1

1. Muschii migrati ai spatelui.

Muschii spatelui se impart, dupa originea embriologica, inervatie si actiune

in muschii superficiali ai spatelui sau muschii migrati si muschii profunzi ai
spatelui.
Muschii superficiali ai spatelui se numesc muschi migrati, deoarece ei s-au
format in regiunea ventrala in perioada embrionara si au migrat la spate.
Acestia sunt inervati de ramurile ventrale ale nervilor spinali.
Acestia sunt:
- muschiul trapez;
- muschiul marele dorsal;
- muschiul romboid mic;
- muschiul romboid mare;
- muschiul levator scapule;
- muschiul dintat postero-superior;
- muschiul dintat postero-inferior;

Muschiul trapez
Origine: - linia nucala superioara;
- protuberanta occipitala externa;
- procesele spinoase ale vertebrelor pana in dreptul vertebrei T12;

Insertie: - spina scapulei;

- acromion;
- partea posterioara a extremitatii acromiale a claviculei;
Raporturi:
- acopera muschii romboizi mare si mic si dintat postero-superior, iar in
partea inferioara acopera partial latissimus dorsi;
- marginea anterioara a muschiului trapez cu marginea posterioara a
muschiului sternocleidomastoidian si cu clavicula delimiteaza fosa
supraclaviculara mare;
- originea superioara este perforata de artera occipitala si medial de ea,
de ramura dorsala a nervului spinal C2 ( nerv occipital mare )
Inervatie: ramura externa a nervului accesor care are fibre din radacina spinala
a acestuia;
 2

Actiune: - fibre superioare trag de scapula superior;

- fibre orizontale trag de scapula posterior;
- fibre inferioare trag de scapula inferior;
- impreuna cu muschiul dintat anterior realizeaza miscarea de bascula
a scapulei;

Muschiul latissimus dorsi

Origine: - procesele spinoase ale vertebrelor toracice, lombare, sacrale si in
partea posterioara a crestei iliace;
Insertie: - santul intertubercular al humerusului;
Raporturi: - acoperit in partea superioara de muschiul trapez;
- acopera muschiul dintat postero-superior;
- contribuie la delimitarea a 2 zone triunghiulare:
 Superior – Trigonul de auscultatie situat intre:
- marginea inferioara a muschiului trapez;
- marginea superioara a muschiului latissimus dorsi;
- marginea mediala a scapulei;
 Inferior – Trigonul lombar Jean Louis Petit situat intre:
- marginea inferioara a muschiului latissimus dorsi;
- marginea posterioara a muschiului oblic extern;
- creasta iliaca;
Suprafata trigonului lombar e formata de muschiul oblic intern;
Inervatie: - nervul toraco-dorsal;
Actiune: - adductie si rotatie mediala a bratului;

Muschii romboizi mare si mic

Origine: - procesele spinoase ale vertebrelor C5-T1 pentru romboidul mic si

T2-T5 pentru romboidul mare;
Insertie: - marginea mediala a scapulei;
Raporturi: - acoperiti de muschiul trapez;
- acopera muschiul dintat postero-superior;
Inervatie: - nervul dorsal al scapulei;
Actiune: - extensia umarului;
 3

Muschiul dintat postero-superior

Origine: - procesele spinoase ale vertebrelor C7-T5;

Insertie: - marginea superioara si fetele laterale ale coastelor 3-5;
Inervatie: - ramurile ventrale ale nervilor spinali cervicali;
Actiune: - inspirator auxiliar;

Muschiul dintat postero-inferior

Origine: - procesele spinoase ale vertebrelor T11-L2;

Insertie: - marginea inferioara si fetele laterale ale ultimelor 4 coaste;
Raporturi: - acoperit de muschiul latissimus dorsi;
- acopera muschii erectori spinali;
Inervatie: - ramurile ventrale ale nervilor spinali toracici;
Actiune: - expirator auxiliar;

Muschiul levator scapule

Origine: - procesul transvers ale vertebrelor C3-C6;

