate actele normative internaționale (Convenția privind drepturile persoanelor cu
dizabilități nr. 320 din 30.03.2007 46 la care Republica Moldova este parte din 21.10.2010), precum și cele
naționale (legea privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități nr.60 din 30.03.2012 47), care
reprezintă punctele de pornire în procesul de asigurare a drepturilor persoanelor cu dizabilități, inclusiv
mintale.
Totodată, s-a accentuat faptul că persoanele cu dizabilități au dreptul la recunoașterea
capacității lor juridice, ceea ce ar însemnă că primordial nu este plasarea acestor categorii în instituții
curative sau de tratament forțat, ci asigurarea dreptului la asistență juridică în condiții egale cu ceilalți, în
toate domeniile vieții.
Un alt aspect important pus în discuție cu privire la accesul la justiție a persoanelor cu dizabilități
rezidă în acomodarea sau adaptarea instituțiilor statului necesităților acestor categorii de cetățeni. Acest
lucru nu se limitează doar la asigurarea cu rampe de acces în instituții, cu lift, dotarea corespunzătoare a
blocurilor sanitare ci inclusiv instruirea funcționarilor să interacționeze cu persoanele cu dizabilități în așa
mod ca acestea să nu se simtă lezate într-un oarecare mod și nici să nu le rămână dubii cu privire la
corectitudinea conduitei funcționarului.
În final, expertul a concluzionat că este foarte importantă conștientizarea că orice persoană cu
dizabilități mintale, indiferent de gradul acestora, chiar și cel mai sever, se bucură de dreptul la asistență
juridică și are accesul la justiție.48
În cadrul celui de-al 4-lea podcast, a fost pus în discuție subiectul accesului la justiție a
persoanelor în etate, în special dreptul acestora de angajare și pensionare.
Expertul a constatat că cel mai des, persoanele în etate, din zonele rurale nu recurg la apărarea
drepturilor sale într-o instanță de judecată. Lucru datorat mai multor factori, printre care: cultura juridică
scăzută, necunoașterea competenței instanțelor de judecată, neîncrederea în actul justiției, disperarea și
dezamăgirea din punct de vedere social.
Totodată, grupul țintă a fost informat despre competențele asistentului social, al Agenției
Naționale pentru Ocuparea Forței de muncă, a Casei Naționale de Asigurări Sociale, a Companiei
Naționale de Asigurări în Medicină, precum și a altor instituții de stat de profil. 49
44
https://egalitate.md/ (vizitat la 27.09.2021)
45
https://mediatv.md/podcast-nr-2-acces-la-justitie-persoane-%d1%81u-dizabilitati/?fbclid=IwAR1_-
k7Uvd84l3IQGI9dJLPJhPCkh7lMtyi7fP86PgH3mDho8K8Ph9IY0vE (vizitat la 27.09.2021)
46
Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități. Ratificată prin Legea nr.166 din 09.07.2010. Publicată în
Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.126-128/428 din 23.07.2010.
47
Legea nr.60 din 30.06.2012 privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități. Publicat în Monitorul Oficial al
Republicii Moldova nr.155-159/508 din 27.07.2012.
48
https://mediatv.md/podcastul-nr-3-asigurarea-accesului-efectiv-la-justitie-al-persoanelor-cu-dizabilitati-mintale/
(vizitat la 27.09.2021)
49
https://mediatv.md/podcast-incluziv-nr-4_-acces-la-justitie-a-persoanelor-in-virsta/ (vizitat la 27.09.2021)
36
6. Recomandări, soluții și oportunități
 deoarece accesibilitatea și comunicarea reprezintă pilonii de bază prin intermediul

