Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Analiza evoluției
bolilor transmisibile aflate în supraveghere
București
2013
Analiza evoluției
bolilor transmisibile aflate în supraveghere
ISSN 2537-2394
ISSN-L 2537-2394
1
CUPRINS
2
Cap. I: Boli prevenibile prin vaccinare
1. Difteria
In Romania exista date despre difterie inca din anul 1905, (cu exceptia perioadei
Primului Razboi Mondial), ratele initiale de incidenta anuala a bolii fiind ridicate, cu valori
de pana la 117%000. Dupa introducerea, in anul 1960, a vaccinarii antidifterice s-a inregistrat
o scadere dramatica a incidentei bolii, iar din anul 1990 pana in prezent nu a mai fost
confirmat niciun caz de difterie in tara noastra (in 1989 s-au inregistrat ultimele 5 cazuri)
1000
100
I Razboi
Mondial
Nr.cazuri/1000000
10
05 15 25 35 45 55 960 965 75 85 95 05
19 19 19 19 19 19 1 1 19 19 19 20
0.1
1989
0.01
0.001
An
Sursa datelor : CPCBT
2. Rujeola
3
Daca in prima parte a ultimei jumatati a secolului trecut (1960 – 1980) valorile
incidentei rujeolei in Romania se mentineau crescute (aproximativ 120%000), acestea au
inregistrat a scadere dramatica odata cu introducerea vaccinarii antirujeolice (1979) si au
continuat sa scada urmare a multiplelor interventii de sanatate publica, asa cum releva
graficul de mai jos.
4.0
3.5
3.0
2.5
2.0
1.5
1.0
0.5
0.0
Luna
4
Distributia geografica a incidentei rujeolei in Romania, 2012
In 2012, cea mai mare rata de incidenta a rujeolei s-a inregistrat in judetele Braila si
Salaj (la mai mult de 2 abateri standard fata de rata incidentei la nivel national); in judetele
Calarasi, Hunedoara si in municipiul Bucuresti rata incidentei a fost crescuta la 2 abateri
standard fata de rata tarii, iar in judetele Arad, Buzau, Caras Severin, Covasna, Gorj,
Harghita, Mehedinti, Olt si Vrancea rata incidentei a fost crescuta la 1 abatere standard fata
de rata tarii.
Cei mai afectati au fost copiii apartinand grupei de varsta sub 1 an (760,9%000)
urmata de grupa de varsta 1-4 ani (333,2%000) si grupa de varsta 5-9 ani (115.0%000), grupa
de varsta 10-14 ani (56,2%000) si grupa de varsta 15-19 ani (42,9%000):
N= 7450
800
Nr. cazuri la 100.000 locuitori
700
600
500
400
300
200
100
0
sub 1 an 1-4 ani 5-9 ani 10-14 ani 15-19 ani 20-24 ani 25-34 ani 35-44 ani 45-54 ani
Grupe de varsta
5
Rujeola face parte din categoria bolilor prevenibile prin vaccinare, vaccinarea
antirujeolica (cu vaccin combinat rujeola – rubeola - oreion RRO) fiind inclusa in Programul
National de Imunizari.
Acoperirea vaccinala evaluata pe baza metodologiei unitare, care a avut in vedere toti
copiii inscrisi pe listele medicilor de familie, indica o acoperire vaccinala cu vaccin RRO de
95,1% abia la varsta 24 luni (tinta: peste 95%).
In grupurile de populatie la care acoperirea vaccinala se mentine sub nivelul optim, se
acumuleaza in timp un numar mare de susceptibili care reprezinta un real potential pentru
aparitia epidemiilor.
Actuala epidemie de rujeola a afectat in special copiii cu varsta sub 1 an (care nu sunt
eligibili la vaccinarea RRO conform calendarului), acest lucru sugerand o intensa circulatie a
virusului rujeolic.
3. Rubeola
6
Distributia geografica a incidentei rubeolei in Romania, 2012
Media statistica a incidentei in anul 2012 a fost de 98.7%. In judetul Bistrita Nasaud
a fost inregistrata cea mai crescuta incidenta (la mai mult de 4 deviatii standard fata de media
statistica), fiind urmata de judetele Hunedoara, Bihor, Valcea si Calarasi unde incidenta
rubeolei a fost crescuta la peste 2 abateri standard fata de media statistica.
Din analiza datelor centralizate la Centrul National de Supraveghere si Control a
Bolilor Transmisibile, ratele de incidenta specifica pe grupe de varsta si pe sexe indica faptul
ca cele mai afectate grupe de varsta sunt 15-19 ani (1328,6%000 masculin si 989,2%000
feminin), 10-14 ani (239,9%000 masculin si 238%000 feminin), 20-24 ani (210,4%000
masculin si 39,8%000 feminin), fiind urmate de grupa de varsta 25-29 ani (63,3%000
masculin si 47,9%000 feminin). La grupa de varsta sub 1 an incidenta a fost de 42,1%000 la
sexul masculin si de 46,2%000 la sexul feminin. Raportul cazurilor de rubeola inregistrate in
anul 2012 pe cele doua sexe este masculin: feminin= 1,4:1.
7
Distributia cazurilor de rubeola in functie de statusul imun a fost: 20317 ( 97,6%)
cazuri nevaccinate, 463 (2,2%) cazuri au fost vaccinate in antecedente, iar pentru 32 (0,2%)
cazuri informatiile privind statusul imun lipsesc.
Din totalul cazurilor de rubeola 115 (0,55%) s-au inregistrat la gravide, iar dintre
acestea cele mai multe gravide confirmate cu rubeola s-au inregistrat in municipiul Bucuresti
(17,4%), respectiv judetele – Constanta (6,9%), Dambovita (6,1%), Brasov (5,2%).
Din punct de vedere al grupei de varsta: cele mai multe cazuri la gravidele cu rubeola
au fost la 14-19 ani(39,1%), 25-29 ani (26,9%), 20-24 ani (19,1%).
8
In functie de momentul diagnosticului cele mai multe cazuri de rubeola la gravide au
fost diagnosticate in al treilea trimestru de sarcina (33%), iar pentru 16% nu avem date despre
varsta sarcinii la momentul diagnosticului.
9
4. Parotidita epidemica
In anul 2012, in Romania au fost confirmate si raportate 163 cazuri de parotidita
epidemica si nu a fost raportat niciun deces. Incidenta la nivel national a fost de 0,9%000
locuitori, de 1,4 ori mai mica decat in anul 2011 (1,3%000).
Distributia pe judete a ratelor de incidenta a parotiditei epidemice in anul 2012 este
ilustrata in harta de mai jos care a fost realizata luand in considerare rata de incidenta
nationala :
Distributia geografica a incidentei parotiditei epidemice in Romania, 2012
Cea mai mare rata de incidenta a parotiditei epidemice a fost inregistrata in judetele
Buzau si Vrancea (la mai mult de 2 abateri standard fata de rata incidentei la nivel national);
in judetele Arad, Bistrita-Nasaud, Constanta, Ialomita, Hunedoara, Salaj, Sibiu si Suceava
rata incidentei a fost crescuta la 2 abateri standard fata de rata tarii, iar in judetele Arad,
Bihor, Brasov, Gorj, Mehedinti, Prahova si Vaslui incidentei a fost crescuta la 1 abatere
standard fata de rata tarii.
10
Incidenta cazurilor de parotidita epidemica pe grupe de
varsta, Romania, 2012
N=163
Nr. cazuri la 100.000 locuitori 5
0
sub 1 an 1-4 ani 5-9 ani 10-14 ani 15-19 ani
Grupe de varsta
28.2
80% 38
60%
28.2
28
40%
30.8
18
20%
16 12.8
0%
1 2
Din totalul cazurilor confirmate de parotidita epidemica ponderea cea mai mare se
inregistreaza la varstele de 3 si 4 ani (66%) in 2011 si la varstele de 2, 3 si 4 ani (87,2%) in
2012, desi copiii apartinand acestor grupe de varsta ar trebui sa fie protejati in urma
vaccinarii cu RRO la varsta prevazuta in calendar (12 luni). Fenomenul poate fi explicat prin
faptul ca produsul biologic nu a fost disponibil in mod constant si in cantitati suficiente pe de
-o parte, precum si a scaderii increderii parintilor in beneficiile vaccinarii pe de alta parte.
11
5. Varicela
350
300
Nr cazuri la 100 000 locuitori
250
200
150
100
50
0
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
An
Cea mai mare rata de incidenta a varicelei a fost inregistrata in judetele Cluj, Covasna
si Harghita (la mai mult de 2 abateri standard fata de rata incidentei la nivel national), urmate
de judetele Bihor si Brasov (la 2 abateri standard fata de rata incidentei la nivel national); in
12
judetele Alba, Arad, Constanta, Galati, Ialomita, Maramures, Neamt, Prahova, Salaj, Sibiu,
Suceava si Valcea rata de incidenta s-a situat la 1 abatere standard fata de rata tarii.
Din analiza datelor centralizate la Centrul National de Statistica si Informatica in
Sanatate Publica, ratele de incidenta specifica pe grupe de varsta indica faptul ca cele mai
afectate grupe de varsta sunt 1-4 ani (1277,3%000), 5-9 ani (1151,7%000), urmate de grupa
de varsta 10-14 ani (658,0%000) si sub 1 an (454,3%000).
N=40271
Nr. cazuri la 100.000 locuitori
1300
1200
1100
1000
900
800
700
600
500
400
300
200
100
0
sub 1 an 1-4 ani 5-9 ani 10-14 ani 15-19 ani 20-24 ani 25-34 ani 35+
Grupe de varsta
6.Tusea convulsiva
1.Caracteristici generale
13
Numarul total de cazuri intrate in sistemul de supraveghere si clasificarea finala a
acestora, pe judete, se pot observa in tabelul urmator :
14
SV 0 4 3 0 7 0
TL 0 1 0 0 1 0
TM 3 12 2 8 25 11
TR 1 1 0 0 2 1
VL 0 0 1 0 1 0
VN 5 1 0 0 6 5
TOTAL 70 77 91 13 251 83
Sursa: Centrele Regionale de Sanatate Publica
Cele 83 cazuri de tuse convulsiva din anul 2012 corespund unei incidente de 0,4 %000,
ca si in anul precedent.
Se observa trei varfuri de incidenta, cel mai recent fiind inregistrat in anul 2008, la o
valoare apropiata de cea din anul 2000, sub rezerva faptului ca pana in anul 2008 confirmarea
cazurilor s-a facut in special pe criterii clinice, la care s-a adaugat uneori si formula
leucocitara. Ulterior, confirmarea s-a facut pe baza rezultatului pozitiv la ex. serologic si/sau
cultura.
15
Incidenta in anul 2011 a fost cu 0, 27 %000 mai mare fata de anul precedent. In anul
2012 ea a ramas stationara.
Valorile inregistrate sunt foarte mici si nu reflecta realitatea.
In ceea ce priveste luna de debut, cele mai multe cazuri au avut debutul in lunile august,
mai si septembrie, asa cum se observa in graficul de mai jos. Cele mai putine cazuri s-au
inregistrat in lunile reci ale anului.
16
Referitor la distributia cazurilor de tuse convulsiva dupa mediu, 42 cazuri (51%) au
provenit din mediul rural si 41 (49%) din urban.
Incidenta inregistrata in mediul rural (0,43%000) a depasit-o de 1,3 ori pe cea din
mediul urban (0,34%000). Fata de anul precedent, valorile incidentelor pe medii sunt
aproximativ aceleasi.
