Sunteți pe pagina 1din 7

Biofizica 75

CZU:611.8+573+53
CREIERUL UMAN, CEL MAI PERFORMANT COMPUTER
Florinela MICU1, Viorica CHIORAN2, Ştefan CHIFA3
1
Scoala Gimnazială "Constantin Sandu-Aldea" Brăila, România, ombleta@yahoo.com, 2Liceul
Tehnologic Repedea, Maramureș, România, nevimada@yahoo.com, 3 Şcoala Gimnazială nr.4,
Poienile de sub Munte, Maramureș , România
Rezumat. Lucrarea constituie un studiu, din punct de vedere fizic și anatomic, asupra creierului
uman - cel mai performant computer, care procesează și înmagazinează informaţii. Articolul se adresează elevilor de liceu
care se interesează de studii interdisciplinare.
Cuvinte cheie: creier uman, sistem nervos, neuroni, impuls nervos, computer.
Abstract: This paper is a physical and anatomical study of the brain - the most powerful computer that processes and
stores information. The article addresses high school students who are interested in interdisciplinary studies.
Keywords: human brain, nervous system, neurons, nervous impulse, computer.

Introducere
Lucrarea constituie un studiu, din punct de vedere fizic și anatomic, asupra creierului uman -
cel mai performant computer, care procesează și înmagazinează informaţii. Creierul este unul
dintre cele mai complexe organe din corpul uman, înregistrează în memorie fiecare eveniment din
viața noastră și este centrul emoţiilor, sentimentelor, dorinţelor. Acesta este principalul
coordonator şi centrul de comandă al organismului. Ne oferă conștientizarea propriei persoane și a
mediului în care trăim. Informaţiile din mediu sunt preluate prin intermediul organelor de simţ
(ochi, urechi, nas, limbă şi piele) analizate şi prelucrate (în cortex), iar apoi se emite un răspuns
care este transmis prin influx nervos spre mușchi (organele executorii). În interiorul creierului are
loc procesarea unui flux constant de date senzoriale, se controlează mișcările musculare, secrețiile
glandelor, respirația și temperatura internă; milioane de celule direcţionează şi monitorizează toate
activităţile noastre. Pentru a intelege mai bine funcționarea creierului este necesar să cunoaștem
anatomia sistemului nervos (din care face parte creierul și măduva spinării).

1. Sistemul nervos
Sistemul nervos este totalitatea organelor nervoase [1]. Organele nervoase sunt protejate la
exterior de un sistem de trei membrane numit meninge. El cuprinde encefalul protejat de craniu şi
măduva spinării, amplasată în coloana vertebrală.
1.1. Clasificarea componentelor sistemului nervos Tabelul 1
SISTEMUL NERVOS (S.N.) - clasificare
1-trunchi - bulb rahidian
cerebral - puntea lui Varolio
-a1) encefalul - mezencefal
(în cutia craniană) 2- cerebel (creierul mic)
talamus
I.- după A)-Sistem nervos central hipotalamus
localizare SNC 3-diencefal metatalamus
subtalamus
epitalamus
4-emisfere cerebrale
b1) - măduva spinării (în coloana vertebrală)
B)-Sistem nervos periferic a2) -nervii cranieni - senzitivi – motori - micști
SNP spinali micști
b2)ganglioni vegetativi
spinali și omologii lor cranieni
a)-Sistem nervos somatic - funcția de relație integrează organismul în mediu
II.-după b)-Sistem nervos vegetativ - Simpatic–intervine in condiții de viață neobișnuite (furie).
funcție - Parasimpatic – intervine în condiții obișnuite de viață.

FIZICA ŞI TEHNOLOGIILE MODERNE, vol. 14, nr. 3-4, 2016


76 Biofizica

1.2. Împărțirea anatomică a creierului [2].