că rora persoanele din categoriile vulnerabile și marginalizate pot să acceada la
informații și servicii, o necesitate susținută de beneficiari ar fi oferirea de suport
informațional pentru persoanele cu deficiențe de auz și familiile acestora prin crearea
unui Centru de Comunicare de tip DEAF în raionul Cimișlia. Un astfel de centru
informațional - Deaf Info Center Moldova a fost creat în incinta Asociatiei Surzilor din
Republica Moldova din Chișină u în anul 2015, cu scopul de a facilita procesul de
comunicare a persoanelor cu dizabilitati auditive cu mediul extern. Acest proces a fost
facilitat prin internediul a 2 translatori mimico-gestuali care au putut fi contactati prin
skype la adresa: Deaf.Moldova. Centrul a fost deschis în cadrul proiectului "Campanie
de educație civică pentru incluziunea persoanelor cu dizabilită ți în procesele electorale
în contextul alegerilor locale generale din 14 iunie 2015 din Republica Moldova",
implementat de Alianța Centrelor Comunitare de Acces la Informație și Instruire din
Republica Moldova, Asociația MOTIVAȚ IE din Moldova, Asociația Surzilor din Moldova,
Centrul de Asistență Juridică pentru Persoane cu Dizabilită ți. Acest proiect a fost
realizat de Alianţa Centrelor Comunitare de Acces la Informaţie şi Instruire din
Republica Moldova, în parteneriat cu Asociația „MOTIVAȚ IE” din Moldova, Asociația
Surzilor din Republica Moldova și Centrul de Asistență Juridică pentru Persoane cu
Dizabilită ți, implementat cu suportul financiar al Programului „Îmbună tă țirea calită ții
democrației în Moldova prin suport parlamentar şi electoral”, PNUD Moldova. O dată cu
încheierea proiectului în 2017, Centrul informațional nu a mai beneficiat de suport,
respectiv, și-a sistat activitatea.
 ar fi binevenit ca cel puțin câ țiva reprezentanți ai organelor de drept din raionul
Cimișlia să aibă cunoștințe generale de utilizare a limbajului semnelor. Acest lucru ar
îmbună tă ți și facilia comunicarea cu potențialii beneficiari la primul lor contact cu
organele poliției, de exemplu. În cadrul Academiei de Poliție s-ar putea desfă șura un
curs în cadrul că ruia să participe cel puțin câ te un reprezentant din fiecare raion.
 pregă turea translatorilor de limbaj mimico-gestual. Numă rul extrem de redus al
acestora nu reușește să acopere necesită țile persoanelor cu deficiențe de auz, inclusiv
în asistarea lor pe chestiuni de ordin juridic.
 Nu există bare de suport, sunt doar de o singură parte
 Majoritatea rampelor sunt acoperite cu pavaj bun, dar pe timp de ploaie/ză padă plus
înclinare mare a unghiului – creează dificultă ți de urcare/coborâ re. Este bine-venit, dar
recomandabil
 Crearea unui Comitet Consultativ pentru Accesibilitate – persoane vor veni cu scaun
rulant, câ rje, premergă tor pentru ca administratorii clă dirilor să poate să se urce în
mod individual
 Înainte de o contrucție – a se invita o persoană cu dificultă ți de vedere/oarbă persoana
o să vă spună în mod gratuit problemele unui traseu. Banii trebuie investiți cu
respectarea normativelor în construcții
 Autorită țile publice locale ar trebui să aibă o înțelegere/convingă cei care renovează –
lă țimea de la ușa de la intrare, grupul sanitar
 Recomandari pentru LDA!
De vorbit !Baurciulu Natalia, Clinica Juridică Comrat: 079192334
37
Gradul de asisigurare cu translatori mimico-gest
7. Concluzii
8. Bibliografie
Acte normative internaționale