Insertie: - unghiul superior al scapulei;
Inervatie: - nervul dorsal al scapulei;
Actiune: - ridicator al scapulei;

Implicatii clinice
Pentru evidenţierea acţiunii unui muşchi pacientului i se cere să execute
mişcarea corespunzătoare acţiunii principale a muşchiului în timp ce
examinatorul se opune mişcării. În cazul tulburărilor musculare sau neurologice
(lezarea nervului ce inervează muşchiul), mişcarea este limitată sau imposibilă.
 4

2. Regiunea nucala.
Regiunea nucala reprezinta fata posterioara a gatului.
Delimitare
- Superior – linia nucala superioara;
- Inferior – linia orizontala prin spinele scapulei;
- Lateral – marginea supero-laterala a trapezului;
Topografia
1. Piele, tesut celular subcutanat.
2. Muschiul trapez perforat la nivelul originii de ramurile dorsale ale
nervilor spinali.
La nivelul liniei nucale superioare e perforat de nervul occipital mare –
medial si de artera occipitala – lateral.
La nivelul proceselor spinoase cervicale e perforat de sus in jos de
ramurile dorsale ale nervilor spinali C3-C6.
3. Mergand profund, planul muscular e reprezentat medial de muschiul
semispinal al capului si lateral de muschiul splenius capitis. Intre cei 2
muschi splenius capitis si linia nucala superioara se delimiteaza trigonul
intersplenic. Aria trigonului e formata de cei 2 semispinali ai capului.
Semispinalul acopera planul urmator, reprezentat de trigonul
suboccipital.
4. Trigonul suboccipital
Delimitare:
- Superolateral – muschiul oblic superior al capului
- Inferolateral – muschiul oblic inferior al capului
- Medial – muschiul mare drept posterior al capului ( medial de care exista
micul drept posterior al capului)
Continut:
- Arcul posterior al Atlasului, in santul de pe fata lui superioara – artera
vertebrala si ramura dorsala a nervului spinal C1 - nerv subocciptal care
are traiect posterior si inferior pentru a se anastomoza cu ramura
dorsala a nervului spinal C2 – nerv occipital mare.
Nervul occipital mare trece inferior si apoi posterior de muschiul oblic inferior
al capului, apoi urca trecand posterior de muschiul marele drept posterior al
capului, apoi urca in raport cu marginea mediala a semispinalului, perforeaza
originea muschiului trapez pe linia nucala superioara si se termina in pielea
regiunii occipitale urcand medial de artera occipitala.
 5

3. Spatiul intercostal. Implicatii clinice. Punctia toracica si

anestezia nervului intercostal.
Spatiul intercostal reprezinta spatiul dintre 2 coaste, unde regasim 3 muschi
intercostali:
- externi, care se prind pe marginea superioara a coastei de jos si pe
marginea inferioara a celei de sus – sunt inspiratori;
- interni, care sunt expiratori;
- intimi, care se prind pe partea mediala a coastelor – sunt expiratori;
Totodata, in spatiul intercostal avem si manunchiul vasculo-nervos
intercostal (VAN) care trece prin santul marginii inferioare a coastei.
Punctia pleurala reprezinta o procedura minim invaziva prin care extragem
lichid pleural din cavitatea pleurala. Punctia se face pe partea stanga (pe
dreapta tot hipocondrul drept este ocupat de ficat), in spatiile 7 si 8
intercostale pe linia axilara posterioara. Acul intra razant la marginea
superioara a coastei inferioare ce delimiteaza acest spatiu, pentru a nu se leza
nervul intercostal aflat in mijlocul spatiului. Acul va strabate muschiul
intercostal, fascia endotoracica, pleura costala unde se aude un zgomot
delicat.
Infiltratia nervului intercostal este un proces inflamator al nervului
intercostal in care acul intra in mijlocul spatiului intercostal si se injecteaza
usor antiinflamator si anestezic care difuzeaza si cuprinde nervul.
 6