Fig.1. Anatomia creierului uman

1.3 Structura și funcțiile sistemului nervos [5]


Tabelul 2
1. MĂDUVA SPINĂRII
Localizare: Structura: Funcțiile măduvei spinării
– în canalul - substanța albă este la 1. funcția reflexă
vertebral de la exterior –realizată de substanța cenușie.
vertebra C1 – are aspect de cordoane - reflexele ce se închid la nivelul
cervicală la a doua - are funcție de conducere măduvei spinării și sunt somatice și
vertebră lombară -formată din fibre nervoase vegetative
L2 de unde se senzitive ascendente (la * Reflexele somatice
continuă o creier) a. reflexe monosinaptice -– arcul
formațiune subțire și fibre motoare descendente reflex are doi neuroni, unul senzitiv-
– „filum (de la creier), fibre de unul motor.
terminale”, până la asociație - realizează mișcări de extensie
vertebra -substanța cenușie este la - timpul scurt de la aplicarea
coccigiana (Cc2). interior stimulului până la obținerea
Filum terminale + –are aspect de fluture ( litera răspunsului; - sunt strict localizate; -
nervii lombari si H) căile de conducere sunt rapide
sacrali= coada de -prezintă trei perechi de - exemplu: reflexul rotulian, bicipital,
cal coarne: ricipital, ahilian.
- Reflexe - o pereche posterioară b. reflexe polisinaptice – arcul reflex
necondițio- – conține neuroni senzitivi are un număr variabil de neuroni
nate – sunt – conectați la receptori prin intercalari
înnăscute - se dendrite între neuronul senzitiv si cel motor
moștenesc (tuse, - o pereche anterioară - realizează mișcări de flexie
(respirație – conține neuroni motori - timpul de latență mai lung
salivare) - conectați la mușchi prin - exemplu: reflexe de apărare
- sunt compatibile axoni * Reflexe vegetative:
cu supraviețuirea; - o pereche laterală - micțiune, cardioaccelerator,
- nu dispar - conține neuroni vegetativi pilomotorii defecație, sexuale,
-reflexe (în jumătatea anterioară (mișcarea firului de păr) motilitatea
condiționate conține neuroni tubului digestiv, sudoripare.

FIZICA ŞI TEHNOLOGIILE MODERNE, vol. 14, nr. 3-4, 2016


Biofizica 77
dobândite în visceromotori, iar în 2. funcția de conducere a măduvei
timpul vieții; pot jumătatea posterioară - - realizată de substanța albă
să dispară -sunt neuroni viscerosenzitivi) -
caracteristce. conectați la organe interne
(viscere)

Localizarea, structura și funcțiile encefalului [3,4,5]


Tabelul 3

II. ENCEFALUL
Localizare Structura Funcții
1 Trunchiul cerebral funcția reflexă și funcția de conducere
este format din : Bulbul rahidian şi puntea au o porţiune
Uneşte - bulbul rahidian ventrală, în care predomină substanţa albă, şi o
encefalul cu - puntea lui Varolio porţiune dorsală, în care predomină substanţa
măduva - mezencefal cenuşie.
spinării și se Reflexele bulbare 1. substanta cenușie – are funcția reflexă
află situat în sunt acelea care – sub formă de nuclei: senzitivi, motori,
continuarea asigură reglarea a vegetativi.
măduvei trei funcţii: * nucleii senztivi – primesc impulsuri de la
spinării; are circulaţia, digestia şi organele de simț, tegumentul feței, mușchii
forma unui respiraţia; feței.
trunchi de - distrugerea * nucleii motori – comandă mișcări ale
con. bulbului rahidian mușchilor din regiunea feței, limbii, faringelui.
poate duce la moarte * nucleii vegetativi – centrii reflexelor
imediată. vegetative: salivar, lacrimal, gastrosecretor
(sucuri digestive)
* nucleii proprii = centri cardiovasomotori și
respiratori (aceștia descarcă impulsuri ce
controlează mușchii respiratori)
2. substanța albă –are funcția de conducere
2 Diencefalul
- este situat sub Este format funcții: - reglează temperatura corpului
emisfere cerebrale, în din: - controlează aportul de alimente și lichide
continuarea substanță - controlează funcțiile sexuale
trunchiului cerebral. cenușie - controlează sistemul afectiv - emoțional
În legătură cu 1 - talamus (emoțiile)
diencefalul sunt două 2 - Hipotalamusul reprezintă centrul superior de
glande- hipofiza pe hipotalamus integrare, reglare şi coordonare a funcţiilor
partea ventrală, 3 - principale ale organismului (organe de simț:
epifiza pe partea metatalamus văzul, auzul ,mirosul)
dorsală. 4 - subtalamus
5 - epitalamus