In ceea ce priveste distributia cazurilor pe grupe de varsta, se observa in graficul
de mai jos ca cel mai mare numar de cazuri s-a inregistrat, si in anul 2012, la copii, cu valori
maxime la grupele de varsta sub 1 an si 5-9 ani.
17
Inlocuind grupele de varsta de mai sus cu grupe de varsta cincinale pana la varsta de
19 ani inclusiv, precum si numarul de cazuri, cu incidenta, se observa, in Graficul nr.6, ca
cele mai mari valori ale incidentei specifice pe grupe de varsta s-au inregistrat, in anul
2012, la grupa de varsta 0-4 ani, urmata de grupele de varsta 5-9 ani 10-14 ani si 15-19 ani.
La grupa de varsta 15-19 ani s-a inregistrat o crestere a incidentei de 1,4 ori,
comparativ cu anul anterior.
Amintim si de aceasta data faptul ca in SUA si in unele tari europene se remarca, in ultimele
doua decenii, o modesta, dar constanta crestere a incidentei tusei convulsive.
In SUA, la adolescenti si adulti s-a inregistrat cea mai mare rata de crestere a incidentei, de
aproape 10 ori.
Diagnosticul de tuse convulsiva ar trebui luat in considerare la un adolescent sau adult care
prezinta tuse prelungita (min 7 zile, in opinia unor specialisti), la care nu a fost stabilita o alta
cauza.
Intr-un studiu efectuat in Germania, pneumonia, fractura de coasta, hernia inghinala si
scaderea severa in greutate au fost mentionate ca si complicatii ale tusei convulsive la adulti.
La adulti au fost, de asemenea, raportate encefalopatia si decesul cauzate de tuse
convulsiva.
Recent s-a dovedit ca infectia cu Bordetella pertussis poate fi trigger-ul pentru acutizarea
BPOC la adulti.
Aceste comentarii se doresc a fi o atentionare asupra faptului ca tusea convulsiva nu este
doar o boala a copilului, ci si a adolescentului si a adultului si trebuie cautata si la acestia.
In plus, adolescentii si adultii reprezinta principala sursa pentru sugarii cu varste mici,
vulnerabili urmare a faptului ca sunt nevaccinati sau au primit doar un numar redus (1-2) de
doze de vaccin cu componenta pertussis.
Tablou clinic , evolutie si tratament :
- 80 din cele 83 cazuri (96%) au prezentat tuse paroxistica;
- 62 cazuri (75%) au prezentat tuse cu durata de min 2 saptamani;
- 50 cazuri (60%) au prezentat varsatura post-tuse;
- 40 cazuri (48%) au prezentat inspir zgomotos;
- 6 cazuri din cele 18 cu varsta sub 1 an (33%) au prezentat apnee (simptom mentionat in
definitia de caz a tusei convulsive doar pentru aceasta grupa de varsta).
18
Chiar daca nu face parte din definitia de caz pentru grupe de varsta mai mari, mentionam,
totusi, ca apneea a fost mentionata pentru inca un caz, la grupa de varsta 5-9 ani.
Complicatii :
- 30 cazuri (36%) s-au complicat cu pneumonie;
- niciun caz nu s-a complicat cu encefalopatie acuta;
- 1 caz (1%) s-a complicat cu convulsii.
Ampicilina - 31 cazuri
Eritromicina - 5 cazuri
Alte antibiotice - 53 cazuri (a se vedea tabelul de mai jos)
19
Alte antibiotice administrate cazurilor de tuse convulsiva, Romania, anul 2012 (N=53)
4. Investigatii de laborator:
- la 236 din cele 251 cazuri posibile intrate in sistem (94%) s-a recoltat prima proba de
ser pentru examen serologic, cu 1,7% mai mult fata de anul precedent;
- la 80 din cele 251 cazuri posibile intrate in sistem (32%) s-a recoltat a doua proba de
ser;
- la 72 din cele 251 cazuri posibile intrate in sistem (29%) s-au recoltat doua probe de
ser;
- pentru cele 70 cazuri confirmate, rezultatul final al investigatiilor serologice realizate
in INDMI Cantacuzino, Laborator Infectii Respiratorii Bacteriene, se prezinta astfel:
20
In Mun.Bucuresti si Jud.Caras-Severin au fost detectate cazuri cu dubla infectie (Bordetella
pertussis si parapertussis) atat in anul 2011, cat si in anul 2012.
5. Informatii epidemiologice:
1 cu 6 doze
20 cu 5 doze
2 cu 4 doze
21
- distributia pe grupe de varsta a celor 20 cazuri cu 5 doze de vaccin in antecedente a
fost urmatoarea:
3 la 5-9 ani
8 la 10-14 ani
8 la 15-19 ani
1 la 20-24 ani
- perioada indelungata care a trecut intre data administrarii ultimei doze de vaccin DTP
si data debutului la majoritatea acestor cazuri (media = 11 ani, mediana = 12 ani,
max = 22 ani), desi persoanele fusesera vaccinate cu 5 doze, a avut drept consecinta
scaderea imunitatii post-vaccinale, facand posibila imbolnavirea;
- la unul din cazuri, insa, intervalul intre data administrarii dozei a V-a si data debutului
a fost de numai 6 luni.
22
investigatiei epidemiologice), media si mediana au fost de zero zile (investigatia a fost
declansata chiar in ziua notificarii), cu o minima de zero si maxima de 4 zile.
Concluzii:
supravegherea epidemiologica a tusei convulsive lasa inca de dorit, dovada ca
incidenta bolii ramane si in anul 2012 la valori foarte scazute comparativ cu alte tari
europene. Se neglijeaza faptul ca boala are aceeasi contagiozitate ca si rujeola, ca sunt
posibile complicatii severe si chiar decese, motiv pentru care depistarea precoce este
deosebit de importanta.
7. Tetanos
In anul 2012 au fost inregistrate in Romania 7 cazuri de tetanos, incidenta la fost nivel
national fiind de 0.03 %000, valoare de 3 ori mai mica comparativ cu cea din anul precedent
(0.09%000), cand aceasta rata a incidentei situa Romania pe a patra pozitie in randul
incidentelor inregistrate in UE).
In anul 2012 rata incidentei anuale pentru tetanos s-a situat sub valoarea medie de
0,06 %000 inregistrata in ultimii 10 ani si a urmat un trend descendent, asa cum se observa in
graficul de mai jos:
23
Toate cazurile au fost inregistrate la persoane adulte, care nu aveau protectie
antitetanica: 1 caz la grupa 25-34 ani, 2 cazuri la grupa de varsta 35-64 ani si 4 cazuri la
grupa de varsta > 65 ani. Din cele 7 cazuri un numar de 6 s-au inregistrat la persoane de sex
masculin si 1 caz la o persoana sex feminin.
S-a inregistrat un numar de 5 decese (1 deces la grupa de varsta 25-34 ani ,1 deces la
grupa de varsta 35-64 ani si 3 decese la persoane cu varsta peste 65 ani).
In functie de forma clinica de boala: 85.7% au fost forme grave si 14.3% forme medii.
24
1. Evolutia numarului de rapoarte pentru RAPI trimise la CNSCBT in cadrul sistemului
national de supraveghere, precum si a numarului de cazuri confirmate ca RAPI in perioada
2006-2012, este prezentata in graficul de mai jos.
25
3. In ceea ce priveste distributia pe medii a cazurilor confirmate, 115 pacienti (55%) aveau
domiciliul in mediul urban, iar 95 (45%) in mediul rural.
4. Distributia cazurilor de RAPI confirmate pentru anul 2012, in functie de tipul de antigen
vaccinal, rangul dozei si tipul de produs este prezentata in tabelul de mai jos:
26
6. Distributia cazurilor de RAPI dupa cauza
7. Din cele 210 cazuri de RAPI confirmate in anul 2012, 204 au reprezentat aparitii
singulare (97%), iar 6 cazuri (3%) au facut parte din 2 clustere:.
8. Din punct de vedere al tipului de RAPI, s-a inregistrat urmatoarea paleta de tablouri
clinice:
9. Un singur caz de RAPI s-a soldat cu deces: copil in varsta de 2,5 luni (la data debutului),
cu greutate normala la nastere, vaccinat BCG la varsta de 4 zile. A fost depistat cu adenita
axilara abcedata, pentru care s-a practicat excizie si s-a instituit tratament tuberculostatic. A
decedat la varsta de 3 luni, cauza decesului fiind, in opinia legistului, o pneumonie
interstitiala fulminanta, fara relatie cauzala cu vaccinarea BCG.
10. In anul 2012, indicatorii de tendinta centrala pentru intervalul dintre data vaccinarii si
data debutului au inregistrat urmatoarele valori:
- media = 1605 ore (67 zile)
- mediana = 1440 ore (60 zile)
27
- modul = 24 ore (1 zi)
- minima = 0 ore (0 zile)
- maxima = 5856 ore (244 zile)
Valorile crescute ale mediei, medianei si maximei sunt consecinta numarului crescut de RAPI
la BCG inregistrate.
In anul 2011 au fost raportate 8 cazuri de RAPI la BCG, din care unul a fost infirmat
(ganglion axillar unic, cu diametru de doar 0,5 cm, fata de minimum 1,5 cm mentionat in
definitia de caz din Metodologia de supraveghere a RAPI).
Din cele 7 RAPI confirmate, 2 au aparut la vaccinul utilizat anterior si 5 la vaccinul
achizitionat de Ministerul Sanatatii in vara anului 2011. In continuarea acestei analize vom
numi acest lot “lotul X”.
In anul 2012 au fost trimise la CNSCBT 197 rapoarte pentru RAPI (NU cazuri !), astfel:
183 (93%) la vaccin BCG SSI lot X;
11 la vaccin BCG SSI lot Y;
1 la vaccin BCG BB-NCIPD Ltd.Bulgaria, distribuit de Intervax Canada,
lot V
1 la vaccin BCG BB-NCIPD Ltd.Bulgaria, distribuit de Intervax Canada,
lot W
1 la un vaccin BCG pentru care producatorul, denumirea comerciala si numarul
lotului sunt necunoscute:
Mama a declarat ca vaccinarea copilului cu vaccin BCG s-ar fi facut la varsta
de 6 luni, in Franta, dar nu a prezentat documente medicale doveditoare in
acest sens. Copilul ar fi avut greutate normala la nastere.
Varsta la data debutului RAPI a fost de 1 an. Copilul a prezentat adenopatie
axilara stanga cu diametrul de 2,3 cm. Din cauza lipsei documentelor
mentionate mai sus, cazul a fost clasificat posibil.
Din cele 183 rapoarte pentru vaccin BCG SSI din lotul X, 152 au fost confirmate si
reprezinta cazuri de RAPI. Alte 16 au fost infirmate, 14 au ramas posibile, in raport cu
definitia de caz utilizata si nu sunt considerate cazuri, iar unul a fost duplicatul unui caz deja
raportat.
Din cele 11 rapoarte pentru vaccin BCG SSI din lotul Y, primite in anul 2012, 9 au fost
confirmate si reprezinta cazuri de RAPI. Un caz a fost infirmat, iar un altul a ramas posibil,
in raport cu definitia de caz utilizata si nu sunt considerate cazuri.
Din cele 2 rapoarte pentru vaccin BCG BB-NCIPD Ltd.Bulgaria, loturile V si W, un caz a
fost clasificat final ca posibil, iar celalalt a fost confirmat.
In concluzie, numarul total de cazuri de RAPI la BCG inregistrate in anul 2012 a fost de 162,
asa cum am mentionat anterior.