4. Muschii pectoral mare, pectoral mic si dintat anterior.

Peretele antero-lateral al toracelui este format de muschii antero-laterali ai

toracelui care sunt:
- muchiul pectoral mare;
- muschiul pectoral mic;
- muschiul dintat anterior;

Muschiul pectoral mare

Origine: - sterno-costala; (fata anterioara a manubriului sternal si
primele 6-7 cartilaje costale)
- claviculara; (portiunea anterioara a extremitatii sternale a claviculei)
Insertie: - creasta tuberculului mare;
Raporturi: - acoperit de fascia pectorala pe ambele fete;
- pe fata lui anteriora, pe fascie sta glanda mamara;
- pe fata lui posterioara avem muschii pectoral mic si dintat anterior;
- intre muschiul pectoral mare si muschiul pectoral mic avem nervul
pectoral lateral si ramuri pectorale din artera toraco-acromiala;
Muschii pectoral mare si pectoral mic formeaza peretele anterior al axilei.
Inervatie: - nervul pectoral lateral si fibre din ansa pectoralilor;
Actiune: - adductia si rotatia mediala a bratului;
- inspirator auxiliar;

Muschiul pectoral mic

Origine: - la nivelul cartilajelor si fetelor laterale ale coastelor 3-5;
Insertie: - varful procesului coracoid;
Raporturi: - invelit pe ambele fete de fascia pectoralilor;
- perforat de nervul pectoral medial;
- acoperit anterior de muschiul pectoral mare;
- acopera muschiul dintat anterior, vasele axilare si plexul brahial;
- de-a lungul marginii inferioare coboara artera toracica-laterala;
- de-a lungul marginii superioare si pe fata lui posterioara se afla
ganglionii axilari ( grupul pectoral) in care se varsa limfaticele glandei mamare;
Inervatie: - nervul pectoral medial si fibre din ansa pectoralilor;
 7

Actiune: - impreuna cu muschiul dintat anterior coboara scapula;

- inspirator auxiliar;

Muschiul dintat anterior

Origine: - fetele laterale si marginea superioara a primelor 10 coaste;
Insertie: - buza anterioara a marginii laterale a scapulei;
Raporturi: - acoperit anterior de muschii subclavicular, pectoral mic, pectoral
mare;
- acoperit posterior de muschiul subscapular;
- acopera muschii intercostali externi;
- formeaza peretele medial al axilei;
- alaturi de el coboara artera toracica laterala si nervul toracic lung;
Inervatie: - nervul toracic lung;
Actiune: - coboara scapula impreuna cu muschiul pectoral mic;
- elevatie alaturi de muschiul trapez;

5. Configuratia externa si stratigrafia regiunii mamare.

Structura glandei mamare. Mijloace de sustinere ale
glandei. Implicatii clinice
 8

Glanda mamara reprezinta o glanda subcutanata modificata, sursa de

nutritie pentru nou-nascut si un caracter sexual secundar feminin. La sexul
masculin nu are rol, iar marirea de volum a acesteia se numeste ginecomastie.
Ginecomastia poate aparea la pubertate sau in cazul cancerului de prostata.
La barbati, cancerul de san e unul dintre cele mai agresive forme de cancer.
Glanda mamara este situata pe peretele toracic anterior intre coasta 3 si
coastele 5-7. Medial se afla linia sternala si lateral linia axilara anterioara.
Aceasta sta pe fascia pectoralului mare.
Glanda mamara este o glanda exocrina si prezinta urmatoarea alcatuire:
 Parenchim glandular format din lobi glandulari care sunt alcatuiti din
lobuli glandulari care la randul lor sunt formati din acini.
 Stroma conjuctiva formata din tesut conjuctiv ce formeaza septuri care
separa lobii, lobulii si acinii.
Ductele excretoare de la mai multi acini se unesc si formeaza un canal
galactifer. Canalele galactifere se deschid prin orificii la nivelul mamelonului.
In timpul sarcinii, parenchimul glandular se imbogateste cu acini si ducte
sub actiunea hormonilor secretati abundent in timpul sarcinii, rezultand
cresterea in volum a acesteia.
Dupa nastere, treptat, parenchimul regreseaza si va fi inlocuit de tesut
adipos.
Suptul este mecanismul principal de stimulare al secretiei lactate.
Glanda mamara este centrata de areola mamara, in mijlocul areolei exista
mamelonul in varful caruia se afla multiple orificii ale canalelor galactifere.
Pe areola exista glande sebacee care devin destul de proeminente in timpul
sarcinii si produsul lor lubrifiaza areola.

