109

TESTE GRILĂ

1. Componenta strategiei economice care defineşte ceea ce trebuie să realizeze o organizaţie

într-un timp dat este:

a. misiunea
b. scopul
c. procedura

2. Elaborarea strategiei de dezvoltare are la bază:

a. mediul extern
b. situaţia internă
c. scopul urmărit de organizaţie pentru perioada viitoare.
d. toate răspunsurile corecte

3. Inovarea care presupune schimbarea concepţiei constructive şi/sau tehnologiei ori

utilizarea altor materiale neconvenţionale este:

a. inovarea de produs
b. inovarea de proces
c. inovarea de adaptare

4. Inovarea care presupune modificarea proceselor de fabricaţie, îmbunătăţirea

performanţelor, valorificarea experienţei acumulate sau o nouă investiţie este:

a. inovarea de produs
b. inovarea de proces
c. inovarea de adaptare

5. Inovarea care aduce îmbunătăţiri permanente unuia şi aceluiaşi produs, prin modificarea

soluţiilor constructive, înlocuirea unor materii prime este:

a. inovarea de ameliorare
b. inovarea de adaptare
c. inovarea de ruptură

6. Inovarea care realizează un salt calitativ important menţinând principiile de bază ale

produsului este:
a. inovarea de ameliorare
b. inovarea de adaptare
c. inovarea de ruptură
7. Inovarea care schimbă total sistemul, pornind de la alte principii, ce permit obţinerea unor

performanţe net superioare este:

a. inovarea de ameliorare
b. inovarea de adaptare
c. inovarea de ruptură

8. La firmele care oferă produse cu ciclu de viaţă lung predomină inovarea de produs.

a. adevărat
b. fals

9. La firmele care oferă produse cu ciclu de viaţă scurt predomină inovarea de proces

a. adevărat
b. fals

110

10. Tehnologiile mature corespund perioadei (din ciclul de viaţă al tehnologiei):

a) de iniţiere; b) de dezvoltare; c) de plafonare; d) de declin.

11. Inovarea de produs predomină în cazul firmelor care oferă:

a) produse cu ciclu de viaţă scurt; b) produse cu ciclu de viaţă lung; c) nici un răspuns nu este
corect.

12. Materialele care sunt alcătuite din două sau mai multe componente ce formează faze

distincte şi care prezintă efecte sinergetice sau proprietăţi diferite de ale fiecărui
component în parte reprezintă:

a. materiale compozite
b. materiale inteligente
c. materiale piezoelectrice

13. Aliajele metalice sau materialele de sinteză, capabile să se autoadapteze la mediu, să

adopte formele cele mai adecvate, ca reacţie la o solicitare exterioară de natură vibratorie,
acustică, mecanică sau termică, sunt

a. materiale compozite
b. materiale inteligente
c. materiale piezoelectrice

14. Materialele care au un mod de funcţionare şi proprietăţi care pot fi comparate cu ale

sistemului nervos uman sunt:

a. materiale compozite
b. materiale inteligente
c. materiale piezoelectrice

15. Impactul tehnologiei asupra activităţii de ansamblu a întreprinderii se concretizează în:

a. segmentarea activităţii în domenii care devin distincte

b. avantaj de cost
c. sursă de diferenţiere
d. nici un răspuns corect

16. Impactul tehnologiei asupra activităţii de ansamblu a întreprinderii se concretizează în:

a. atenuarea graniţelor dintre industrii percepute ca diferite prin crearea unui segment
unic

b. avantaj de cost
c. sursă de diferenţiere
d. nici un răspuns corect

17. Impactul tehnologiei asupra structurii concurenţei se concretizează în:

a. segmentarea activităţii în domenii care devin distincte

b. avantaj de cost
c. sursă de diferenţiere
d. nici un răspuns corect

18. Pentru a încadra o tehnologie într-una din categoriile de tehnologii (de bază, cheie,

emergent) trebuie să se ţină seama de caracteristicile proprii ale tehnologiei şi mai puţin
de rolul pe care îl au în jocul concurenţial

a. adevărat
b. fals

111

19. Unităţile de măsură folosite pentru exprimarea producţiei, cu ajutorul cărora se determină
volumul şi dimensiunea unei producţii neomogene, sunt:

a. unităţile naturale
b. unităţile convenţional-naturale
c. unităţile valorice

20. Unităţile de măsură, care se folosesc pentru exprimarea volumului total al unei producţii

considerate omogene, sunt:

a. unităţile naturale
b. unităţile convenţional-naturale
c. unităţile valorice

21. Unităţile de măsură, ce corespund destinaţiei şi însuşirilor fizice ale produselor şi servesc

la exprimarea producţiei în m, kg, kwh, etc, sunt:

a. unităţile naturale
b. unităţile convenţional-naturale
c. unităţile valorice

22. Un stoc de producţie neterminată supradimensionat conduce la întreruperea procesului de

producţie
a. adevărat
b. fals

23. Un stoc de producţie neterminată subdimensionat conduce la imobilizarea mijloacelor

circulante ale întreprinderii:

a. adevărat
b. fals

24. În cazul producţiei organizate în flux continuu (cu tact reglementat), calculul stocului

curent este absolut necesar.

a. adevărat
b. fals

25. Stocul minim de care trebuie să dispună întreprinderea industrială pentru a asigura

activitatea neîntreruptă a producţiei în cazul apariţiei unor abateri de la desfăşurarea

normală a procesului de producţie este:

a) stocul de ciclu sau normal;

b) stocul curent;
c) stocul de siguranţă;
d) nici un răspuns nu este corect.

26. Stocul de producţie neterminată, care se găseşte în diferite faze ale procesului de

producţie, este:
a) stoc de ciclu sau normal;
b) stoc curent;
c) stoc de siguranţă.
27. Stocul de producţie neterminată de la începutul anului de plan se determină cu ajutorul

unor metode specifice, în funcţie de tipul de producţie caracteristic unităţii industriale şi

de metodele de organizare a fabricaţiei:

a) adevărat;
b) fals.

112

28. Stocul de producţie neterminată care asigură continuitatea procesului de producţie în

condiţiile existenţei unei neconcordanţe între capacitatea de producţie a diferitelor ateliere
din cadrul secţiei este:

a) stoc de ciclu sau normal;

b) stoc curent;
c) stoc de siguranţă.

29. Organizarea producţiei în cazul liniilor cu tact reglementat (în flux continuu) se

caracterizează prin:
a) nomenclatorul produselor este foarte variat;
b) amplasarea utilajelor se face în succesiunea operaţiilor tehnologice;
c) lipsa sincronizării diferitelor operaţii;
d) toate răspunsurile sunt corecte.

30. În cazul producţiei organizate în flux intermitent (cu funcţionare nesincronizată), când

tactul locului de muncă furnizor este mai mic decât tactul de lucru al locului de muncă
consumator, este necesară crearea unui:

a) stoc curent de acumulare;

b) stoc curent de egalizare;
c) nici un răspuns nu este corect.

31. În cazul producţiei organizate în flux intermitent (cu funcţionare nesincronizată), când

tactul locului de muncă furnizor este mai mare decât tactul de lucru al locului de muncă
consumator, este necesară crearea unui:

a) stoc curent de acumulare;

b) stoc curent de egalizare;
c) nici un răspuns nu este corect.

32. În cazul producţiei organizate în flux continuu (cu tact reglementat), mărimea stocului

normal (de ciclu) este determinat de:

a) modul de transport al produselor de la un loc de muncă la altul;
b) modul de transport al produselor de la o linie la alta;
c) ambele răspunsuri sunt corecte;
d) nici un răspuns nu este corect.

33. Volumul maxim de producţie ce poate fi realizat ţinând seama de locurile înguste, care

limitează producţia sub nivelul capacităţii de producţie este:

a. planul de producţie
b. rezerva potenţială de capacitate de producţie
c. producţia posibilă

34. Nivelul producţiei planificate este, de regulă:

a) superior capacităţii de producţie;

b) egal capacităţii de producţie;
c) cel mult egal cu capacitatea de producţie; 1

35. Timpul de întreruperi efective neplanificate nu face parte din:

a) fondul de timp calendaristic;

b) fondul de timp nominal;
c) fondul de timp efectiv;
d) fondul de timp maxim disponibil;
e) toate răspunsurile sunt corecte.

113

36. De regulă, în cazul verigilor de producţie care fabrică o gamă variată de sortimente,
capacitatea de producţie se exprimă în:

a) unităţi naturale;
b) unităţi convenţional naturale;
c) unităţi valorice.