28
1. Analiza cazurilor de RAPI la vaccin BCG SSI din lotul X
Din cauza ca din cele 162 cazuri de RAPI la vaccin BCG inregistrate in anul 2012, cele 152
pentru vaccin BCG SSI din lotul X au reprezentat 94%, dedicam un subcapitol separat
analizei acestora.
Doza recomandata pentru copii in varsta de sub 12 luni a fost de 0,05 ml de vaccin
reconstituit, iar calea de administrare, strict intradermica.
Primele vaccinari cu vaccin BCG din acest lot au avut loc in luna iunie 2012, in doar 7 judete.
Numarul total de vaccinari efectuate pana la data de 30 iunie 2012 a fost de 135430.
Aceasta cifra va fi utilizata, in cadrul acestei analize, ca numitor pentru calcularea ratei de
aparitie a RAPI pentru acest lot de vaccin.
In total, la sfarsitul anului 2011 si in anul 2012 au fost inregistrate la CNSCBT 157 cazuri
de RAPI la vaccin BCG din lotul X, din care 5 in 2011 si 152 in 2012.
Din cele 157 cazuri, pentru 7 au fost identificate erori de tehnica de administrare (“erori
programatice”), respectiv doza mai mare de vaccin administrat si/sau cale de administrare
mai profunda, fata de recomandarile producatorului, in 6 cazuri.
Pentru cel de al saptelea caz a fost mentionata vaccinarea dupa data expirarii. Aceasta este,
fara indoiala, o „eroare programatica”, dar faptul ca vaccinul a fost administrat la numai 2
zile dupa data expirarii nu ar fi putut favoriza aparitia RAPI, ci, mai degrada, ar fi scazut
capacitatea imunogena a vaccinului.
Restul de 150 cazuri de RAPI sunt considerate ca fiind induse de vaccin (au fost excluse
erori de tehnica de administrare), din care 5 au fost inregistrate in anul 2011 si 145 in 2012.
In cartograma de mai jos se poate observa distributia geografica a cazurilor de RAPI la
vaccin BCG din lotul X.
29
Rata RAPI induse de vaccin/1000 copii vaccinati cu BCG din lotul X a fost de 1,1, in
limitele estimate de OMS si de producator:
- OMS mentioneaza o rata estimata de RAPI severe la BCG (in general, indiferent
de tipul de vaccin si producator) de 1/50000 - 1/1000 doze.
Rata RAPI induse de vaccin /1000 copii vaccinati, dupa judetul unde copiii au fost
vaccinati, mentionata in tabelul de mai jos, indica o abatere cu peste 2 STDEV fata de media
statistica inregistrata la nivelul tarii, pentru Judetele Ialomita, Neamt si Giurgiu si de 1
STDEV pentru Judetul Satu Mare.
Referitor la Judetul Ialomita, cu cea mai mare rata de RAPI, de moment ce nu au fost
semnalate erori de tehnica de administrare pentru maternitatile din acest judet, este posibil ca
atentia acordata acestor reactii sa fi fost mai mare decat in alte judete, in urma depistarii a 4
din primele 5 cazuri, la copii vaccinati in acest judet.
Pe de alta parte, faptul ca cele 7 cazuri de RAPI asociate programului au fost raportate doar
de DSP-urile din 5 judete (3 SB, 1 AB, 1 BB, 1 BH si 1 HR), nu exclude posibilitatea unor
erori programatice si in cazul unor RAPI catalogate ca “induse de vaccin”.
30
Rata/judet/
Judetul unde s-a efectuat vaccinarea 1000 copii vaccinati
IALOMITA 7.30
NEAMT 4.45
GIURGIU 4.03
SATU MARE 2.69
MARAMURES 2.38
IASI 2.13
HARGHITA 2.13
VRANCEA 1.93
GALATI 1.75
DIMBOVITA 1.74
CALARASI 1.62
TIMIS 1.60
BRASOV 1.58
ILFOV 1.42
BOTOSANI 1.33
CONSTANTA 1.29
VASLUI 1.17
PRAHOVA 1.11
BUCURESTI 1.07
VILCEA 1.01
SALAJ 0.87
HUNEDOARA 0.83
MURES 0.80
MEHEDINTI 0.75
SUCEAVA 0.51
ALBA 0.46
BUZAU 0.43
ARAD 0.31
SIBIU 0.25
BACAU 0.25
DOLJ 0.21
CLUJ 0.17
ARGES 0.00
BIHOR 0.00
BISTRITA 0.00
BRAILA 0.00
CARAS 0.00
COVASNA 0.00
GORJ 0.00
OLT 0.00
TELEORMAN 0.00
TULCEA 0.00
31
MEDIA+1STDEV
MEDIA+2STDEV
Distributia cazurilor de RAPI induse de vaccin dupa criteriul timp (luna vaccinarii, luna
debutului si luna raportarii la CNSCBT) se observa in graficul de mai jos.
Cele mai multe cazuri au fost raportate in lunile iunie, iulie si august, consecutiv informarilor
trimise de CNSCBT catre DSPJ-uri (Anexa). Valoarea maxima inregistrata in luna decembrie
2012 este, mai degraba, urmarea sensibilizarii personalului medical de prezenta in tara a
misiunii OMS-ECDC.
Media diametrului ganglionilor a fost de 2,1 cm, iar mediana de 2 cm, cu o minima de 1
cm (adenopatii multiple/fluctuente), iar maxima de 5 cm.
Din analiza diametrului ganglionilor au fost exceptate cazurile la care acesta a fost precizat in
urma examenului echografic si care nu poate fi comparat cu cel stabilit prin examen clinic.
32
1 (0,7%) = reactie locala moderata + reactie generala (limfadenita axilara stg.
granulomatoasa necrozanta (Fenomen Koch) + febra 400C)
In ceea ce priveste mentiunile de mai sus privind severitatea, precizam faptul ca in acest
moment nu exista o standardizare a acesteia, aprecierea noastra fiind facuta in urma
discutiilor cu membrii delegatiei OMS-ECDC si a catorva sugestii care ne-au fost oferite, fara
a exista, insa, recomandari clare in acest sens.
Referitor la tratamentul cazurilor de RAPI induse de vaccin BCG SSI lot X (N=150), pentru
104, reprezentand 69%, a fost mentionat tratament antituberculos si/sau chirurgical si/sau
antibiotic pe cale generala.
Pentru 88 cazuri (59% din numarul total de 150 RAPI induse de vaccin BCG SSI lot
X) a fost instituit tratament antituberculos.
Pentru 35 cazuri (23%) s-a practicat tratament chirurgical.
Pentru 12 cazuri ( 8%) a fost instituit tratament antibiotic pe cale generala.
Masuri:
CNSCBT a trimis repetate informari (Anexa) catre MS, CRSP, DSPJ si Coordonatorul
de Program National TB, cu actualizari privind numarul de cazuri de RAPI si
atentionari asupra necesitatii instruirii retelei vaccinatoare privind vaccinarea BCG.
CNSCBT, impreuna cu IP “Marius Nasta” (Coordonatorul National de Program TB),
a trimis catre toate CRSP, DSPJ si coordonatorii judeteni ai PNCT, o scrisoare
metodologica privind RAPI la BCG, precum si protocolul de management al cazului
de RAPI (a se vedea Cap.II, pct.1 si Anexa).
In urma incheierii protocolului intre ANM-CFV si INSP-CNSCBT, pe data de
21/11/2012, reactiile adverse la vaccinul BCG au fost comunicate catre aceasta
institutie cu responsabilitati in domeniul farmacovigilentei.
Din cele 162 cazuri de RAPI la vaccin BCG inregistrate in anul 2012, cele 152 pentru
vaccin BCG SSI din lotul X au reprezentat 94%, in timp ce RAPI induse de vaccin BCG SSI
lot Y, in numar de 9, au reprezentat doar 6%.
33
Vaccinul BCG SSI din lotul Y a fost receptionat in data de 20/08/2012.
Acesta continea 4,9 x 106 cfu/0,75 mg/ml, fata de 5,3 x 106 cfu/0,75 mg/ml pentru vaccinul
din lotul X.
Doza recomandata pentru copii in varsta de sub 12 luni a fost de 0,05 ml de vaccin
reconstituit, iar calea de administrare, strict intradermica.
Data expirarii: 11/2013.
Primele vaccinari cu vaccin BCG din acest lot au avut loc in luna august 2012, in 24 judete.
Numarul total de vaccinari efectuate pana la data de 31 decembrie 2012 a fost de 60661.
Aceasta cifra va fi utilizata, in cadrul acestei analize, ca numitor pentru calcularea ratei de
aparitie a RAPI pentru acest lot de vaccin, pana la data de 31/12/2012.
In total, in anul 2012 au fost inregistrate la CNSCBT 9 cazuri de RAPI la vaccin BCG din
lotul Y, din cele 11 rapoarte primite.
Toate cazurile au fost considerate induse de vaccin, nefiind semnalate erori programatice.
Judetele in care au fost vaccinati acesti copii si numarul de cazuri de RAPI sunt urmatoarele:
Rata RAPI induse de vaccin/1000 copii vaccinati cu BCG din lotul Y a fost de 0,1, de 11 ori
mai mica fata de cea pentru vaccinul din lotul X si in limitele estimate de OMS si de
producator.
Distributia cazurilor de RAPI induse de vaccin dupa criteriul timp (luna vaccinarii, luna
debutului si luna raportarii la CNSCBT) se observa in graficul de mai jos.
34
Media diametrului ganglionilor a fost de 1,9 cm, iar mediana de 2 cm, cu o minima de 1,5
cm si o maxima de 2,5 cm.
Referitor la tratamentul cazurilor de RAPI induse de vaccin BCG SSI lot Y (N=9), pentru 4 a
fost mentionat tratament antituberculos si/sau chirurgical:
Concluzii:
Rapoartele pentru RAPI la BCG SSI lot X au reprezentat 73% din totalul de rapoarte
primite si intrate in sistemul de supraveghere in anul 2012.
Cazurile de RAPI considerate ca fiind induse de vaccin din acest lot ar putea fi
consecinta unei reactogenitati mai crescute, comparativ cu alte vaccinuri BCG,
utilizate anterior.
Pentru evitarea erorilor programatice, dar si a unor situatii tensionate, in randul
parintilor, legate de aparitia unor reactii adverse post-vaccinale, este necesara
instruirea retelei vaccinatoare inainte de introducerea oricarui nou tip de vaccin in
PNI, nu numai din punct de vedere tehnic, dar si pentru o buna comunicare cu parintii.
Aceasta comunicare include avertizari privind posibile reactii adverse, dar cu
sublinierea raportului net favorabil beneficiului vaccinarii, fata de riscul de aparitie a
acestor reactii.
35
Cap II: Hepatite virale
1. Hepatita virala tip A
Incidenta hepatitei virale tip A in anul 2012 a fost de 16.9 %000, cu 35.2 % mai mare
fata de 2011 (12.5 %000) cand Romania ocupa locul 1 in randul incidentelor inregistrate in
UE.
Desi in Romania vaccinarea impotriva hepatitei tip A nu este inclusa in Programul
National de Imunizare, ea se desfasoara ca activitate in cadrul Programelor de Sanatate si este
aplicata in situatii de urgenta provocate de calamitati naturale, la contactii din focare
constituite sau in cazul grupelor la risc de imbolnavire.
Ca urmare a vaccinarii in situatiile mentionate anterior, in ultimii 10 ani, incidenta
raportata a cazurilor de hepatitei virale tip A a urmat un trend descendent, asa cum se observa
in graficul de mai jos.