FIZICA ŞI TEHNOLOGIILE MODERNE, vol. 14, nr. 3-4, 2016


78 Biofizica

3 Cerebelul
- este situat în cutia - Cerebelul are forma unui - Funcţiile cerebelului sunt:
craniană în partea fluture și prezintă o porţiune funcţia reflexă şi funcţia de
inferioară, dorsală. mediană, vermisul, şi două conducere.
Poziţionat în porţiuni laterale, voluminoase, - asigură menținerea echilibrului
spatele trunchiului numite emisferele cerebeloase - (legătura cu urechea internă)
cerebral, legat prin substanța albă este la interior, - reglează tonusul muscular
cordoane de iar substanta cenusie la exterior - asigură precizia mișcărilor
substanță albă. = scoarța cerebeloasă, comandate de scoarța cerebrală.
4 Emisferele cerebrale (creierul mare)
– Reprezintă partea Două emisfere sunt separate - functii: -substanța cenușie din
cea mai de un șanț interemisferic și scoarța cerebrală conține:
voluminoasă a mai sunt 3 șanțuri mari - arii senzitive (vizuală,
sistemului nervos principale, auditivă, gustativă,
central. Emisferele - șanțul central, -șanțul lateral somestezică), primesc informații
sunt separate prin - şanțul parieto-occipital. de la diferiți receptori; la nivelul
fisura longitudinală Sanțurile mari delimitează 4 lor se formează senzatiile
şi unite în lobi: parietal, temporal, (auditive, vizuale, gustative) -
profunzimea ei prin occipital, frontal– substanța arii motoare – comandă
corpul calos. albă la interior, iar substanța mișcările
Se numește cenușie la exterior = scoarța - arii de asociație –controlează
telencefal. cerebrală personalitatea, temperamentul.

2. Ţesutul nervos – celule nervoase


Sistemul nervos se află la locul său în embrionul uman încă din a cincea săptămână de
gestaţie. Sistemul nervos este format din țesutul nervos constituit din celule specializate
(neuroni) și din celule de susținere (celule gliale sau nevroglice).[3]

2.1. Structura neuronului. Neuronul este unitatea morfo-funcţională a sistemului nervos [4].

Fig. 2. Structura neuronului

- Neuronul este unitatea elementară, metabolică structural și funcțională a sistemului nervos.


Neuronul este format din corpul celular (diametrul de 70 micrometri) și prelungiri (dendrite,
axoni).
a) Corpul neuronului este format din neurilemă (membrana plasmatică), neuroplasmă și
nucleu.
- Neurilema celulei nervoase este subțire, delimitează neuronul și are o structură lipoproteică.
- Neuroplasma conține: organite celulare comune (mitocondrii, ribozomi, reticul
endoplasmatic fără centrozom, deoarece neuronul nu se divide) și organite specifice
(corpusculii Nissl).
- Nucleul. Neuronii, au de obicei, un singur nucleu mare și poziționat central cu 1-2 nucleoli.
Aici se produce o cantitate ridicată de ARN, iar cromatina este dispersată.

FIZICA ŞI TEHNOLOGIILE MODERNE, vol. 14, nr. 3-4, 2016


Biofizica 79
b) Prelungirile neuronului sunt de două tipuri: dendrite și axoni.
- Dendritele - la nivelul cărora influxul nervos circulă centripet (majoritatea neuronilor au mai
multe dendrite). Dendritele, în porțiunea lor inițială, sunt mai groase, apoi se subțiază.
- Axonul - prelungire unică, lungă (uneori de 1 m) și mai groasă a neuronului, la nivelul căruia
influxul nervos circulă centrifug. Membrana care acoperă axoplasma se numeste axolema și
are rol important în propagarea impulsului nervos.
2.2. Proprietățile fizice ale neuronului
- Neuronii au proprietăți de conductibilitate, excitabilitate, degenerescență și regenerare.
Conductibilitatea este proprietatea neuronului de a conduce impulsurile nervoase. Această
conducere se realizează diferit în fibrele mielinice și amielinice, datorită diferenței de grosime
a lor.
Regenerarea este proprietatea neuronului de a se reface după lezări (neuronul nu se mai
divide).
Degenerescența se referă la degradarea neuronului în condiții de lezare a axonului.
-Tipuri de neuroni
a) - Din punct de vedere al formei și a dimensiunilor, neuronii sunt foarte diferiți. [4]
Forma neuronilor este variabilă: stelată, sferică sau ovală, piramidală, piriformă și fusiformă.
b) - Din punct de vedere funcţional, neuronii pot fi de trei feluri: motori, senzitivi şi de
asociaţie.
c) După numărul prelungirilor pe care le prezintă şi după felul în care pornesc acestea din
corpul celulei nervoase, se clasifică în neuroni: unipolari, pseudounipolari, bipolari şi
multipolari.

