‘Adina Popescu este oreizoare de film siscitoare roména. Prima el carte periteu ‘opi, Door un zbor fn Juno ori a apécut 1n 1999, interesat In primul rind de literatura pentra opi, 2 mal publica Miripodul hoinar st ‘alte povest si Mari ovest roménesti pe Ingelesucelor mic. 108 AVENTURILE LUI PALPAILA de Adina Popescu dat, nu chiar demult, mai degraba th zilele noastre, tn Tara Balaurilor, ce se efit dincolo de Muntii Uriesilor, pe Térfmul Cel8lalt, s-2 ndscut un pui de belaur care cera altfel decdt cel din neamul s3u. PSrintii, un balaur solzos si puternic si o balBurité cocheti, cu vreo sapte capete coafate si cochete, si-au dat seama de asta inci de pe ‘vremea cénd balaurul era tn fas, dar n-au spus niménui, ca nu cumva sa se facd de ras. Bebelugub-balaur radea fn fiecare dimineaté la soare, un fapt neobignuil, céci se stie 3, de cdnd lumea, balaurii prefera intunecimile noptilor fré lund. Nu plicea si i se acd baie fn jar incins si nici s8 doarma incoléeit pe vreo comoar’, asa cum fceau toti balauri respectabill. Anda crescut ceva mal mare, puiul de balaura Inceput s¥ se comporte din cen ce mai ciudat: iubea florile, iarba cea verde, cAntul pasérelelor. isi petrecea serie privind ‘melancolic cerul instelat. Se apucase chiar s& scrie versuri. Toate acestea si multe altele ‘Wingrijorau pané peste poate pe parinti s8i, mai ales c&, precum se stie, balaurii sunt niste fapturi urdcioase silipsite de sensibilitate. Toti ceilalti pui de balaur igi biteau joc de puiul nostru si credeau un soi de papa-lapte. Intr-o zi |-au provocat la un concurs de scos flacdri pe nari, talent pe care balaurii il au de obicei din niscare. Puli obisnuiti si-au demonstrat din plin aceasté calitate: desi nu erau mai Tnalfi decat o cas cu un singur nivel, dacd se concentrau, reugeau s8 sece un faz, s& incendieze 0 padure de puieti de brazi si s& aprind’ un hambar cu fan cu flacSrile lor. Scuipau foc asa cum anumiti cameni prost-crescuti scuip8 coji de seminte. Veni sirandul puiulut cel gingas s3 arate de ce este In stare. Se concentra pani cind simti cur fi plesneste capul (cici nu avea decét unul) si scoase pe nai. trei firigoare firave de fum. Tot de-acolo rasari o flécaruica albastr3, care palpi putin, apoi se stinse. Ceilalti pui radeau in hohote de neputinta sa. ~ Asta-i tot?! zise cu infumurare un pui cu noua capete din care ieseau scantei. Halal balaur! = Doar 0 flacdra palpaitoare, care n-ar putea s3 aprindd nici macar o mand de vreascuril zise dispretuitor altul. De acum incolo, Palpailé o s3-ti rimand numele! uiul de balaur se rusind 3i incepu 38 intre la geij. ,Cum voi putea 38 ma lupt cu Fat-Frumos si cu alti voinic! dac& focul dinuntrul meu e stins? Cum voi putea s& apr comoara ce-mi va fi h8razit8?", se intreba el, desi, fie vorba intre nol, n-avea niciun chef s8 se lupte cu nimeni, c&ci era impotriva violentel, si nici s& apere vreo comoars. Mai degraba ar fi lmpartit-o cu alti, deoarece nu era un balaur lacom. Vazand c¥ nu se simte bine printre ai s3i, Plpail8 hotirisi-siia lumea in cap. ~Poate voi invata pe alte meleaguri cum s& scuip foc si furl zise el in timp ce se ‘ndrepta spre térémul oamenilor. Merse ce merse si, pe cénd traversa Muntii Uriesilor, zu un vulcan. Din craterul {nvaluit de un nor gros de fur se scurgeau rduri de lavd fierbinte. Lui Palpaild Ti veni© idee: ,.M& voi stabili o vreme tn eraterul vuleanului si voi inghiti toat3 lava din el. Cine stie, poate va incepe sé-mi functioneze sobita din burt!" (conform unei vechi credinte balauresti,fiecare balaur are in burtd céte un cuptor urias, responsabil cu focul gi pucioasa). Zis $i fécut! Se cStdrd pe munte si se incovriga, cét de mare era, céci de cand plecase ‘mai crescuse putin, in craterul care semana cu o cdldare gigantic’. Nu-i plicea acolo, pentru cé era foarte cald si transpira tot