Vascularizatia glandei mamare:

1. artera toracica superiora;
2. artera toracica laterala - ramuri mamare laterale;
3. artera toraco-acromiala – ramuri pectorale;
 9

Venele sunt omonime arterelor.

Mijloacele de sustinere ale glandei mamare sunt ligamentele suspensoare
ale sanului care se insera pe clavicula si fascia pectoralului mare. Acestea
prezinta o elasticitate mare la varste tinere, elasticitate care scade cu varsta.

6. Ganglionii limfatici axilari. Drenajul limfatic al glandei

mamare. Notiunea de ganglion santinela.
Ganglionii axilari sunt impartiti in 5 grupuri (25-30 de ganglioni).
1. Grupul pectoral/anterior este reprezentat de ganglioni situati de-a
lungul arterei toracice laterale, pe marginea inferioara a muschiului
pectoral mare.
Aferente: -glanda mamara;
-peretele antero-lateral toracic si peretele anterior abdominal in
portiunea supraombilicala;
Eferente: - grupul central;

2. Grupul humeral/lateral este reprezentat de ganglioni situati de-a lungul

venei axilare.
Aferente: -limfaticele membrului superior;
Eferente: - grupul central;

3. Grupul subscapular/posterior este reprezentat de ganglioni situatia de-a

lungul vaselor subscapulare.
Aferente: -regiunea nucala;
-fata posterioara a trunchiului, superior de creasta iliaca;
Eferente: - grupul central;

4. Grupul central este situat in mijlocul axilei, ei strang limfaticele de la

celelalte 3 grupuri ganglionare;
Eferente: - grupul apical;
5. Grupul apical reprezinta ganglionii care se gasesc de-a lungul venei
axilare, pana in varful axilei. Acesta este grup terminal pentru eferentele
limfatice ale grupului central sau eferentele celor 3 grupuri.
Eferentele se varsa in trunchiul limfatic subclavicular, care se uneste cu
trunchiul jugular.
 10

In grupul ganglionilor pectorali, exista ganglionul Santinela, primul invadat de

metastazele de san.
Conceptul de ganglion Santinelă se bazează pe teoria de diseminare
secvenţială a celulelor tumorale pe cale limfatică. Când apare această
diseminare, invazia se produce iniţial în primul ganglion limfatic regional care
preia limfa din teritoriul arondat unei tumori primare. Acest ganglion a fost
denumit ganglion santinelă şi are rolul de a indica prezenţa sau absenţa
metastazelor în ganglionii regionali.
Dacă acest ganglion nu este invadat tumoral, nu va fi necesară
limfadenectomia regională completă, concluzie la care s-a ajuns după
numeroase studii. Dacă însă ganglionul este invadat, restul ganglionilor
limfatici pot fi şi aceştia afectaţi şi se impune o limfadenectomie regională
completă.
Limfa regiunii mamare merge prin 2 retele:
• Superficiala – are 2 plexuri. Fiecare plex prezinta o componenta centrala si
una periferica.
1. Plex papilar – plexul areolar (central) si plexul superficial cutanat (periferic);
2. Plex subdermal – plexul subareolar (central) si plexul circumareolar
(periferic).