2.3. Celule gliale (nevrolgii)


Toţi neuronii în sistemul nervos central sunt înconjuraţi de celule gliale: astrocite, dendrocite,
oligodendrocite. Acestea leagă, protejează, oferă suport neuronilor, îi hrănesc; sunt celule
nervoase care nu transportă impulsuri, însă realizează numeroase funcții importante precum:
digestia părților moarte ale neuronilor, crearea mielinei pentru neuroni, furnizarea suportului
nutrițional și multe altele.
3. Influxul nervos sau potențialul de acțiune [6]
3.1. Transmiterea influxului nervos este un fenomen fizico - chimic
Neuronul este celula nervoasă adaptată la recepționarea și transmiterea informației,
specializată în generarea și conducerea unor semnale de natură electro-chimică numite
impulsuri nervoase.
Astfel, neuronii sunt formați din trei regiuni: una receptoare, una conducătoare și una
efectoare.
Regiunea receptoare primește și procesează informația și este formată din dentrite și soma.
Dendritele receptează impulsul nervos de la alți neuroni și îl duc spre corpul neuronal.
Regiunea conducătoare leagă regiunea receptoare de cea efectoare și este formată din
porțiunea axonului de la locul în care acesta iese din corpul celular (aici se formează
potențiale de acțiune prin sumarea potențialelor locale). Axonii duc mai departe semnalele de
la corpul neuronal la alte celule nervoase sau celule musculare.
Regiunea efectoare recodifică informația (potențialul de acțiune) sub formă chimică
prin neuro-transmițători și o transmite prin sinapsa regiunii receptoare a următorului neuron.
-Neuronul comunică cu celelalte celule nervoase (neuroni) prin intermediul impulsurilor
electrice care apar atunci când o celulă nervoasă este stimulată. Neuronii pot avea peste 1000
de ramificații, făcând conexiuni cu alte zeci de mii de celule. Interconectaţi, neuronii sunt
capabili să conducă o informaţie cu o viteză foarte mare. Pentru a mări viteza de transmitere a
semnalelor, axonii au un înveliș de mielină care are și rol de izolator. Fără învelișul de mielină
axonul nu poate funcționa.

FIZICA ŞI TEHNOLOGIILE MODERNE, vol. 14, nr. 3-4, 2016


80 Biofizica

Care sunt fenomenele fizico - chimice de la nivelul sinapsei ?


Modul de transmitere a impulsului nervos și de interconectare a neuronilor este ilustrat în

a) b) c)
Fig. 4. Transmiterea influxului nervos prin sinapse
fig.4.
Zona de conectare a axonului unui neuron cu dendritele altui neuron se numeşte „sinapsă”, la
nivelul căreia se realizează comunicarea între neuroni. Transmiterea impulsului nervos de la
un neuron la altul prin sinapsă nu se poate realiza printr-un salt electric deoarece membrana
postsinaptică nu este excitabilă electric. Această transmitere a impulsului nervos se
realizează printr-un mecanism chimic. În interiorul neuronului, impulsul ajunge în vârful
axonului, atinge butonii axonului, care conțin vezicule pline cu subtanțe chimice numite
neurotransmiţători şi determină eliberarea acestora, care mediază transmiterea influxului
nervos la nivelul sinapselor. În fig.4 (b și c) se observă că la capătul fiecărui axon se găseşte o
parte mai lată, numită „buton terminal axonal”. Acesta prezintă un număr mare de cavităţi
foarte mici numite vezicule sinaptice, care conţin substante chimice complexe, numite
„neuromediatori”. Când semnalul electric ajunge la butonul terminal al axonului veziculele
sinaptice migrează spre membrana axonului, confluiază cu membrana și determină eliberarea
neurotransmițătorilor în spaţiul dintre axon și dendrite, cunoscut sub numele de „fanta
sinaptică”. Neurotransmițătorii traversează fanta sinaptică prin difuzie și ajung la suprafața
dendritelor, unde se leagă de receptorii specializaţi ai acestora. Un neuron poate să transmită
mai departe semnalul sau nu.
3.2. Actul reflex și arcul reflex
Organele nervoase prin cele două tipuri de substanță îndeplinesc două funcții: funcția
reflexă care este realizată de substanța cenușie și funcția de conducere realizată de substanța
albă. Reflexul reprezintă reacţia de răspuns a centrilor nervoşi la stimularea unei zone
receptoare. Arcul reflex = suportul anatomic al actului reflex. Actul reflex reprezintă
mecanismul fundamental de activitate a sistemului nervos.
Structura arcului reflex. La realizarea unui arc reflex participă cinci componente anatomice
și anume: receptorul, calea aferentă, centrul nervos, calea eferentă, efectorul.
1. receptor = structura specializată asupra căreia acționează stimulii; poate transforma energia
stimulului în influx nervos.
2. cale aferentă = cale senzitivă, are rolul de a transmite influxul nervos de la receptor la
centrul 3. centrul nervos = se găsește în substanța cenușie, are rolul de a primi și analiza
informația (influxul nervos ) pe care o transformă în comandă.
4. cale eferentă = cale motorie, rolul de a transmite comanda de la centru la organele
efectoare.
5. efectorul = execută comanda; reprezentat de mușchi netezi, mușchi striați, glande
endocrine.
Receptorul este de obicei o celulă sau un grup de celule diferențiate și specializate în celule
senzoriale (gustative, auditive, vizuale, vestibulare) fibre conjunctive și formațiuni nervoase
dendritice (receptorii tegumentari și proprioceptorii, receptorul olfativ, receptorii durerosi).
La nivelul receptorului are loc transformarea energiei excitantului în influx nervos.