Cazurile au fost izolate sau grupate in focare. In anul 2012 au fost raportate la
CNSCBT un numar de 25 focare de HVA (care au insumat 534 cazuri). Dintre acestea cele
mai mari focare au fost in judetul Dambovita in localitatea Potlogi (debut in 20.12.2011 si
evolutie pe tot parcursul anului 2012 inregistrand 94 de cazuri) si altul in jud. Constanta
(debut in 21.08.2012, cu un total de cazuri: 54). Focarele raportate s-au inregistrat in special
in comunitati de rromi, datorate deprinderilor igienice deficitare la care se adauga gradul de
aglomeratie a locuintelor precum si depozitarea incorecta a reziduurilor menajere si a
materiilor fecale. In aceste focare pe langa dezinfectia fantanilor si a locuintei s-au efectuat
1278 de vaccinari antihepatita A la contacti.
Incidenta cazurilor de hepatita virala A pe grupe de varsta arata ca cea mai afectata
grupa de varsta a fost 5-9 ani urmata de grupa de varsta 0-4 ani.
36
Analiza incidentei lunare a cazurilor arata o sezonalitate de toamna, cea mai mare
incidenta observandu-se in lunile octombrie si noiembrie, care ar putea fi explicata prin
reunirea colectivitatilor scolare si gradinita dupa inceperea anului scolar.
600
500
400
300
200
100
0
luna
37
Incidenta cazurilor de hepatita virala tip A pe
medii de provenienta, Romania 2012
46%
54%
U R
Din punct de vedere a incidentei cazurilor pe judete se constata ca cea mai mare
incidenta s-a inregistrat in judetul Mures (50.5/100000 loc) urmat de judetele Ialomita
(46.1/100000 loc) si Alba (44.6/100000 loc).
38
2. Hepatita virala tip B si tip C
Clasificarea finala a cazurilor de hepatita virala tip B si C, Romania, anul 2012 (N=674)
In anul 2012, media ratei incidentei a fost depasita cu peste 2 STDEV in judetele
Botosani si Alba.
39
Depasiri cu 1 STDEV ale mediei au fost inregistrate in judetele Hunedoara,
Teleorman, Buzau, Bistrita, Braila si Vrancea.
Trei judete (GR,GJ,HR) nu au introdus niciun caz in sistemul national de supraveghere.
Doi dintre copii s-au nascut in anul 2011 si au avut 2 doze de vaccin hepatitic B in
antecedente, iar unul in 2012, vaccinat cu o singura doza.
40
3. Distributia geografica a hepatitei virale cronice tip B
Media ratei incidentei a fost depasita cu peste 2 STDEV in judetele Covasna, Calarasi
si Buzau.
Judetul Tulcea a atins valoarea mediei+1STDEV.
Un numar de 31 de judete nu au introdus niciun caz in sistemul national de supraveghere.
In anul 2012, cele mai multe cazuri (23%) au fost inregistrate la grupa de varsta
25-34 ani. Ratele maxime de incidenta s-au inregistrat la grupa de varsta 20-24 ani la sexul
feminin (0,5%000), respectiv la 55-64 ani la cel masculin (0,3%000).
Pana la grupa de varsta 35-44 ani, inclusiv, ratele de incidenta au fost mai mari la
sexul feminin, iar incepand cu grupa de varsta 45-54 ani, la sexul masculin.
41
5. Distributia cazurilor de hepatita virala tip B pe grupe de varsta si stadiu clinic
Valorile maxime ale ratei incidentei pentru stadiul acut s-au inregistrat la adultii tineri
(grupa de varsta 25-34 ani, urmata de 20-24 si 35-44), in timp ce pentrul stadiul cronic,
acestea apar la 20-24 ani si 55-64 ani.
42
Frecventa categoriilor de transmitere posibile, dupa stadiul clinic al
hepatitei virale tip B
a
criterii de excludere: prezenta altor factori de risc posibili
b
criterii de excludere: persoane cu min 2 parteneri si/sau cu alti factori de risc
posibili
c
inclus in nr.crt.1
d
contact (sexual/convietuire in familie) cu bolnav, cu excluderea altor factori de risc
posibili
e
fara excluderea altor factori de risc posibili
Pentru o proportie mare de cazuri, atat in stadiul acut (39,5%), cat si in cel cronic
(46,7%), nu a fost mentionat niciun factor de risc.
In ceea ce priveste posibila transmitere nosocomiala la cazurile de hepatita virala
acuta tip B, manevrele stomatologice au fost mentionate cu frecventa cea mai ridicata,
comparativ cu interventiile chirurgicale si tratamentul injectabil in diferite unitati sanitare.
43
7. Informatii demografice
Pentru marea majoritate a cazurilor de hepatita virala acuta si cronica tip B a fost
mentionata Romania ca tara de nastere, nationalitate si cetatenie romana, domiciliul in mediul
urban, nivel de educatie liceal, urmat de cel gimnazial si provenienta din familie. Informatiile
demografice din tabel nu au fost mentionate, insa, pentru toate cazurile.
Cele mai frecvente caracteristici demografice ale cazurilor de hepatita virala tip B,
in functie de stadiul bolii
8. Aspecte clinice
Majoritatea pacientilor cu hepatita virala acuta tip B au fost simptomatici, icterici si au
fost internati. S-au inregistrat 5 decese (rata de fatalitate 1,5%), pentru care au fost
mentionate urmatoarele cauze de deces:
- hepatita virala acuta tip B-forma fulminanta (2 cazuri);
- insuficienta hepatica acuta (1 caz);
- neoplasm rinofaringian – faza terminala (1 caz);
- insuficienta hepatica, hepatita virala tip B icterigena, encefalopatie infantila (1 caz)
Spre deosebire de forma acuta, marea majoritate a pacientilor cu hepatita virala cronica
tip B au fost asimptomatici si anicterici, iar proportia gravidelor intrate in sistemul de
supraveghere a fost mai mare. S-a inregistrat un singur deces, dar rata de fatalitate a fost mai
mare fata de cea din forma acuta. A fost mentionata urmatoarea cauza de deces:
- Hepatocarcinom. Ciroza hepatica.
44
Frecventa aspectelor de ordin clinic la cazurile de hepatita virala tip B,
in functie de stadiul bolii
9. Status vaccinal
Doar 5% din cazurile de hepatita virala acuta tip B fusesera vaccinate complet, cu 3
doze, insa din cele 16 cazuri, doar pentru 10 (3%) a fost respectat calendarul national de
vaccinare.
Pentru 2 cazuri s-a mentionat vaccinare incompleta (2 doze, respectiv o doza de
vaccin hepatitic B).
7% din cazurile de hepatita virala cronica tip B fusesera vaccinate complet, cu 3 doze,
fara insa a fi respectat calendarul national de vaccinare:
- intervalul dintre dozele 1 si 2 a fost de 7 ani in unul din cazuri;
- intervalul dintre dozele 1 si 2 a fost de 6 luni, iar dintre dozele 2 si 3, de 4 ani, la cel
de-al doilea caz.
a. Motivul testarii
Cel mai frecvent motiv al testarii, mentionat atat pentru stadiul acut, cat si pentru cel
cronic, a fost stabilirea diagnosticului, urmat de cresterea enzimelor hepatice.
45
Frecventa motivelor testarii la cazurile de cazurile de hepatita virala tip B,
in functie de stadiul bolii
b. Locul testarii
Cu cea mai mare frecventa a fost mentionat, ca loc al testarii, laboratorul spitalului de
boli infectoase, atat in cazul hepatitei virale acute tip B, cat si in cazul celei cronice.
Laboratorul DSPJ a ocupat locul 2 in cazul HVB acute, respectiv locul 3 in cazul celei
cronice, la egalitate cu laboratorul privat.
46
II. Hepatita virala tip C
1. Distributia geografica a hepatitei virale acute tip C
In anul 2012, cele mai multe cazuri (20%) au fost inregistrate la grupa de varsta
45-54 ani. Ratele maxime de incidenta s-au inregistrat la aceasta grupa de varsta, atat la sexul
masculin (0,6%000), cat si la cel feminin (0,9%000). La toate grupele de varsta (exceptie: sub
5 ani, grupa de varsta la care nu a intrat niciun caz in sistemul de supraveghere), ratele de
incidenta au fost mai mari la sexul feminin.
47
4. Distributia pe grupe de varsta si sexe a cazurilor de HVC cronica
In anul 2012, cele mai multe cazuri (28%) au fost inregistrate la grupa de varsta
35-44 ani. Ratele maxime de incidenta s-au inregistrat la grupa de varsta 35-44 ani la sexul
feminin (0,4%000), respectiv la 45-54 ani la cel masculin (0,4%000).
48
6. Frecventa factorilor de risc posibili pentru hepatita virala tip C, in functie de
stadiul clinic
Categoriile de transmitere posibile, mentionate cu frecventa cea mai mare, au fost cea
nosocomiala (47,4%), urmata de cea heterosexuala (20,6%) pentru hepatita virala acuta tip
C, respectiv cea heterosexuala (65,6%), urmata de transfuzii cu sange/derivate de sange
(6,3%), pentru cea cronica.
49
a
criterii de excludere: prezenta altor factori de risc posibili
b
criterii de excludere: persoane cu min 2 parteneri si/sau cu alti factori de risc
posibili
c
inclus in nr.crt.1
d
contact (sexual/convietuire in familie) cu bolnav, cu excluderea altor factori de risc
posibili
e
fara excluderea altor factori de risc posibili
Pentru o proportie mare de cazuri, atat in stadiul acut (27%), cat si in cel cronic
(12,5%), nu a fost mentionat niciun factor de risc.
In ceea ce priveste transmiterea nosocomiala la cazurile de hepatita virala acuta tip C,
tratamentul injectabil in spital si manevrele stomatologice au fost mentionate cu frecventa
cea mai ridicata, comparativ cu interventiile chirurgicale si tratamentul injectabil in alte
unitati sanitare.
7. Informatii demografice
Pentru marea majoritate a cazurilor de hepatita virala acuta si cronica tip C a fost
mentionata Romania ca tara de nastere, nationalitate si cetatenie romana, domiciliul in mediul
urban, nivel de educatie liceal, urmat de cel gimnazial si provenienta din familie. Informatiile
demografice din tabel nu au fost mentionate pentru toate cazurile.
Cele mai frecvente caracteristici demografice ale cazurilor de hepatita virala tip C,
in functie de stadiul bolii
50
Categoria Hepatita virala acuta Hepatita virala cronica tip
tip C C
% %
Tara de nastere-Romania 100 97
Nationalitate romana 89 77
Cetatenie romana 87 77
Domiciliu in mediul urban 61 57
Nivel de educatie
- liceal 33 40
- gimnazial 29 23
Familie 91 90
8. Aspecte clinice
Marea majoritate a pacientilor cu hepatita virala acuta tip C au fost simptomatici,
icterici si au fost internati. Nu s-a inregistrat niciun deces.
Spre deosebire de forma acuta, marea majoritate a pacientilor cu hepatita virala
cronica tip C au fost asimptomatici, anicterici si internati intr-o proportie mai mica. Nu s-a
inregistrat niciun deces.
9. Status vaccinal
Desi nu se coreleaza in mod direct cu hepatita virala tip C, am analizat statusul
vaccinal hepatitic B la acesti pacienti in idea ca vaccinarea poate preveni o agresiune
suplimentara la adresa celulei hepatice, deja infectate cu VHC. Doar 4% din cazurile de
hepatita virala acuta tip C fusesera vaccinate, din care 2 complet, cu 3 doze, fara insa a fi
respectat calendarul national de vaccinare si 2 incomplet, cu doar 2 doze.
