Coroziunea pieselor metalice ale automobilului

T T aannaavviioossoo f  f t t 2 2000099
 VOPSIREA_manual autor T
ă
nase Viorel 11
C1

 
11..44..FFaaccttoorriiiiccaarreeiinnfflluueenntteeaazzaapprroocceessuullddeeccoorroozziiuunnee.. 
Fig.1.4.1.Factori care influenteaza viteza de coroziune.
Consideratii teoretice:
•
 
suprafata metalica cu aspect lucios corodeaza mai lent;
•
 
structura cristalina cu aspect omogen, cu graunti de metal mici,determina o coroziune mai lenta;
•
 
suprafetele metalice cu pelicula de oxid initiala sunt protejate decoroziune(pasivare);
•
 
prezenta in compozitia chimica a aliajului, a fosforului, a cuprului si acromului determina o
rezistenta la coroziune superioara;
•
 
aliajele cu structuri simple(metalul pur, solutia solida), nu favorizeazaprocesul de coroziune;
•
 
metalele si aliajele calite prin tratament termice, corodeaza mai usordecat in cazul aplicarii
tratamentului termic de recoacere;
prezenta ionilor de hidrogen accelereaza procesul de coroziune in cazulaliajelor de zinc, aluminiu,
cupru si plumb;
•
 
in cazul oxigenului sunt doua situatii: pasivarea(concentratie mare deoxigen) si coroziunea
(concentratie mica de oxigen);
•
 

curatarea cu razuitoare necesita un grad de atentie deosebit.

•
 
folosirea razuitoarelor se recomanda la inlaturarea de tunder, strat grosde oxizi.
•
 
periile de sarma se utilizeaza pentru inlaturarea petelor de vopsea,rugina sau de var.
•
 
pentru suprafete intinse se recomanda curatarea prin polizare

Sablarea cu nisip se executa in incaperi cu temperatura de 15-25

0
C siumiditate maximum 65%.Granulatia nisipului utilizat la sablare si presiunea aerului comprimat
sedetermina in functie de:
•
 
natura materialului piesei;
•
 
dimensiunile pieselor.Pentru piese cu pereti grosi se utilizeaza nisip cu dimensiunile granulelor de2-
2,5 mm, iar pentru pereti mai subtiri dimensiunile sunt 1-2 mm.Dupa 3-4 utilizari, nisipul pentru
sablare se curata de impuritati si seregenereaza cu 5-10 % nisip proaspat.Distanta intre suprafata
piesei si duza de sablat este intre 150-350 mm.

Decaparea se poate face cu:

•
 
acid sulfuric;
•
 
acid clorhidric;
•
 
detergenti;
•
 
soda caustica;
•
 
substante neutre

DECAPARE chimica oteluri

Pregatirea baii de imersie consta in umplere cu apa(2/3 din volum),completare cu acid sulfuric si
apoi apa pana la nivel.Se incalzeste solutia latemperatura optima( 60-70
0
C).Concentratia de acid sulfuric va fi de 10-20%.La introducerea pieselor se va evita contactul intre
ele.Cand concentratia de acid scade, se poate ridica temperatura pentru a mentineritmul de
decapare.Dupa decapare, piesele se neutralizeaza in solutie de carbonat de sodiu cuconcentratia de
3-5%.Urmeaza spalarea in apa rece curgatoare si uscare.Daca dupa decapare, urmeaza operatia de
acoperire ,nu mai este necesaraoperatia de uscare.Manipularea pieselor se face cu manusi de
protectie.In timpul lucrului secontroleaza parametrii tehnologici(temperatura, concentratie)
Calitatea slaba a operatiei de decapare esteinfluentata de urmatorii factori:
•
 
timp prea scurt de decapare;
•
 
impurificarea baii de decapare;
•
 
prezenta namolului de decapare pe suprafata pieselor;
•
 
temperatura necorespunzatoare a solutiei de decapare;
•
 
concentratia redusa a solutiei de decapare

Succesiunea operatiilor tehnologice necesare grunduirii reactive sunt:

•
 
sablarea suprafetelor metalice;
•
 
degresarea suprafetelor pieselor;
•
 
pregatirea grundului reactiv;
•
 
aplicarea grundului reactiv prin pulverizare sau cu pensula;
•
 
uscarea peliculei de grund reactiv.

Materialele de vopsire
reprezinta totalitatea materialelor care se aplica pesuprafetele materialelor, pentru protectie
anticorosiva (actiunea distructiva datorataluminii, umiditatii, agentilor corosivi).Prin aplicarea
acestor materiale de vopsire se formeaza o pelicula aderenta,care are doua functii:1.
 
Protectie anticorosiva a suprafetelor;2.
 
Aspect estetic, comercial.Materialele de vopsire au la baza urmatoarele componente:1.
 
Liantul-component lichid;2.
 
Pigmentii-component solid;3.
 
Materialul de umplutura-component solid

Lacurile
solutii de derivati celulozici,rasini naturale sau sintetice in dizolvantiorganici.Lacurile sunt incolore
sau slab colorate.Prin uscare se obtine opelicula transparenta si lucioasa.
VopseleleDiluantiiMaterialele de slefuit
9
Materialele de lustruit
876
2.
 
Emailurile
sunt lacuri cu pigmenti metalici organici sau anorganici.Se obtinpelicule colorate,lucioase.3.
 
Grundurile
sunt un amestec de pigmenti si material de umplutura in lacurisau uleiuri.Constituie stratul de
legatura intre suprafata de vopsit si celelaltestraturi ulterioare.4.
 