FIZICA ŞI TEHNOLOGIILE MODERNE, vol. 14, nr. 3-4, 2016


Biofizica 81
Fiecare receptor este specializat în transformarea unei anumite forme de energie din mediu
(excitanți sau stimuli) în informație nervoasă specifică cu amplitudine proporțională cu
intensitatea excitantului. Fiecare receptor poate fi stimulat de orice formă de energie.
Prelucrarea informației la nivelul scoarței cerebrale în ariile senzitive, asociate și
motorii)
Informaţia pătrunde în sistemul nervos prin intermediul receptorilor, de unde este transmisă
pe căi specifice la scoarţă (cortex) în ariile senzitive specifice. Aceste informaţii sunt
comparate, la nivelul ariilor asociative, cu informaţiile culese de la ceilalţi analizatori şi cu
datele din memorie. Pe baza sintezei complexe a tuturor informaţiilor este elaborată starea de
conştienţă şi sunt luate deciziile automate şi voluntare; în ariile motorii, informația prelucrată
se transformă în comandă.

Bibliografie
[1]. V. Valentin – Sistemul nervos.
https://veritasvalentin.wordpress.com/2012/12/16/subcapitolul-vii-sistemul-nervos/untitled-
19/
[2]. Daniel Necșulescu – Structura țesutului nervos
http://www.prostemcell.org/leziuni-ale-coloanei-vertebrale/structura-tesutului-nervos.html
[3]. Fiziologia neuronului
http://www.medtorrents.com/blog/fiziologia_neuronului_clasificarea_neuronilor/2012-10-13-
9
[4]. http://www.ymed.ro/sistemul-nervos-notiuni-de-anatomie-si-fiziologie/
[5]. http://www.ymed.ro/functia-reflexa-a-sistemului-nervos/
[6]. Olteanu, A., Lupu, V.- Neurofiziologia sistemelor senzitivo-senzoriale. Presa Universitară
Clujeană, Cluj-Napoca, 2000.
[7]. Miu, A. C.,Olteanu, A. I. Neuroştiinţe. De la mecanisme moleculare şi celulare la
comportament şi evoluţie. Vol. I: Dezvoltarea sistemului nervos. Dacia, Cluj-Napoca. 2003.
[8]. Sistemul nervos și organele de simț - Atlas color – Werner Kahle – Coordonator Prof.
Al.T. Ispas, Editura Callisto, București.
[9]. Cezar Niculescu, Carmen Sălăvăstru si alții-Anatomia și fiziologia omului, Compendiu,
editura Corint.

Articolul este depozitat în baza de date IBN: https://ibn.idsi.md/ro/vizualizare_numar_revista/26/2138

Primit la redacţie: 24 oct. 2016

FIZICA ŞI TEHNOLOGIILE MODERNE, vol. 14, nr. 3-4, 2016

S-ar putea să vă placă și