timpul. Totus zu de treaba si se apuca sa ‘inghita lava, care pentru el un soi de supé fierbinte. Nu prea-i plécea gustul si se stramba, asa cum fac uni copii cand sunt forfaji sé manance gris cu lapte. Palpaila statu ‘in crater o lun8, poate chiar un an, Habar n-avea c& de cénd locuia el aici oamenii dela poalele muntelui erau cat se poate de bucurosi, cici nicio eruptie nu le mai distrusese casele si pasunile. Dup ce Palpaila sec tot izvorul de lava din m&runtaiele muntelui si ficu, far& voia sa, un mare bine muntenilor, se g2ndi sé-siincerce din nou fortele. Se concentra pani cand sim o céldurd puternicd in capul pieptuluisizise: ,Gatal De-acum voi scuipa focl”. Da’ de unde! Apéru iar fuiorul de fum alb, inecdcios, apoi flacdruica asemenea celei dintr-o brichetS ramasa firs gaz, care se stinse ca gi cum nici nar fi fost! Dezamigit,Palpailé hotdr’ cd, pentru a deveni balaur in toatd puterea cuvantului, a venit momentul s8 inghitd foc adevarat. Tocmai atunci vizu niste ciobani care frigeau pe jar 0 oaie. Se apropietiptil si, dintr-o inghititurd,infulecd focul cu busteni cu tot... = Un balaur! tipard ciobanii, fugind speriati, Singurul care rimdsese si-| infrunte pe PSlpSiiS a fost un baetel, care, cu o bat in mand, era gata de luptd. ~ Pizeal strigh el. Pand aici t-a fost, balaure! PalpdilS 7 privi cu luare-aminte pe fiul de pstor. — Dac vrei, 0 sf plec! zise el. N-am niciun chef sé m& lupt cu tine. Anta putin din fluierul la pe care vad cf i ai la tine... Uimit, bSietelul 18s bata si incepu s& cAnte din fluier, in timp ce balaurul se fScu covrig si adormi fericit, sfordind ugor. Din acea zi, b&ietelul si Palpail8 devenir& cei mai buni prieteni. Copilul7icénta din fier, iar balaurul i povestea despre tara lui i despre necazul su cu focul. Intr-o noapte, cfnd se plimbau prin p&dure, vizurd o palalaie de foc la risérit. Cerul era rogu si se auzeau strigéte de oameni ingroziti — Arde satull tl muri baiatul. A mai ars unul acum vreo doi ani, pentru c& nimeni ‘a reusit s&- stingS. Scrum s-a facut! — Acolo e de mine! striga voios Palpaila, sperdnd c& dacé va inghiti un foc atat de ‘mare igi va rezolva problema, Se repezi spre foc si il stinse in cateva minute. Avu grijé s& nu inghita casele in ‘intregime, ci doar pértile lor aprinse, asa c& nu pricinui mari stric&ciuni. Cand oamenii din sat veniré s&-i multumeascé, balaurul se fécu nevazut, c&ci era cam timid. Se ‘Intoarse la baietel, gata sé-si pund la incercare talentele. — Daca nici acum nu voi sufla flacari pe nari, inseamna cé totul e zadarnic! Se concentra atat de tare, incat din ochi i iesiré puzderie de scéntei; suflécét putu de tare! Mai intai aparu un nor de fum, apoi o flacdré micd-micd, ce palpai si disparu 2 si cum nici n-ar fi fost. Palpaila incepu sé planga: - N-0 sa devin niciodata un balaur adevarat... hi, hi, hi! i bine mi-ai 109110 BBiefelul incepu s8-1 mangaie sii spuse: Tu n-ai cum si fil ca frat ti, PAlp&ild! Tu esti bun. It plac florile, cAntecul de luier, ‘frumusetile muntilor. Nu poti pérjolitotul in cal, ‘ti place sé-i ajuti pe oameni.. Nu ai un suflet negru, ca ceilalti balauri... Plpailé se opr din pins, cici biiatul avea dreptate, Din clipa aceea simti cum ise jac piatré de pe inima. intr-adevar, i plicea s& fie bun si sil ajute pe oameni. De aceea se hotarl sf se fac pompier. Cu ajutorul prietenului su, ts construl 6 cas8 pe col mai inalt pise de munte si de acolo veghea asupra vailor. Cum vedea un incendiu, alerga lute s8 inghita focul, tar ‘camenii fi erau recunoscétori si sldveau in cAntecele lor. Palpaild era fericit, dar tat spera ca intr-o bund zifldcdruica s8 devin 0 p8lsiaie care si ard& cu scdntel. Doar asa, din orgoliu balauresc! Si se gindea c8, dac’ se va intmpla vreodati o asa minune, va organiza focuri de artificii cu care s3-i distreze pe prietenii si, oamenii.