Toate plexurile dreneaza in plexul subareolar, apoi in ganglionii sternali,

subclaviculari, axilari opusi si in grupul apical al ganglionilor axilari.
 Profunda – are 2 cai:
1. Calea principala (subpectorala) consta in 2-3 trunchiuri colectoare care
strang limfa plexului areolar dupa care inconjoara marginea inferioara a
muschiului pectoral mare si ajung in grupul central al ganglionilor axilari.
2. Calea secundara se bazeaza pe o sistematizare. Astfel, limfa cadranelor
supero-laterale si infero-laterale ajunge in grupul central si pectoral. Limfa din
cadranul supero-medial ajunge in ganglionii supraclaviculari si sternali. Limfa
din cadranul infero-medial ajunge in ganglionii frenici si pe calea ligamentului
triunghiular hepatic in limfaticele subperitoneale dinapoia partii superioare a
liniei albe.

7. Muschii umarului. Santul delto-pectoral.

 11

Muschii umarului sunt:

- Muschiul deltoid;
- Muschiul supraspinos;
- Muschul infraspinos;
- Muschiul rotund mic;
- Muschiul rotund mare;
- Muschiul subscapular;

Muschiul deltoid

Prezinta 3 corpuri musculare: clavicular (anterior), acromial (mijlociu) si spinal

(lateral).
Origine: - jumatatea laterala a marginii anterioare a claviculei;
- marginea laterala acromion;
- marginea inferioara a spinei scapulei;
Insertie: - tuberozitatea deltoididana printr-un tendon triunghiular;
Raporturi: - acoperit de piele;
- acopera muschii supraspinos, rotund mic, rotund mare si
subscapular;
Inervatie: - nervul axilar;
Actiune: - fasciculele anterior si mijlociu realizeaza rotatia mediala a bratului si
flexie;
- fasciculul posterior realizeaza rotatia laterala a bratului si extensie;

Muschiul supraspinos

Origine: - fascia supraspinoasa si fascia de invelis;

Insertie: - tuberculul mare al humerusului;
Raporturi: - acoperit de muschiul deltoid;
- acopera superior articulatia umarului;
Inervatie: - nervul suprascapular;
Actiune: - abductia bratului;

Muschiul infraspinos

Origine: - fosa infraspinoasa si fascia de invelis;

Insertie: - tuberculul mare al humerusului;
Raporturi: - acoperit de muschiul deltoid;
 12

- acopera superior articulatia umarului;

Inervatie: - nervul supracapular;
Actiune: - rotatia laterala a bratului;
- adductor brat;

Muschiul rotund mic

Origine: - partea superioara a marginii laterale a scapulei;

Insertia: - tuberculul mare al humerusului;
Raporturi: - situat in acelasi plan cu muschii infraspinos si rotund mare, find
incadrat de acestia;
Inervatie: - nervul axilar;
Actiune: - rotator lateral;
- adductor brat;

Muschiul rotund mare

Origine: - unghiul inferior si marginea laterala a scapulei;

Insertia: - creasta tuberculului mic;
Raporturi: - acoperit posterior de muschiul latissimus dorsi si lunga portiune a
muschiului triceps;
- acoperit anterior de muschii latissimus dorsi, subscapular si
coracobrahial;
Inervatie: - nervul toracodorsal;
Actiune: - adductor,extensor si rotator medial al bratului;
- bascula scapulei;

Muschiul subscapular
Origine: - fata anterioara a scapulei;
Insertie: - tuberculul mic al humerusului;
Raporturi: - acopera articulatia umarului;
- se afla intre scapula si torace;
- este incrucisat de muschii coracabrahial si biceps brahial;
Inervatie: - nervii subscapulari;
Actiune: - adductor si rotator medial al bratului;

Santul delto-pectoral
Santul delto-pectoral se formeaza intre marginea anterioara a muschiului
deltoid si marginea superioara a muschiului pectoral mare. Prin acesta trece
vena cefalica si ramura acromiala a arterei toracoacromiale.
 13

8. Muschii anteriori ai bratului.

Muschii anteriori ai bratului sunt:

- Muschiul biceps brahial;
- Muschiul brahial;
- Muschiul coracobrahial;