Doar 3%, respectiv un singur caz de hepatita virala cronica tip C fusese vaccinat
complet, cu 3 doze.
a. Motivul testarii
Cel mai frecvent motiv al testarii a fost stabilirea diagnosticului pentru stadiul acut,
respectiv cresterea enzimelor hepatice, pentru cel cronic. Se remarca o proportie aproape
dubla a testarii la pacienti asimptomatici, fara factori de risc (la cerere), in cazul HVC
51
cronice, comparativ cu HVB cronica. La aceasta au contribuit, probabil, activitatile de
informare desfasurate atat direct, de personalul medical, cat si indirect, prin intermediul
mass-mediei.
b. Locul testarii
Cu cea mai mare frecventa a fost mentionat, ca loc al testarii, laboratorul spitalului de
boli infectoase in cazul hepatitei virale acute tip C, respectiv laboratorul privat, in cazul celei
cronice. Laboratorul DSPJ a ocupat locul 2 in cazul HVC acute, respectiv locul 3 in cazul
celei cronice.
52
Concluzii:
1. In anul 2012 au intrat in sistemul national de supraveghere 362 cazuri de hepatita virala tip
B, din care 92% in stadiu acut si doar 8 % in stadiu cronic.
2. Hepatita virala acuta tip B a fost mai frecvent raportata in randul barbatilor tineri,
apartinand grupei de varsta 25-34 ani.
3. Hepatita virala cronica tip B a fost raportata intr-un numar foarte mic de cazuri in anul
2012. Ratele de incidenta cele mai mari au fost inregistrate la femei tinere (20-24 ani) si la
barbati apatinand grupei de varsta 55-64 ani.
4. Au facut obiectul supravegherii epidemiologice un numar de 129 cazuri de hepatita virala
tip C, din care 75% in stadiu acut si doar 25 % in stadiu cronic.
5. Hepatita virala acuta tip C a inregistrat cele mai mari rate de incidenta la grupa de varsta
45-54 ani, la ambele sexe.
6. Hepatita virala cronica tip C a fost raportata intr-un numar foarte mic de cazuri in anul
2012. Ratele de incidenta cele mai mari au fost inregistrate la femei in varsta de 35-44 ani si
la barbati apatinand grupei de varsta 45-54 ani.
7. Dintre caile de transmitere posibile, frecventa cea mai ridicata au inregistrat-o, atat pentru
hepatita virala acuta tip B, cat si pentru hepatita virala acuta tip C, cea heterosexuala si cea
nosocomiala, cu o mentiune aparte pentru tratamentele stomatologice.
8. In cazul hepatitelor cronice, calea de transmitere heterosexuala a fost mentionata cu
frecventa cea mai ridicata. Dat fiind, insa, numarul mic de cazuri intrate in sistem, este
prematur sa tragem concluzii dupa un prim an de supraveghere.
Discutii:
Anul 2012 fiind primul an de supraveghere a hepatitelor virale tip B si C utilizand o
metodologie nou introdusa, a fost necesara o perioada ceva mai lunga pentru intelegerea
cerintelor pe care aceasta le contine. Din acest motiv, calitatea datelor introduse in sistem lasa
inca de dorit si ar trebui imbunatatita in anii urmatori.
Numarul mic de cazuri de hepatita virala cronica tip B, respectiv tip C, introduse in sistemul
de supraveghere se explica prin lipsa de complianta a colegilor medici clinicieni din unele
judete, la definitiile de caz prevazute in metodologie. Desi CNSCBT a solicitat un feed-back
din partea acestor colegi, in etapa in care metodologia de supraveghere se afla inca in stadiul
de draft, aceasta solicitare nu a fost onorata.
La inceputul anului 2013, metodologia de supraveghere a suferit cateva modificari, pentru o
mai mare acuratete a datelor colectate.
Recomandari:
Reluarea dialogului cu colegii medici clinicieni, in vederea unei mai bune utilizari a
definitiilor de caz pentru supraveghere.
Intensificarea activitatilor de promovare a sanatatii in populatia generala si in grupele
cunoscute ca fiind la risc pentru HVB si HVC.
Intensificarea activitatilor de prevenire a infectiilor nosocomiale, in functie de
specificul unitatii si de riscul pe care il presupun diferitele manevre medicale.
53
Cap. III: Meningite
1. Meningita meningococica
54
Distributia cazurilor de boala meningococica (confirmate si probabile) pe judete a
evidentiat un numar crescut de cazuri in judetele Vrancea (9 cazuri – 12%) si Iasi (8 cazuri –
10,7%).
Nu s-au raportat cazuri confirmate de boala meningococica intr-un numar de 12
judete: Arad, Bihor, Caras Severin, Gorj, Harghita, Ialomita, Ilfov, Olt, Satu Mare, Sibiu,
Teleorman si Valcea.
Distributia bolii meningococice pe grupe de varsta este redata in graficul de mai jos:
55
Boala meningococica afecteaza cu precadere copiii, cele mai crescute incidente
specifice inregistrandu-se la grupele de varsta 0-4 ani (40 cazuri – 3,76%ooo) si 5-14 ani (12
cazuri – 0,56%ooo).
Distributia pe sexe a cazurilor de boala meningococica arata faptul ca, in anul 2012,
sexul masculin – 42 cazuri (55%), a fost mai afectat decat cel feminin – 34 cazuri (45%).
Din totalul de 91 cazuri suspecte s-au confirmat 76 cazuri (83,5%) astfel: 72 (94,7%)
cazuri confirmate cu laboratorul si 4 cazuri (5,3%) confirmate clinic si clasificate ca
probabile.
Dintre formele de manifestare a bolii meningococice, a predominat meningita
meningococica (79% din cazuri), urmata de purpura fulminans (12% din cazuri) si
meningococcemie (9% din cazuri).
56
La 32 dintre cazurile confirmate (42,1%) s-a determinat serogrupul de meningococ: serogrup
A – 2 cazuri, serogrup B – 22 cazuri, serogrup C – 6 cazuri si serogrup ACYW135 – 2 cazuri.
Rata mortalitatii
Grupa de varsta
specifice (%ooo loc.)
sub 1 an 1.503
1-4 ani 0.348
5-9 ani 0.190
20-24 ani 0.061
peste 65 ani 0.063
2. Meningita si meningo-encefalita TB
57
Analiza distributiei pe judete a cazurilor confirmate si probabile releva faptul ca cele
31 cazuri provin din 18 judete, cu un numar minim de 1 caz si un maxim de 3 cazuri, fata de
6 in anul precedent.
58
Din analiza distributiei cazurilor confirmate pe sexe a rezultat ca 18 cazuri (58%) au
fost inregistrate la sexul masculin si 13 (42%) la sexul feminin.
Au fost inregistrate 7 decese, cu 3 mai multe fata de anul trecut, din care 4 la cazuri
confirmate (Bacau, la 29 si 55 ani; Vaslui, la 48 ani; Timis, la 64 ani) si 3 la cazuri probabile
(Olt, la 69 ani; Suceava, la 37 si 75 ani).
59
Rata incidentei lunare este prezentata in graficul de mai jos:
60
Cele mai multe cazuri de botulism au fost inregistrate la grupa de varsta 15 – 64 ani
(86.9%).
61
Cel mai mare numar de cazuri (2.137 cazuri) din acest sezon s-a inregistrat in saptamana 31
(30.07.-05.08.2012) de supraveghere.
Numarul de cazuri de BDA internate se incadreaza in media cazurilor din ultimele
sezoane de supraveghere.
Ca si in ceilalti ani, cele mai multe cazuri internate cu BDA au fost la grupa de varsta 1-4 ani.
Cea mai mare rata de incidenta estivala a BDA s-a inregistrat la grupa de varsta <1 an
(3.853,2%ooo), iar cea mai mica la grupa de varsta 15-64 ani (53,8%ooo).
In acest sezon nu s-a inregistrat niciun deces la grupa de varsta <1 an.Nu s-a
inregistrat niciun caz de sindrom hemolitic uremic (SHU).
62
- in general, scaderea medie a numarului de cazuri internate incepand cu s34, se regaseste in
ambele tipuri de supraveghere.
Ponderea cazurilor internate in judetele sentinela a variat, de-a lungul sezonului, intre
34,8% si 56,6%.
Daca analizam evolutia internarilor cazurilor de BDA de la nivel national, cu cea din
fiecare judet sentinela, se observa ca, in niciunul din cele 4 judete, aceasta nu este relevanta
pentru supraveghere.
Drept pentru care, consideram ca, supravegherea in judetele sentinela a fost deficitara.
63
In cadrul supravegherii cu laboratorul la nivel national s-a investigat un numar de
557.761 probe.
La nivelul laboratoarelor DSPJ s-au lucrat 10,7% din probe, restul de 89,3% fiind
lucrate la nivelul altor laboratoare (din sistem public sau privat).
Din totalul probelor 42,2% au fost coproculturi, iar 57,8% ex. coproparazitologice.
Spre deoasebire de anii anteriori (2010 si 2011 – 2,7% si 2,5%), 3,1% din coproculturi au
fost pozitive, izolandu-se urmatorii agenti patologici:
- Rotavirus – 29,5%;
- alte patotipuri de E. coli in afara E. coli O157 – 16,8%;
- Salmonella – 12,1%;
- Campylobacter – 5,9%;
- Shigella – 4,1%;
- alti agenti – 31,2%.
Procentul scazut de pozitivitate se datoreaza fie unui „deficit” al diagnosticului de
laborator, fie unei proaste orientari clinice (diaree de etiologie virala, nu bacteriana).
7,2% din ex. coproparazitologice au fost pozitive, majoritatea cu Giardia lamblia
(75,1%).
S-au izolat 26 tulpini de Yersinia.
Nu s-a izolat vibrion holeric sau E. coli O157.
3. Trichineloza
Rata incidentei anuale a trichinelozei in anul 2012 a fost de 1.3%000, in crestere cu 45,3% fata
de anul 2011 (0.7%000). Desi se observa un trend descendent al incidentei cazurilor
inregistrate in ultimii 10 ani, Romania contribuie cu cele mai multe cazuri de trichineloza in
Europa, ceea ce ridica grave semne de intrebare asupra aplicarii masurilor de preventie
(educatia populatiei) si control (ANSVSA).
64
Cele mai mari valori ale incidentei s-au inregistrat in lunile decembrie si ianuarie ca
urmare a consumului de carne neverificata trichineloscopic cu ocazia sarbatorilor de iarna,
dar si in lunile martie si septembrie ca urmare a consumului de carne de vanat(mistret) in
judete precum Suceava, Bihor, Covasna si intr-o mica masura a consumului de carne de porc.
0.35
Nr cazuri la %000 locuitori
0.3
0.25
0.2
0.15
0.1
0.05
0
Luna
incidenta
In anul 2012 cele mai afectate judete au fost: Satu-Mare (18,5%000), Salaj
(10,8%000), Bihor (8,98%000).
65
Ponderea pe genuri a fost de 118 cazuri gen masculin si 102 cazuri gen feminin cu o
incidenta de 1,13%000 pentru genul masculin si respectiv 0,93%000 pentru genul feminin.
Cele mai mari rate ale incidentei s-au inregistrat la grupele de varsta 25-44 ani (1,38%000),
5-14 ani(1,25%000) si 14-24 ani (1,04%000) .