Convenţia pentru apă rarea Drepturilor Omului şi a Libertă ţilor fundamentale. Adoptată la
Roma la 04.11.1950. Ratificată prin Hotă rîrea Parlamentului Republicii Moldova nr. 1298-
XIII din 24.07.1997. Publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.54-55 din
21.08.1997.
Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilită ţi,
adoptată la New York la 13.12.2006. Ratificată prin Legea nr.166 din 09.07.2010 şi semnată
de Republica Moldova la 30 martie 2007. Publicată în Monitorul Oficial al Republicii
Moldova nr.126-128/428, 23.07.2010.
Convenţie asupra elimină rii tuturor formelor de discriminare faţă de femei. Adoptată la
New York la 18 decembrie 1979. Republica Moldova a aderat prin Hotă rîrea Parlamentului
nr.87-XIII din 28.04.1997.
Convenţia internaţională privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială .
Adoptată la New York la 21.12.1965. Republica Moldova a aderat prin Hotă rîrea
Parlamentului nr.707-XII din 10.09.1991.
Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilită ți. Ratificată prin Legea nr.166 din
09.07.2010. Publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.126-128/428 din
23.07.2010.
Acte normative naționale
Constituția Republicii Moldova adoptată la 29.07.1994. Republicată în Monitorul Oficial al
Republicii Moldova nr.78/140 din 29.03.2016.
Codul civil al Republicii Moldova nr.1107-XV din 06.06.2002. În Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, nr. 66-75/132 din 01.03.2019.
Codul muncii al Republicii Moldova, nr. 154 din 28.03.2003. Publicat în Monitorul Oficial al
Legea nr.60 din 30.03.2012 cu privire la incluziunea socială a persoanelor cu dizabilită ţi. În
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 155-159/508 din 27.07.2012.
Legea nr.198-XVI din 26.07.2007 cu privire la asistenţa juridică garantată de stat. În
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 157-160/614 din 05.10.2007.
38
Hotă râ rea CC privind controlul constituționalită ții unor prevederi ale art.37 din CPP al RM,
nr.20 din 16.07.2013.
Legea nr.121 din 25.05.2012 cu privire la asigurarea egalită ții. În Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, nr. 103/355 din 29.05.2012.
Legea nr.436 din 28.12.2006 privind administrația publică locală . Publicată în Monitorul
Oficial al Republicii Moldova nr.32-34/116 din 09.03.2007.
Legea nr.137 din 03.07.2015 cu privire la mediere. Publicat în Monitorul Oficial al
Hotă rîrea Guvernului nr. 723 din 08.09.2017 cu privire la aprobarea Programului naţional
de incluziune socială a persoanelor cu dizabilită ţi pentru anii 2017-2022. Publicat în
Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.335-339/827 din 15.09.2017.
Literatura de specialitate
Igor Dolea, Codul de procedură penală, comentariu aplicativ, Editura Cartea Juridică , 2020,
pg.95
Radu Chiriță , Convenția Europeană a Drepturilor Omului, Comentarii și explicații. Editura
C.H.Beck, 2008, pg.254.
E. Belei, A. Borș, F. Chifa, I.Coban, A. Cojuhari, V. Crețu, I. Jimbei, L. Lavric, G. Macovei, A.
Munteanu, G. Stratulat, Drept procesual civil, Editura Cartea Juridica 2014, pag. 98.
STUDIU DE FEZABILITATE privind ratificarea Protocolului opțional la Convenția ONU
privind drepturile persoanelor cu dizabilită ți Elaborat de: Andrei Brighidin, Chișină u 2016
Webografie
″Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene“. https://eur-lex.europa.eu/legal-