Muschiul biceps brahial

Origine: - capul scurt – procesul coracoid;
- capul lung – tuberculul supraglenoidian;
Insertia: - tuberozitatea radiala;
Raporturi: - acoperit de muschiul deltoid, pectoral mare;
- acopera muschiul subscapular, latissimus dorsi, rotund mare;
Inervatie: - nervul musculocutan;
Actiune: - flexor al antebratului;
- supinator;
- rotator medial al bratului;

Muschiul brahial
Origine: - fetele anterioare si marginile humerusului;
Insertie: - tuberozitatea ulnei;
Raporturi: - acoperit de muschiul biceps brahial;
- intre muschiul biceps brahial si brahial se afla nervul musculocutan,
vasele brahiale si nervul median;
Inervatie: - nervul musculocutan;
Actiune: - flexor al antebratului;
- tensor al capsulei cotului;

Muschiul coracobrahial

Origine: - procesul coracoid;

Insertia: - fata mediala a humerusului;
Raporturi: - acoperit de muschii deltoid si pectoral mare;
 14

- acopera muschii subscapular, latissimus dorsi si rotund mare;

Inervatie: - nervul musculocutan;
Actiune: - flexor si adductor al bratului;

9. Muschiul triceps brahial.

Muschiul triceps brahial

Origine: - capul lung – tuberculul infraglenoidian;

- capul lateral – septul intermuscular lateral si fata posterioara a
humerusului;
- capul medial – septul intermuscular medial si fata posterioara a
humerusului;
Insertie: - olecran;
Raporturi: - acoperit proximal de muschiul deltoid;
- nervul radial si vasele brahiale profunde trec intre el si humerus;
- medial de el, coboara nervul ulnar;
Inervatie: - nervul radial;
Actiune: - extensor al bratului si antebratului;
- adductor al bratului;

10. Muschii regiunii anterioare a antebratului

Muschii regiunii anterioarea antebratului sunt dispusi in patru planuri astfel:

1. Muschii rotund pronator, flexor radial al carpului, palmar lung si flexor
ulnar al carpului;
2. Muschiul flexor superficial degete;
3. Muschii flexor profund degete si lung al policelui;
4. Muschiul patrat pronator.

Muschiul rotund pronator

Origine: - epicondilul medial si procesul coronoid;

Insertie: - fata laterala a radiusului;
Raporturi: - acopera muschiul brahial si flexor superficial degete;
 15

Inervatie: - nervul median;

Actiune: - flexor al antebratului si pronator;

Muschiul flexor radial al carpului

Origine: - epicondilul medial si fascia antebratului;

Insertie: - fata anterioara a bazei metacarpianului 3;
Raporturi: - acopera muschiul flexor superficial degete;
Inervatie: - nervul median;
Actiune: - flexor al antebratului;

Muschiul palmar lung

Origine: - epicodilul medial si fascia antebratului;

Insertie: - aponeroza palmara;
Raporturi: - acopera muschiul flexor superficial degete si distal nervul median;
Inervatie: - nervul median;
Actiune: - flexor al mainii si tensor al aponevrozei palmare;

Muschiul flexor ulnar al carpului

Origine: - epicondilul medial si buza mediala a olecranului;

Insertie: - pisiform;
Raporturi: - acopera muschii flexor superficial si profund degete;
- de la jumatatea antebratului acopera nervul ulnar;
Inervatie: - nervul ulnar;
Actiune: - flexor si adductor al mainii;

Muschiul flexor superficial degete

Origine: - epicondilul medial si marginea mediala a procesului coronoid si fata

anterioara a radiusului;
Insertie: - fetele laterale ale bazei falangei mijlocii;
 16

Raporturi: - acopera muschiul flexor profund degete;

- intre cei 2 flexori se afla nervul median si vasele ulnare;
Inervatie: - nervul median;
Actiune: - flexor al falangei mijlocii a degetelor 2-5;

Muschiul flexor profund degete

Origine: - fata anterioara a ulnei, membrana interosoasa si fata anterioara a

radiusului;
Insertie: - fata palmara a bazei falangei distale a degetelor 2-5;
Raporturi: - acoperit de muschiul flexor superficial degete;
- pe tendoanele de insertie au originea muschii lombricali;
- medial de acesta se afla muschiul flexor ulnar al carpului si MVN
ulnar;
- lateral de acesta se afla MVN interosos si muschiul flexor lung
police;
Inervatie: - fasciculul medial – nervul ulnar;
- fasciculul lateral – nervul median;