Sursa principala a fost porcul de gospadarie, urmata de porcul mistret, a caror carne
nu a fost testata trichineloscopic si nu a fost suficient preparata termic.
Au fost raportate 25 focare de trichineloza dupa cum urmeaza: 7 focare judetul Salaj,
3 focare (Bihor, Timis), 2 focare (Satu Mare, Hunedoara, Sibiu).
66
4. Leptospiroza
S-au inregistrat cazuri in toate lunile anului evidentiind caracterul profesional al bolii,
insa se mentine sezonalitatea pentru lunile de vara-toamna, cel mai mare numar de cazuri
fiind inregistrat in luna august.
67
Din analiza incidentei pe medii de provenienta a cazurilor raportate se constata o
pondere mai mare a cazurilor din mediul rural decat in mediul urban. Cazurile din mediul
urban pot fi explicate prin petrecerea timpului liber sau vacantei in zone rurale si expunere
prin imbaiere in ape poluate sau participare la muncile agricole.
Boala afecteaza toate grupele de varsta, insa incidente mai mari s-au inregistrat la
grupa 15-64 ani.
Cele mai afectate judete au fost Bihor (1,52%ooo), Tulcea (1,52%ooo) si Suceava
(1,3%ooo).
68
Incidenta cazurilor de leptospiroza pe judete, Romania 2012
6. Bruceloza
69
Incidenta cazurilor de ILI+ARI la nivel national
in ultimele 3 sezoane
600.0
500.0
Nr. cazuri ILI + ARI / 100000 locuitori
400.0
300.0
200.0
100.0
0.0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33
Saptamana
- Au fost inregistrate 3039 cazuri ILI (cu 38% mai multe comparativ cu sezonul precedent).
Din numarul total de cazuri de ILI cea mai mare proportie (2/3 cazuri) a fost raportata in
saptamanile S05- S15/2013.
300
250
numar cazuri ILI
200
150
100
50
saptamana
2011-2012 2012-2013
- Cele mai multe cazuri de ILI s-au inregistrat la grupa de varsta 15- 49 ani (43%), urmate de
grupele 0-1 an (18%) si 5 – 14 ani (18%).
70
Ponderea cazurilor de ILI pe grupe de varsta,
sezon 2012-2013
9% 3%
9%
18%
18%
43%
0-1 an 2-4 ani 5-14 ani 15-49 ani 50-64 ani >65 ani
160000
1400
140000
1200
1000
100000
800
80000
600
60000
400
40000
20000 200
0 0
2007 - 2008 2008 - 2009 2009 - 2010 saptamana 2010-2011 2011-2012 2012-2013
In sezonul 2012 – 2013 situatia circulatiei virusurilor gripale in Romania a fost asemanatoare
cu cea inregistrata in Europa, cu preponderenta virusurilor gripale de tip B (54%). In cadrul
supravegherii virologice au fost detectate 632 virusuri gripale:
71
- 4 ca virus gripal A(H3) A/Victoria/361/2011 (H3N2)-like (MDCK3)
72
Activitatea gripala
Formele de manifestare ale activitatii gripale au variat de la:
- cazuri sporadice (S 2-4/2013) → focare locale (S 5-6/2013) → activitate regionala (S7/2013) →
raspandire nationala (S8-13/2013)
- dupa S13/2013, activitatea gripala a scazut treptat pana in S19, cand nu s-au mai confirmat cu
laboratorul cazuri de gripa.
Intre ratele de incidenta ILI inregistrate in sistemul sentinela si cele in sistemul de rutina a
existat o buna concordanta, cu exceptia perioadei de supraveghere cuprinsa intre saptamanile S9
– S 15, cand s-a inregistrat o intarziere in raportarea cazurilor de ILI in sistemul sentinela (curba
epidemica deplasata spre dreapta):
1.8 25
1.6
1.4 20
1.2
15
1
0.8
10
0.6
0.4 5
0.2
0 0
saptamana
1000.0
Rutina nr cazuri ARI la 100.000 locuitori
400.0
800.0
300.0
600.0
200.0
400.0
100.0
200.0
0.0 0.0
saptamana
73
Analiza ARI in sistemul sentinela
1000
900
800
700
600
500
400
300
200
74
Rezultate epidemiologice
Incidenta SARI a fost de 7,36 %000, mai mare fata de 5,95 %000 in sezonul precedent si
de perioada pandemica, 2009-2010 (5,36%000) si la o valoare mai apropiata de cea din
2010/2011: 6,82%000. Asadar, incidenta SARI in cele 3 sezoane si in pandemie nu difera
substantial, situaindu-se in jurul valorilor de 5-7%000.
Raportul intre sexul masculin si feminin a fost de 1,2, valoare egala ce cea din 2011/2012
si foarte apropiata de cea din 2010/2011 (1,1) si din pandemie (1.3).
Daca suprapunem, insa, aceste curbe, pentru aceeasi perioada de supraveghere, corelat si cu
numarul de detectii de virus gripal, observam, in graficul urmator, ca varful de incidenta s-a
inregistrat, in sezonul recent incheiat, dominat de A(H1)pdm09, mai tardiv fata de sezonul
precedent, dominat de A(H3) si mai apropiat de cel din sezonul 2010/2011, in care gradul de
pozitivitate pentru A(H1)pdm09 a fost, de asemenea, important.
75
In tabelele de mai jos se poate observa ca varsta mediana pentru total cazuri SARI a
inregistrat valoarea cea mai ridicata in timpul pandemiei.
Pentru toate cele 3 sezoane post-pandemice se observa ca, in timp ce majoritatea cazurilor
de SARI intrate in sistemul de supraveghere au fost copii, SARI confirmat cu gripa ramane, in
mod constant, o problema a adultului. In schimb, in ceea ce priveste decesele, varsta mediana
coincide sau este foarte apropiata la SARI total si la SARI confirmat cu gripa A(H1)pdm09.
76
Referitor la complicatii si alti indicatori de severitate, in tabelele de mai jos se observa ca
in sezonul recent incheiat, 2012/2013, proportia cazurilor de SARI confirmate cu gripa
A(H1)pdm09 si ventilate mecanic a fost mai mare decat cea din sezonul 2010/2011 si in
pandemie. In sezonul 2012/2013, proportia cazurilor de SARI confirmate cu gripa tip B si
ventilate mecanic a fost mai mare decat cea din sezonul 2010/2011
Rata fatalitatii a fost, de asemenea, mai mare in sezonul 2012/2013, atat pentru total
cazuri SARI si, mai ales, pentru cele confirmate cu gripa B.
77
Procentul persoanelor internate in sectii de terapie intensiva, in pandemie si in cele 3 sezoane
post-pandemice, este prezentat mai jos:
78
In ceea ce priveste indicatorii de mortalitate si fatalitate, se observa ca in sezonul
2012/2013 toti indicatorii mentionati in tabelul de mai jos au avut valorile cele mai mari
comparativ cu pandemia si primele 2 sezoane post-pandemice.
O proportie mai mare de cazuri fara conditii medicale preexistente au intrat in sistemul de
supraveghere in 2012/2013, fata de 2010/2011 si perioada pandemica, atat pentru SARI total, cat
si pentru SARI confirmat cu gripa.
Numarul persoanelor vaccinate anterior a continuat sa fie foarte mic, fapt care se
coreleaza cu acoperirea vaccinala foarte scazuta in populatia generala (sub 5%), desi
recomandarea OMS, a ECDC si a Comisiei Europene este de a asigura, pana in anul 2015, o
acoperire vaccinala de minimum 75% la varstnici (65 ani si peste).
79
Rezultate de laborator
• 100% in 2009-2010
• 97% in 2010-2011
• 82% in 2011-2012
• 89% in 2012-2013
Cea mai ridicata valoare a ratei totale de pozitivitate la cazuri de SARI a fost inregistrata
in sezonul 2011/2012, iar cea a pozitivitatii pentru gripa, in sezonul 2010/2011.
In sezonul urmator, 2011/2012, proportia cea mai ridicata a revenit gripei A(H3) (38%).
Nu a fost confirmat niciun caz de SARI cu gripa A(H1)pdm09, iar gripa B a reprezentat doar 1%.
In cel mai recent sezon post-pandemic, 2012/2013, se observa dominanta clara a gripei
A(H1)pdm09 (39%). Gripa B a contribuit cu 19%, iar A(H3) cu doar 1%.
Implicarea RSV a fost constanta si la valori apropiate in toate cele 3 sezoane: 17, 20,
respectiv 23%.
Nici alte etilogii (virusuri paragripale, hMPV, bocavirus, coronavirus 229 E, adenovirus,
Str.pneumoniae) nu au fost de neglijat, ele contribuind cu proportii situate intre 9 si 41% din
cazurile de SARI pozitive.
80
81
Evolutia saptamanala a numarului de cazuri de SARI, in paralel cu agentii etiologici detectati, in
pandemie si in cele 3 sezoane care i-au urmat, este prezentata in graficul urmator.
Centrul National de Referinta pentru Gripa (CNRG) din INCDMI Cantacuzino a comunicat la
CNSCBT, pentru sezonul 2012/2013, la cazuri de SARI:
10 izolari:
- 7 A(H1)pdm09
- 3 B/Wisconsin/1/2010-like(B/Yamagata/16/88/lineage)
Factori de risc
In continuarea primelor 4 tabele, este un altul in care sunt prezentati factorii de risc pentru
sezonul 2011/2012, dominat de A(H3).
83
2009/2010-2012/2013
84
2011/2012
Factorii de risc semnificativi statistic pentru deces la cazuri de SARI sunt prezentati mai jos:
85
Concluzii
• Factorii de risc semnificativi statistic reprezinta argumente bazate pe dovezi care pot
sta la baza unor recomandari de sanatate publica, in vederea prevenirii unor forme severe
de gripa in grupe la risc. Ne referim, in primul rand, la cresterea acoperirii vaccinale in
grupele la risc mentionate, dar si la toate celelalte pentru care exista recomandare din
partea OMS.
7. Febra Q
86
Distributia pe judete a cazurilor a fost urmatoarea: 2 Bucuresti, 6 Bihor, 3 Dambovita,
1 Ilfov, 1 Ialomita, 1 Olt, 1 Suceava si 2 Teleorman.
Analiza distributiei cazurilor pe grupe de varsta releva faptul ca cele mai multe s-au
inregistrat la 35-44 ani.
8. Legioneloza
2 dintre cazuri au fost confirmate prin test urinar, iar 1 prin examen serologic efectuat in
dinamica.Toate au avut rezultat pozitiv fata de Legionella pneumophila serogrup 1.
Cazurile au fost raportate de catre DSP a Mun.Bucuresti (2) si DSPJ Suceava (1).
Pentru niciunul din cazuri nu a fost demonstrat un factor de risc. Pentru unul dintre ele a
fost suspicionata o calatorie de lunga durata cu trenul, persoana calatorind langa geam, in
apropierea instalatiei de aer conditionat.
87
10. Rabia
- fetita prescolara, 6 ani, din judetul Bacau, muscata in zona capului, de un caine necunoscut, in
data de 16 decembrie 2011; a doua zi i s-a facut toaleta plagii si i s-a administrat VTA; in noaptea
de 20-21.02.2012 au aparut: febra, varsaturi insotite de agitatie / insomnie, contractii la nivelul
extremitatilor, hidrofobie; deoarece contracturile s-au accentuat si a aparut sialoreea, in data de
25.02.2012 s-a prezintat la UPU Bacau, de unde a fost directionata la Clinica de boli infectioase
Iasi; in data de 25.02.2012 au aparut halucinatii si in 26.02.2012 aerofobia si crize de apnee,
motiv pentru care este transferata in ATI, unde a intervanit decesul.