Chiturile
au la baza lacuri cu pigment si material de umplutura in exces.Seaplica peste stratul de grund pentru
eliminarea neregularitatilor suprafetelor.5.
 
Grundurile de culoare
se numesc si vopsele intermediare.6.
 
Vopselele
sunt dispersii de pigment si material de umplutura in lacuri sauuleiuri.Dupa uscare se obtine
pelicula de baza.7.
 
Diluantii
sunt amestecuri de dizolvanti prin care se obtine vascozitate optima a vopselei.8.
 
Materialele de slefuit
sunt materiale abrazive aplicate dupa chituire.9.
 
Materialele de lustruit
sunt emulsii de ceruri in apa.Se utilizeaza pentru a dapeliculei de vopsea luciu si rezistenta la
imbatranire
Pregatirea materialelor de vopsire presupune aplicarea unei succesiuniminimale de operatii:1.
 
Inlaturarea prafului si a impuritatilor de pe ambalajul materialului de
vopsire(lacuri,grunduri,emailuri,vopsele,diluanti).2.
 
Eliminarea completa a peliculei formate la suprafata materialului de vopsire.3.
 
Omogenizarea materialului de vopsire.4.
 
Verificarea puritatii diluantului.5.
 
Reducerea vascozitatii materialului de vopsire (grund,email,vopsea) ,prindiluare, pana la o valoare
optima de lucru.6.
 
Filtrarea materialului de vopsire

GRUNDUIREA
reprezinta prima pelicula de material de vopsireprin care se asigura suportul de baza pentru
altepelicule de vopsea.Prin grunduire se depune o pelicula cu o aderenta deosebita.Materialele
devopsire se pot aplica si fara suport de grund,daca liantul lor are o aderentabuna.In cazul
emailurilor,se obtine o pelicula lucioasa,care provoaca scadereaaderentei unei pelicule
ulterioare.Grundul evidentiaza trei efecte :
1.
 
Izolarea metalului fata de mediu(prin liant);2.
 
Colorarea(prin pigment);3.
 
Protectia anticorosiva.
Grundul asigura culoare apropiata de nuanta propusa.In cazul lemnului, functia anticorosiva este
inlocuita prin functia de imbibare.In acest mod,suprafata lemnului este impregnata,porii se astupa si
se evita absorbtia liantului din peliculele urmatoare.
CHITUIREA
1.
 
Chituirea de cutit.2.
 
Chituirea prin pulverizare.Chituirea de cutit se aplica cu spaclu(chit sub forma de pasta).Chituirea
prin pulverizare utilizeaza material diluat(asemanator grundului) sise aplica cu pistolul.
3.SLEFUIREA elimina asperitatile rezultate in urma operatiei dechituire .Rezulta un grad de
netezime superior.
Dupa slefuire se recomanda aplicarea uneipelicule de email.
4 VOPSIREA asigura aplicarea unei pelicule finale.Uneori,se poate aplica peste pelicula de vopsea
un stratde email,urmata de o pelicula de lac
Grosimea peliculei de grund este de 15-20
μ
m.Se recomanda aplicarea unorstraturi succesive,subtiri.Prin grunduire nu se uniformizeaza
neregularitatile,iar daca se aplicaemail,aceste defecte se accentueaza

Chituirea se va aplica numai dupa operatia de grunduire,pentru a asigura oaderenta superioara.

 2.TEHNOLOGIA CHITUIRII 
Stratul de chit se usuca pentru grosimi de maximum 0,5 mm; pentru grosimimai mari,apar
tensiuni,iar stratul de chit se fisureaza.Stratul de chit nu imbunata-teste rezistenta mecanica si
durabilitatea.Pentru a evita chituirea,se recomandarealizarea de piese cu forma geometrica si grad
de finisare ridicat.In cazul pieselor turnate,chituirea reprezinta singura solutie economica de
nivelare

Slefuirea se realizeaza utilizand materiale abrazive naturale (corindon,smirghel) sisintetice

(carborund,electrocorindon).Prin slefuire,se obtine o suprafata neteda,cu rizuri fine,mata.Prezenta
rizurilorasigura o aderenta mai buna, pentru pelicula de vopsea care va fi aplicata.Seslefuiesc numai
peliculele dure si friabile.Peliculele moi,prin slefuire se deformeaza,dar revin la forma initiala
(peliculele pe baza de ulei nu se slefuiesc).Slefuirea initiala a chitului se face cu material abraziv de
granulatie mare,continuand cu o granulatie fina.

Grosimea unei singure pelicule in stare uscata, este maximum 100

μ
m.Grosimea excesiva a stratului de vopsea reduce elesticitatea,flexibilitatea siaderenta.
1.
 
Capacitatea de acoperire a vopselei
influenteaza grosimea minimanecesara a peliculei.Numarul de straturi aplicate este in functie de
culoareapigmentului; vopselele cu pigment negru de fum, miniu de fier, oxid decrom necesita
numar minim de straturi; vopselele cu pigment alb saupastelat( oxid de zinc,litopon) necesita un
numar mai mare de straturi.2.
 
Continutul in liant al vopselei
influenteaza grosimea stratului devopsea.Vopselele sintetice cu continut de corp 50% necesita un
numar de straturi la jumatate fata de vopselele nitrocelulozice cu 15-25% corp.3.
 
Raportul dintre grosimea peliculelor si numarul lor
influenteaza vopsirea;o pelicula groasa dintr-un strat este de calitate inferioara in raport cu opelicula
din doua straturi(aceeasi grosime a peliculei).4.
 
Uscarea uniforma a vopselelor
este importanta la vopsirea in straturisuprapuse.Stratul urmator de vopsea se aplica dupa u