Muschiul flexor lung al policelui

Origine: - fata anterioara a radiusului si partea laterala a membranei

interosoase;
Insertie: - fata anterioara a bazei falangei distale a policelui;
Raporturi: - acoperit de muschii flexor superficial degete, flexor radial al
carpului si brahioradial;
- intre muschiul flexor superficial degete, flexor lung police si flexor
radial al carpului gasim ramura superficiala a nervului radial si vasele radiale;
Inervatie: - nervul median;
Actiune: - flexor al falangei distale a policelui;

Muschiul patrat pronator

Origine: - marginea anterioara si mediala in patrimea inferioara a ulnei;

Insertie: - fata anterioara a radiusului;
 17

Raporturi: - posterior vine in raport cu radiusul, ulna si membrana interosoasa;

- anterior peste el trec tendoanele muschilor flexor ulnar al carpului,
flexor superficial si profund degete;
Inervatie: - nervul median;
Actiune: - pronator al antebratului;

11. Muschii regiunii laterale a antebratului

Muschii regiunii laterale a antebratului sunt in numar de 4 si sunt reprezentati
de:
- Muschiul brahioradial;
- Muschiul lung extensor radial al carpului;
- Muschiul scurt extensor radial al carpului;
- Muchiul supinator;

Muschiul brahioradial
Origine: - marginea laterala a humerusului;
Insertie: - procesul stiloid al radiusului;
Raporturi: - acoperit de fascia antebratului;
- acopera muschii extensor radial al carpului si rotund pronator;
- delimiteaza lateral santul bicipital lateral;
- in raport cu ramura superficiala a nervului radial si vasele radiale;
Inervatie: - nervul radial;
Actiune: - semipronator al antebratului;

Muschiul lung extensor radial al carpului

Origine: - treimea distala a marginii laterale a humerusului;
Insertie: - fata posterioara a bazei metacarpianului 2;
Raporturi: - acoperit proximal de muschiul brahioradial;
 18

- acoperit distal de muschii lung abductor, lung si scurt extensor ai

policelui;
- acopera muschiul scurt extensor radial al carpului;
Inervatie: - nervul radial;
Actiune: - extensia si abductia mainii;

Muschiul scurt extensor radial al carpului

Origine: - epicondilul lateral;
Insertie: - procesul stiloid al bazei metacarpianului 3;
Raporturi: - acoperit de muschiul lung extensor radial al carpului;
- tendonul sau trece prin tabachera anatomica;
Inervatie: - nervul radial;
Actiune: - extensia si abductia ( mai redusa ) a mainii;

Muschiul supinator
Origine: - sub incizura radiala a ulnei;
Insertie: - fata laterala si anterioara a treimii proximale a radiusului;
Raporturi: - acoperit de muschii extensori radiali ai carpului si de muschiul
extensor al degetelor si degetului mic si de muschiul extensor ulnar al carpului;
Inervatie: - nervul radial;
Actiune: - supinator al antebratului;

12. Muschii regiunii posterioare a antebratului

 19

Regiunea posterioara a antebratului cuprinde 8 muschi dispusi in 2 planuri:

 Superficial: muschiul extensor al degetelor, muschiul extensor al
degetului mic, muschiul extensor ulnar al carpului, muschiul anconeu;

 Profund: muschiul abductor al policelui, muschiul scurt extensor al

policelui, muschiul lung extensor al policelui, muschiul extensor al
indexului;
Muschiul extensor al degetelor
Origine: - epicondilul lateral, fata posterioara a fasciei antebratului;
Insertie: - degetele 2-5 prin 3 lame tendinoase, una mijlocie pe fata posterioara
si 2 colaterale care o ocolesc pe cea mijlocie si se unesc, inserandu-se pe
falanga distala;
Raporturi: - trece pe sub retinaculul extensorilor;
- acopera muschii stratului profund, muschiul supinator si vasele
interosoase posterioare;
Inervatie: - nervul radial;
Actiune: - extensor al degetelor;