11. Antrax
In anul 2012 incidenta antraxului in Romania a fost de 0%000, fata de anul 2011, cand
incidenta in Romania a fost de 0, 01%000 (2 cazuri confirmate de antrax).
Toate cazurile de malarie din 2012 sunt de import, 31 persoane cu nationalitate romana si
o persoana cu nationalitate chineza, de profesie navigator.
Cele mai multe cazuri au avut provenienta infestarii din continentul African (29 cazuri),
in special din Guineea Ecuatoriala (14 cazuri) si ca specie predomina Plasmodium falciparum (25
cazuri). Distributia completa poate fi regasita in tabelul de mai jos:
88
Tara Nr. SPECIA DE FALCIPARUM
unde a avut Total
loc de P. P. P. Spe P.f/ P.f N
infestarea cazuri falciparum malariae ovale ciae P.m /P.o on-f
Angola 2 1 1
Congo
Democratic 1 1
Guiana
Franceza 1 1
Ghana 1 1
Guineea
Ecuatoriala 14 12 1 1
India 1 1
Mozambi
c 1 1
Niger 1 1
Nigeria 3 3
Filipine 1 1
Sierra
Leone 3 3
Coasta
de Fildes 1 1
Uganda 2 2
TOTAL 32 25 1 2 1 1 1 1
Distributia pe gen si grupe de varsta este prezentata mai jos in tabelul de mai jos:
:
0.25
Nr. de cazuri/100000
0.20
0.15
0.10
0.05
0.00
90
Incidenta pe grupe de varste a cazurilor de
meningita/meningoencefalita cu virus West Nile,
Romania 2012
Dupa data debutului cele mai multe cazuri sunt in luna august (12 cazuri), celelalte avand
debutul in luna septembrie (2 cazuri) si luna iulie (1 caz).
nr. cazuri
Cazurile au fost inregistrate in zona de sud a tarii, cunoscuta ca fiind endemica (in
judetele : Ialomita, Ilfov, Giurgiu, Braila si municipiul Bucuresti) dar si in zona de nord (judetul
Iasi).
91
Distributia cazurilor de meningita/meningoencefalita cu WNV in Romania, 2012
9
8
7
6
Nr. cazuri
5
4
3
2
1
0
2008 2009 2010 2011 2012
anul
92
In anul 2012 s-au inregistrat 3 cazuri de meningoencefalita de capusa.Cazurile au media
de varsta 29 ani, sunt de sex masc, din mediul rural, provenind din zone cu mare densitate de
capuse (Mosna, Buzd, Smig), doua dintre ele prezentand risc ocupational (ciobani).
4. Febra butonoasa
Supravegherea febrei butonoase este desfasurata in judetele din sudul Romaniei, arondate
Centrului regional de sanatate publica Bucuresti.
În anul 2012 a fost raportat un număr total de 129 cazuri probabile de febră butonoasă
Analiza este efectuata la cazurile care au avut completate fişele specifice de supraveghere
(N=94).
93
Distribuţia pe sexe nu prezintă diferenţe semnificative (F =55%, M= 45%)
În anul 2012 cele mai multe cazuri probabile au fost înregistrate în luna mai.
Grupa de vârstă cea mai afectata fost cea de 65-74 de ani (N=94)
94
Mediul de expunere cel mai frecvent descris a fost cel domestic ( 64% din cazuri), urmat
de cel recreaţional (17% din cazuri), expunerea cea mai scăzută fiind reprezentată de cea
profesională şi anume în 5% dintre cazuri. Menţionăm că există un procent de 14% din
cazuri a cărei expunere este neidentificată.
pensionarii reprezintă grupul “profesional” cu cel mai înalt risc de expunere (34% din
cazuri) urmat de grupul profesiilor estimate cu risc înalt de expunere (11% din cazuri).
Grupul “alte profesii” greu de sistematizat a fost reprezentat intr-o proporţie de 33% din
cazuri ceea ce nu poate fi corelat decât cu modalitatea domestică şi recreaţională de
contaminare. Analiza pe criterii profesionale nu este concludentă în atribuirea criteriului
“profesiune cu risc” unei anumite categorii profesionale.
5. Boala Lyme
In anul 2012 au intrat in supraveghere si au fost clasificate final 1762 cazuri de Boala
Lyme, de 2 ori mai multe fata de anul precedent (861).
95
Sursa: CRSP
Distributia cazurilor dupa judetul de apartenenta si clasificarea finala a acestora este prezentata in
tabelul de mai jos.
Nr.cazuri
Nr.total raportabile
cazuri la CNSISP
intrate in (confirmate+
Judet confirmat infirmat probabil supraveghere probabile)
ALBA 69 153 3 225 72
ARAD 6 4 1 11 7
ARGES 0 1 0 1 0
BACAU 18 17 7 42 25
BIHOR 6 5 0 11 6
BISTRITA 6 2 0 8 6
BOTOSANI 69 113 39 221 108
BRASOV 18 31 2 51 20
BRAILA 0 0 1 1 1
BUZAU 12 3 1 16 13
CARAS 2 0 0 2 2
CALARASI 6 19 0 25 6
CLUJ 58 2 8 68 66
CONSTANTA 12 6 0 18 12
COVASNA 0 0 0 0 0
DIMBOVITA 17 4 1 22 18
DOLJ 2 0 0 2 2
GALATI 8 2 1 11 9
GIURGIU 0 0 0 0 0
GORJ 3 8 1 12 4
HARGHITA 15 33 3 51 18
HUNEDOARA 25 18 20 63 45
IALOMITA 0 2 0 2 0
IASI 41 37 2 80 43
96
MARAMURES 7 9 2 18 9
MEHEDINTI 0 0 0 0 0
MURES 9 6 0 15 9
NEAMT 27 26 4 57 31
OLT 8 39 3 50 11
PRAHOVA 7 12 0 19 7
SATU MARE 2 2 2 6 4
SALAJ 27 21 2 50 29
SIBIU 139 231 72 442 211
SUCEAVA 13 23 2 38 15
TELEORMAN 0 0 0 0 0
TIMIS 7 0 0 7 7
TULCEA 0 0 0 0 0
VASLUI 28 11 8 47 36
VILCEA 8 0 0 8 8
VRANCEA 9 20 4 33 13
BUCURESTI 11 5 2 18 13
ILFOV 3 8 0 11 3
TOTAL 698 873 191 1762 889
Numarul cazurilor confirmate s-a dublat, iar al celor probabile a crescut de 2,5 ori fata
de anul 2011.
Numarul total al cazurilor raportabile la CNSISP (889) s-a dublat fata de anul
precedent.
In cele trei cartograme de mai jos este reprezentata distributia pe judete a cazurilor de
Boala Lyme clasificate final ca probabile sau confirmate in anii 2010, 2011 si 2012.
97
Distributia pe judete a cazurilor de Boala Lyme, Romania, anul 2011 (N=429)
98
Se observa o distributie geografica preponderenta in jumatatea de nord a tarii, precum si o
concentrare de cazuri in Jud.Sibiu si Botosani.
Incidenta la nivelul tarii a fost de 4,16%000, dubla fata de anul precedent (2%000).
Analiza incidentei Bolii Lyme pe judete, prezentata in tabelul de mai jos, releva valori
maxime in Jud.Sibiu, urmat de Jud.Botosani. Acestea sunt singurele 2 judete care au depasit
media statistica inregistrata la nivelul tarii (4,6%000) cu peste 2 deviatii standard.
Judetul Alba este singurul care a depasit media inregistrata la nivelul tarii cu peste o
deviatie standard.
Judet Incidenta
SIBIU 49.5
BOTOSANI 24.3
ALBA 19.4
SALAJ 12.1
HUNEDOARA 9.8
CLUJ 9.6
VASLUI 8.0
HARGHITA 5.6
NEAMT 5.5
IASI 5.2
BACAU 3.5
DIMBOVITA 3.4
VRANCEA 3.3
BRASOV 3.3
BUZAU 2.7
OLT 2.4
SUCEAVA 2.1
VILCEA 2.0
CALARASI 1.9
BISTRITA 1.9
MARAMURES 1.8
CONSTANTA 1.7
MURES 1.6
ARAD 1.5
GALATI 1.5
SATU MARE 1.1
GORJ 1.1
TIMIS 1.0
BIHOR 1.0
ILFOV 0.9
PRAHOVA 0.9
BUCURESTI 0.7
CARAS 0.6
DOLJ 0.3
BRAILA 0.3
ARGES 0.0
COVASNA 0.0
GIURGIU 0.0
IALOMITA 0.0
99
MEHEDINTI 0.0
TELEORMAN 0.0
TULCEA 0.0
M+2STDEV
M+1STDEV
Intr-un numar de 7 judete (fata de 9 anul trecut), majoritatea din zona de sud, sud-vest,
sud-est (exceptie: Covasna) nu a fost inregistrat niciun caz.
── M+2STDEV
── M+1STDEV
Analiza distributiei cazurilor confirmate si probabile cu debut in anul 2012, dupa luna
debutului, evidentiaza un numar mai mare de cazuri in perioada calda a anului 2012. Explicatia
consta in intensitatea mai mare a activitatii vectorilor in aceasta perioada.
Alte 109 cazuri au avut debutul in intervalul iulie 1981- decembrie 2011. Pentru 4 cazuri
debutul a fost necunoscut.
100
Analiza incidentei specifice pe grupe de varsta releva faptul ca, in timp ce in anul 2011
valoarea inregistrata la grupa de varsta 5-9 ani se situa la +2 STDEV fata de medie si abateri cu
peste 1 STDEV apareau la grupele de varsta 60-64 si 65-69 ani, in anul 2012 incidenta
inregistrata la grupa de varsta 55-59 ani se apropie de medie +2STDEV, iar abateri cu peste 1
STDEV apar la 50-54 si 60-64 ani.
Manifestari musculo-scheletale:
- atacuri scurte, recurente, timp de saptamani/luni sau tumefierea uneia sau mai multor
articulatii: 32%
- artrita cronica la nivelul uneia sau mai multor articulatii: 7%
Neuroborrelioza incipienta:
- Paralizie de nerv facial: 3%
- Paralizii alti nervi cranieni: 2%
- Meningita aseptica, limfocitara: 2%
- Radiculo-neuropatii: 17%
102
- Encefalo-mielita: 1 caz (1%) – Facem mentiunea ca diagnosticul a fost stabilit pe baza
tabloului clinic si a unui rezultat pozitiv pentru IgG WB in ser, neexistand dovada unui
titru mai mare de anticorpi anti-B.Burgdorferi in lcr fata de ser.
Manifestari cardiace:
- nu au fost mentionate manifestari cardiace de tipul debut brusc al unor tulburari de
conducere AV gr.2 sau 3 sau miocardita
Pentru 9 cazuri a fost mentionat eritemul migrator. Aceasta mentiune nu poate avea
decat valoare anamnestica si nu este posibila ca manifestare prezenta la momentul depistarii in
acest stadiu clinic.
Artrita Lyme : 4%
Acrodermatita cronica atrofica nu a fost mentionata pentru niciun caz
Sindroame neurologice cronice :
- Encefalopatia Lyme : 10% = 8 cazuri, din care 6 cu pierdere de memorie, 5 cu depresie, 4
cu polineuropatie senzoriala. 2 cazuri au cumulat toate cele 3 tipuri de manifestari clinice.