content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:12012P/TXT&from=DE (vizitat la 22.09.2021).
FRA (2011), Access to justice in Europe: an overview of challenges and opportunities,
Luxemburg, Oficiul pentru Publicaţii, p. 9.
https://fra.europa.eu/en/publication/2011/access-justice-europe-overview-challenges-
and-opportunities (vizitat la 22.09.2021).
http://egalitate.md/wp-content/uploads/2016/04/Studiu-privind-percep--iile.pdf (vizitat
la 27.09.2021).
https://statistica.gov.md/newsview.php?l=ro&id=6827&idc=168 (vizitat la 27.09.2021).
https://msmps.gov.md/wp-content/uploads/2020/08/RAPORT-implementare-Conventie-
ONU-privind-drepturile-persoanelor-cu-dizabilitati.pdf (vizitat la 23.09.2021).
https://msmps.gov.md/wp-content/uploads/2020/08/RAPORT-implementare-Conventie-
ONU-privind-drepturile-persoanelor-cu-dizabilitati.pdf (vizitat la 22.09.2021.)
39
https://gov.md/ro/content/persoanele-cu-dizabilitati-se-vor-putea-adresa-la-comitetul-
onu-daca-li-se-incalca (vizitat la 23.09.2021).
http://raioncimislia.md/wp-content/uploads/2018/09/Plan-Strategic-de-dezv.-socio-
economic%C4%83-al-rlui-2013-2020.pdf, (vizitat la 23.09.2021).
http://raioncimislia.md/wp-content/uploads/2020/07/Raport-de-activitate-pentru-I-
semestru-al-anului-2020-al-Direc%C8%9Biei-Asisten%C8%9B%C4%83-Social%C4%83-
%C8%99i-Protec%C8%9Bie-a-Familiei-1.pdf, vizitat la 23.09.2021. (vizitat la 23.09.2021).
https://cdpd.md/cdpd-a-evaluat-accesibilitatea-judecatoriei-cimislia/?
fbclid=IwAR2CGx3TzrgNAqMh33PTZm6wmFLQXbvPOWm1G8eYd34aBTDuhTftaxIoRKY,
(vizitat la 22.09.2021.)
https://cdpd.md/cdpd-a-evaluat-accesibilitatea-judecatoriei-ungheni/, (vizitat la
22.09.2021.)
https://mediatv.md/cimislia-ar-putea-avea-un-palat-al-justitiei-precum-la-ungheni/?
fbclid=IwAR0XEwqdsukn_Ojzx4mXrDGJqDXWq9QzDKWHVdW1vZgyL80NyCZ8nPVRj3M,
(vizitat la 22.09.2021.)
https://www.canal3.md/ru/problemele-cu-care-se-confrunta-persoanele-cu-dizabilitati-
din-raionul-cimislia-discutate-la-o-masa_78699.html (vizitat la 22.09.2021.)
https://www.concordia.md/despre/actualitati/persoanele-aflate-in-dificultate-vor-
beneficia-de-pranzuri-calde-gratuite (vizitat la 22.09.2021.)
https://jcm.instante.justice.md/pigd_integration/pdf/842f9404-f9c5-4e11-a5ed-
039ec7972547 (vizitat la 27.09.2021.)
https://jcm.instante.justice.md/pigd_integration/pdf/97f10686-3f82-e511-a1ab-
005056a5d154 (vizitat la 27.09.2021.)
https://jcm.instante.justice.md/pigd_integration/pdf/940ad60a-7443-47c8-8167-
a33a7ee09907 (vizitat la 27.09.2021.)
https://jcm.instante.justice.md/pigd_integration/pdf/8d7d98ce-4d16-4653-b221-
c9900f9920d3 (vizitat la 27.09.2021.)
http://justice.md/file/CEDO_judgments/Moldova/MALAHOV%20(ro).pdf (vizitat la
27.09.2021.)
https://statistica.gov.md/newsview.php?l=ro&id=6827&idc=168 (vizitat la 27.09.2021.)
https://www.canal3.md/ru/problemele-cu-care-se-confrunta-persoanele-cu-dizabilitati-
din-raionul-cimislia-discutate-la-o-masa_78699.html (vizitat la 27.09.2021.)
https://mediatv.md/podcast-incluziv-nr-1-sporirea-cunostintelor-juridice-pentru-
persoanele-soccial-vulnerabile/ (vizitat la 27.09.2021.)
https://egalitate.md/ (vizitat la 27.09.2021)
40
https://mediatv.md/podcast-nr-2-acces-la-justitie-persoane-%d1%81u-dizabilitati/?
fbclid=IwAR1_-k7Uvd84l3IQGI9dJLPJhPCkh7lMtyi7fP86PgH3mDho8K8Ph9IY0vE (vizitat la
27.09.2021)
41