37. Dacă la fondul de timp nominal se adaugă întreruperile corespunzătoare zilelor

nelucrătoare, se obţine:
a) fondul de timp calendaristic;
b) fondul de timp nominal;
c) fondul de timp efectiv;
d) nici un răspuns nu este corect.

38. Dacă la fondul de timp maxim disponibil se adaugă fondul de timp necesar pentru

repararea şi întreţinerea utilajelor şi pentru opririle tehnologice, se obţine:

a) fondul de timp calendaristic;
b) fondul de timp nominal;
c) fondul de timp efectiv;
d) nici un răspuns nu este corect

39. Dacă din fondul de timp nominal se scade fondul de timp necesar pentru repararea şi

întreţinerea utilajelor şi pentru opriri tehnologice, obţinem: a) fondul de timp

calendaristic; b) fondul de timp maxim disponibil; c) fondul de timp efectiv; d) nici un
răspuns nu este corect

40. Dacă la fondul de timp maxim disponibil se adaugă fondul de timp necesar pentru

repararea şi întreţinerea utilajelor şi pentru opririle tehnologice, se obţine:

a) fondul de timp calendaristic;
b) fondul de timp nominal;
c) fondul de timp efectiv;
d) nici un răspuns nu este corect

41. Timpul necesar reparării şi întreţinerii utilajelor şi pentru opriri tehnologice nu face parte
din:

a) fondul de timp calendaristic;

b) fondul de timp nominal;
c) fondul de timp maxim disponibil;
d) toate răspunsurile sunt corecte.

42. Producţia maximă ce se poate obţine în unitatea de timp şi pe unitatea dimensională

caracteristică a utilajului sau a suprafeţei de producţie, respectând regimul tehnologic şi

calitatea prescrisă a producţiei, reprezintă:

a) norma tehnică de utilizare intensivă;

b) norma tehnică de utilizare extensivă;
c) nici un răspuns nu este corect.

43. Amortizarea clădirilor şi a celorlalte mijloace fixe ale secţiei sunt:

a) cheltuieli directe;
b) cheltuieli generale de întreprindere;
c) cheltuieli indirecte şi cheltuieli comune de secţie;
d) cheltuieli indirecte şi cheltuieli generale de întrerindere.

114

44. Din cheltuielile cu munca vie nu fac parte:

a) CAS şi cota de protecţie socială;
b) cheltuieli de cercetare ştiinţifică;
c) cheltuieli pot deplasări în interes de serviciu;
d) cheltuieli cu asistenţa tehnică;
e) nici un răspuns nu este corect.

45. Cheltuielile cu munca vie cuprind:

a) fondul de salarii;
b) CAS şi cota de protecţie socială;
c) ambele răspunsuri corecte;
d) nici un răspuns nu este corect.

46. Cheltuielile cu materiile prime şi materiale sunt:

a) cheltuieli directe şi cheltuieli comun de secţie;

b) cheltuieli materiale şi cheltuieli comun de secţie;
c) cheltuieli directe şi cheltuieli materiale;

47. Conform criteriului „elemente primare de cheltuieli”, cheltuielile se împart în:

a) cheltuieli materiale şi cheltuieli cu munca vie;

b) cheltuieli directe şi indirecte;
c) nici un răspuns nu este corect.

48. Funcţia managementului operaţional care reprezintă un ansamblu de procese de muncă

prin care se stabilesc standardele pentru a măsura progresul în realizarea obiectivelor, se
proiectează sistemele informaţionale de reacţie, se compară performanţele cu standardele
prestabilite, se determină abaterile în vederea luării măsurilor de folosire eficientă a
resurselor organizaţiei:

a) funcţia de previziune;
b) funcţia de control-reglare;
c) funcţia de organizare;
d) nici un răspuns nu este corect

49. Controlul cantitativ al producţiei:

a) reprezintă urmărirea sarcinilor în ordinea în care figurează în program
b se referă la controlul fluxului de fabricaţie
c) constă în folosirea documentelor economice de execuţie

50. Lotul de fabricaţie reprezintă:

a. cantitatea de produse care se prelucrează pe aceleaşi locuri de muncă
b. cantitatea de produse identice care se prelucrează pe aceleaşi locuri de muncă
c. cantitatea urmărită zilnic cu evidenţierea orelor de funcţionare şi nefuncţionare pe cauze