In ceea ce priveste locul izolarii, pentru 37% din cazurile intrate in sistemul de
supraveghere a fost mentionat spitalul, marea lor majoritate in sectii de boli
infectioase si intr-o mica masura in alte sectii (Demato-Venerologie, Pediatrie, Medicala,
Neurologie).
Tratament antibiotic a fost mentionat pentru 77% din cazurile confirmate si probabile, cel
mai frecvent utilizate in tratament individual fiind Doxiciclina, urmata de Amoxicilina.
Numar
Antibioticul cazuri
AMOXI+AC.CLAVULANIC 7
AMOXI+DOXI 4
AMOXICILINA 151
AMPI+AMOXI+DOXI 1
AMPI+DOXI 1
AMPICILINA 18
AUGM.+AMOXI 1
AUGMENTIN 21
AUGMENTIN+ PENICILINA 1
AZITROMICINA 2
CEFALEXIM 6
103
CEFORT 57
CEFORT+AMOXI 5
CEFORT+CEFUROXIM 2
CEFORT+DOXI 9
CEFOTAXIMA 3
CEFTRIAX.+AMOXI 1
CEFTRIAX.+DOXI 6
CEFTRIAXONA 38
CEFTRIAXONA+CEFUROXIMA 1
CEFTRIAXONA+DOXI 9
CEFUROXIM 36
CEFUROXIM + DOXI 3
CIPROFLOX.+AMOXI 2
CIPROFLOXACINA 5
CLARI+DOXI 1
CLARITROMICINA 3
DOXI +AUGMENTIN 4
DOXICICLINA 259
ERITROMICINA 2
OXACILINA 4
PENICILINA 4
PENICILINA + CIPROFLOXA 1
PENICILINA+CEFORT 2
PENICILINA+GENTA 1
ROCEPHINE 1
TETRACICLINA 2
Total 674
Investigatii de laborator:
serologie IgM s-a efectuat pentru 1698 cazuri intrate in sistemul de supraveghere (96%),
rezultat pozitiv pentru serul I fiind mentionat la 600 cazuri (35%), iar pentru ser II la 34
din 100 cazuri (34%);
serologie IgG s-a efectuat pentru 762 cazuri (86%), rezultat pozitiv la ser I fiind
mentionat pentru 210 cazuri (28%), iar pentru ser II la 15 din 65 cazuri (23%);
serologie IgM WB s-a efectuat pentru 212 cazuri, rezultat pozitiv fiind mentionat la 127
cazuri (60%, valoare cu 24% mai mare fata de anul precedent);
serologie IgG WB s-a efectuat pentru 196 cazuri, rezultat pozitiv fiind mentionat la 105
cazuri (54%, valoare cu 7% mai mare fata de anul precedent);
IgM WB in lcr s-a testat pentru 2 cazuri, ambele rezultate fiind negative;
IgG WB in lcr s-a testat pentru 3 cazuri, rezultat pozitiv fiind mentionat pentru 1 caz
(33%).
104
Indicatorii de tendinta centrala pentru intervalul de timp dintre data debutului si data
recoltarii la cazurile aflate in Stadiul I si cu rezultat pozitiv pentru IgM in serul I au fost
urmatorii:
Media = 33 zile
Mediana = 22 zile
Minima = 0 zile (proba I de ser recoltata in ziua debutului)
Maxima = 433 zile
Indicatorii de tendinta centrala pentru intervalul de timp dintre data debutului si data
recoltarii la cazurile aflate in Stadiul I si cu rezultat pozitiv pentru IgM in serul II au fost
urmatorii:
Media = 123 zile
Mediana = 59 zile
Minima = 16 zile
Maxima = 411 zile
Indicatorii de tendinta centrala pentru intervalul de timp dintre data debutului si data
recoltarii la cazurile aflate in Stadiul I si cu rezultat pozitiv pentru IgG in serul I au fost
urmatorii:
Media = 48 zile
Mediana = 24 zile
Minima = 1 zile
Maxima = 518 zile
Indicatorii de tendinta centrala pentru intervalul de timp dintre data debutului si data
recoltarii la cazurile aflate in Stadiul I si cu rezultat pozitiv pentru IgG in serul II au fost
urmatorii:
Media = 111 zile
Mediana = 49 zile
Minima = 3 zile
Maxima = 411 zile
Concluzii:
1. Sifilis
In anul 2012, pentru cazurile de sifilis s-a inregistrat o incidenta de 7,97%000 fata de
10,34%000 in 2011. In Romania, incidenta pentru cazurile de sifilis este in continua scadere in
ltimii 10 ani dar ramane totusi una din cele mai ridicate in tarile din UE.
In judetul Ilfov nu a fost inregistrat nici un caz de sifilis, iar in judetul Calarasi incidenta
a fost de 0.31%000 de locuitori; incidente crescute au fost inregistrate in Varncea-25.97%000
Constanta-23,33%000 si Tulcea-19.25%000. Incidenta cazurilor de sifilis pentru celelalte judete
este prezentata in graficele de mai jos
Incidenta sifils
Judet (Nr cazuri/100000locuitori)
Vrancea 25.97
Constanţa 23.33
Tulcea 19.25
Galaţi 17.53
Sălaj 14.15
Buzău 13.41
Brăila 13.23
Teleorman 13.23
Bacău 13.20
Sibiu 11.03
Mureş 10.71
Satu Mare 9.92
Argeş 9.27
Arad 8.81
Harghita 8.64
Cluj 8.56
106
Mehedinţi 7.62
Iaşi 7.55
Botoşani 7.42
Hunedoara 7.21
Suceava 7.05
Caraş-Severin 6.76
Ialomiţa 6.65
Neamţ 6.42
Dolj 6.16
Prahova 5.44
Braşov 5.34
Bihor 5.23
Vaslui 5.14
Bistriţa-Năsăud 5.05
Gorj 4.53
Covasna 4.51
Olt 4.36
Alba 3.78
Vâlcea 3.70
Timiş 3.68
Maramureş 3.54
Dâmboviţa 3.40
Giurgiu 2.51
Mun. Bucureşti 2.45
Călăraşi 0.31
Ilfov 0.00
Fata de anii anteriori, se remarca in anumite judete o crestere a cazurilor de sifilis la femei
fata de barbati cu o diferenta crescuta in judetele: Vaslui, Ialomita, Buzau. Raportul cazurilor de
sifilis intre cele doua sexe este feminin:masculin=1,01:1.
107
In ceea ce priveste incidenta pe grupe de varsta, cele mai mari valori ale incidentei se
mentin la varstele cuprinse intre 20 si 34 de ani.
Cele mai multe cazuri au fost depistate cu forma de sifilis latent recent (59%) fiind urmate
cazurile cu sifilisul tardiv (17%), sifilisul secundar (15%) si sifilisul primar (9%);ceea ce indica
faptul ca adresabilitatea la serviciile medicale la aparitia primelor simptome de boala este inca
foarte scazuta.
108
In randul cazurilor de sifilis au fost inregistrate 287(40.8%) cazuri la gravide, iar dintre
acestea cele mai multe au fost depistate in luna a IX-a de sarcina(43,3%), in luna a III-a(9.1%) si
in lun a V-a(8%)
Sifilis recent
Relatii de tip Parteneri Consum de
TOTAL Relatii de tip heterosexual multipli droguri
homosexual Alte situatii
Sifilis latent
Relatii de tip Relatii de tip Parteneri
TOTAL homosexual heterosexual multipli Alte situatii
TOTAL 82 1 70 7 4
MASC 38 0 32 4 2
FEM 44 1 38 3 2
Sifilis tardiv
Relatii de tip Relatii de tip Parteneri
TOTAL homosexual heterosexual multipli Alte situatii
TOTAL 207 2 99 15 91
MASC 100 2 48 9 41
FEM 107 0 51 6 50
109
Sifilis congenital
Cazurile de sifilis congenital in numar de 6, sunt in scadere fata de anii precedenti si
reprezinta 0,35% din toate cazurile de sifilis. Judetele unde a fost diagnosticat sifilis congenital
sunt: Constanta 2 cazuri si respectiv Bacau, Maramures, Salaj, Sibiu cu cate 1 caz. Din cele 6
cazuri de sifilis congenital: 5 cazuri au fost diagnosticate la sexul feminin dintre care 2 cazuri in
judetul Constanta si 1 caz la sexul masculin din judetul Maramures.
2. Infectiile gonococice
Incidenta infectiei gonococice in Romania in ultimii 10 ani are o tendinta descrescatoare si este
reprezentata in graficul urmator :
110
Incidenta in anul 2012 pe tara a fost de 1.470/0000 in scadere cu 61% fata de incidenta
anului 2011 ( 2.730/0000 pentru barbati si 0.270/0000 pentru femei). Numarul total de cazuri gonoree
Romania in anul 2012 a fost de 314 cazuri.
Distributia pe gen este de 90,5% (284) barbati si 9,5 % femei (30).
Mediul de
provenienta Total
urban rural
Genul masculin 174 110 284
feminin 17 13 30
Total 191 123 314
Judetele in care Incidenta infectiei gonococice are valoare mai mare de 1/%000 sunt
prezentate in graficul de mai jos:
* Nu a fost reprezentat in grafic judetul Vaslui a carui incidenta a fost de 14.96 0/00000 locuitori.
Nu au raportat nici un caz de gonoree urmatoarele judete: Bihor, Buzau, Caras Severin,
Cluj, Ilfov, Sibiu, Timis, Tulcea, Valcea.
Numarul cel mai mare de cazuri (aprox. 77%) s-a inregistrat la grupele de varsta mai mici de 35
ani, distributie care se pastreaza la ambele sexe (73,33% femei sub 35 ani si 77,81% barbati sub
35 ani)
Grupe de varsta
(ani) Procent
14-19 15.92%
20-24 26.11%
25-29 21.34%
30-34 14.01%
35-39 8.28%
40-44 6.69%
>45 7.64%
111
Modul de depistare a cazurilor de infectie gonococica este prezentat in tabelul de mai jos:
Comportamentul social si sexual pentru cazurile de gonoree sunt prezentate in tabelul de mai jos.
CONSUM
TOTAL REL.DE TIP PARTENERI DE ALTE
HETEROSEXUAL MULTIPLI DROGURI SITUATII
TOTAL 314 248 27 1 38
MASC 284 221 27 0 36
FEM 30 27 0 1 2
3. Infectia cu Chlamydia
112
Incidenta cazurilor de Chlamydia pe judete si grupe de varsta este prezentata in graficele de mai
jos:
NUMAR
INFECTII CU %
MOD DEPISTARE CHLAMYDIA TOTAL
Control medical periodic 2 3.51
Investigatie epidemiologica 2 3.51
Donare 1 1.75
Alte depistari active 19 33.33
Depistare pasiva 33 57.89
TOTAL 57 100.00
113
Comportamentul social si sexual pentru cazurile de infectie cu Chlamydia este prezentat in
tabelul de mai jos.
114
Colectivul editorial:
- Dr. Adriana Pistol
- Dr. Viorica Gheorghiu
- Dr. Odette Popovici
- Dr. Aurora Stanescu
- Dr. Rodica Popescu
- Dr. Anca Sirbu
- Dr. Lavinia Zota
- Dr. Denisa Janta
- Dr. Teodora Solomon
- Dr. Florin Popovici
- Dr. Ionel Iosif
- Dr. Radu Cucuiu
ISNN 2537-2394
ISNN-L 2537-2394
115