Raport Acces La Justiție. Draft

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport Acces La Justiție. Draft

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Accesul la justiție a grupurilor

vulnerabile și marginalizate din raionul

4.6. Bariere inter-sectoriale..................................................................................................................... 34

Studiul conține datele de referință și constată rile analizei modului de realizare a

Raportul „Accesul la justiție a grupurilor vulnerabile și marginalizate din raionul

1.2. Glosar de termeni

Accesibilitate – ansamblu de mă suri şi lucră ri de adaptare a mediului fizic,

2. Specificitățile situației categoriilor vulnerabile și marginalizate din

Numărul persoanelor cu dizabilități

Cimișlia Căușeni Ialoveni Hâncești Leova Basarabeasca

Fig. 1 Numărul persoanelor cu dizabilități în Cimișlia și raioanele învecinate la 01.01.2021

Categorii de dizabilități ale locuitorilor raionului Cimișlia

Dizabilitate severă Dizabilitate accentuată Dizabilitate medie

Fig. 2 Categoriile de dizabilități ale locuitorilor raionului Cimișlia în 2021

Categorii de benefi ciari

Beneficiari de alocații sociale de stat

Beneficiari de pensii de dizabilitate

0 200 400 600 800 1000 1200 1400 1600

Fig. 3 Categorii de beneficiari

În urma unei boli

În urma unei boli obținute În urma unui accident de muncă

Fig. 3 Pensionari de dizabilitate

Copii cu dizabilități în vârstă de până la 18 ani

Copii cu dizabilități în vârstă de până la 18 ani

Severă Accentuată Medie

Fig. 4 Copii cu dizabilități în vârstă de până la 18 ani

Persoane cu dizabilități din copilărie

Persoane cu dizabilități din copilărie

Severă Accentuată Medie

Fig. 5 Persoane cu dizabilități din copilărie

Inspectoratul General al Poliției, nu dispune de un sistem de colectare a datelor

3. Reglementarea juridică a accesului la justiție pentru categorii

Liberul acces al persoanei la justiție reprezintă facultatea orică rei persoane de a

Unul dintre cele mai eficiente instrumente juridice internaționale de protecție a

În legislația europeană a drepturilor omului, noțiunea de acces la justiție mai este

amenajare de procedură, gen și vârstă în cadrul procedurilor judiciare pentru persoanele cu

3.2. Legislație națională

Scopul primordial al acestui act normativ este prevenirea și combaterea

de urgență pentru a exclude riscul de spitalizare arbitrară a persoanelor cu dizabilită ți

În anul 2020, de că tre Ministerul Să nă tă ții, Muncii și Protecției Sociale au fost

3.4 Prevederi în activitatea autorităților publice locale din Cimișlia

4. Problemele de acces la justiție a categoriilor vulnerabile și marginalizate din

4.1. Bariere societale și culturale:

4.1.1. Alfabetizarea și nivelul culturii juridice

4.1.3. Gradul de pauperizare

În opinia specialiștilor din mediul juridic, multe din infracțiunile comise de

4.2. Bariere în acces la justiție.

4.2.1. Infrastructura de acces

Una dintre instituțiile-cheie în asigurarea accesului la justiție în raionul Cimișlia este

Fig. _ Sediul Judecătoriei Cimișlia

În baza rezultatelor evaluă rii, CDPD va întocmi un plan de acțiuni privind

fă ră denivelă ri și trepte, ceea ce permite deplasarea autonomă a persoanelor utilizatoare de

Fig. _ _ Sediul judecătoriei Ungheni

Conform reprezentanților administrației publice locale din Cimișlia, astfel, ar putea

4.2.2. Echitabilitatea procedurilor (taxele judiciare, formalismul excesiv, durata

În ultimul timp, în cadrul judecă toriei raionului Cimișlia se observă că este în

4.2.4. Cooperarea inter-disciplinară

Cu referire la asistența juridică garantată de stat, pe parcursul anilor 2017-2020, 183 de

2. Centrul de Creație a Copiilor - "Ală turi de ei" – înregistrat în 2017,

Date de contact: or.Cimișlia, Piața Sf. Maria 9

Alianta persoanelor cu dizabilitati – filiala Cimislia/ONG/Lilia Gherghelegiu

Date de contact – domeniu de activitate comun!

4.3.1. Motivarea hotărârilor