Muschiul extensor al degetului mic

Origine: - epicondilul lateral si fascia antebratului;
Insertia: - fetele dorsale ale bazelor falangelor 2,3,5;
Raporturi: - trece pe sub retinaculul extensorilor;
- acopera muschii stratului profund, muschiul supinator si vasele
interosoase posterioare;
Inervatie: - nervul radial;
Actiune: - extensor al degetului mic;

Muschiul extensor ulnar al carpului

Origine: - epicondilul lateral si fascia antebratului;
Insertia: - partea mediala a bazei metacarpianului 5;
Raporturi: - situat cel mai medial;
Inervatie: - nervul radial;
Actiune: - extensor si adductor al mainii;

Muschiul anconeu
Origine: - epicondilul lateral;
Insertie: - marginea laterala a olecranului;
 20

Raporturi: - acopera articulatia cotului;

Inervatie: - nervul radial;
Actiune: - extensor al antebratului;

Muschiul abductor al policelui

Origine: - fetele posterioare ale ulnei si radiusului si membrana interosoasa;
Insertie: - partea laterala a bazei primului metacarpian;
Raporturi: - in jumatatea distala a antebratului e supeficial;
- incruciseaza muschii extensori radiali ai carpului;
Inervatie: - nervul radial;
Actiune: - abductia policelui si mainii;

Muschiul scurt extensor al policelui

Origine: - fata posterioara a membranei interosoase si a oaselor antebratului;
Insertia: - fata posterioara a bazei falangei proximale a policelui;
Raporturi: -
Inervatie: - nervul radial;
Actiune: - extensor al falangei proximale si abductor al policelui;

Muschiul lung extensor al policelui

Origine: - fata posterioara a ulnei si a membranei interosoase;
Insertie: - fata dorsala a falangei distale a policelui;
Raporturi: - tendonul merge initial cu muschiul scurt extensor police, apoi se
despart proximal de retinaculul extensorilor si se reintalnesc in dreptul
metacarpianului 1;
- delimiteaza medial tabachera anatomica;
Inervatie: - nervul radial;
Actiune: - extensor si abductor al policelui;

Muschiul extensor al indexului

Origine: - fata posterioara a ulnei si membranei interosoase;
Insertie: - articulatia metacarpofalangiana a indexului;
Raporturi: - cel mai medial muschi profund;
Inervatie: - nervul radial;
Actiune: - extensor al indexului;
 21

13. Fasciile membrului superior. Teci sinoviale. Implicatii

clinice
Fascia bratului
Fascia bratului este situata sub piele si inconjoara bratul complet.
Superior, se continua cu fascia pectorala si fascia axilara, iar inferior se
insera pe epicondili si pe olecran si se continua de aici cu fasciile antebratului.
De pe fata profunda a fasciei bratului se desprind septurile intermusculare
lateral si medial, care separa lojele anterioara de cea posterioara. Septurile
intermusculare se prind pe humerus.
Pe fata superficiala a fasciei brahiale gasim:
 Vene:
- Vena cefalica;
- Vena bazilica;
 Ramuri cutanate nervoase:
- Nerv cutanat brahial medial (N.C.B.M.);
- Nerv cutanat brahial posterior (N.C.B.P.) – ramura din nervul radial;
- Nerv cutanat brahial lateral inferior (N.C.B.L.I.) – ramura din nervul
radial;
- Nerv cutanat brahial lateral superior (N.C.B.L.S.) – ramura din nervul
axilar;
Fascia antebratului
Fascia antebratului continua fascia bratului de la nivelul epicondililor si olecran.
Aceasta inconjoara antebratul, iar in portiunea distala se continua cu fascia
eminentelor tenare si hipotenare.
Pe fata sa sperficiala regasim:
 Vene:
- Vena cefalica;
- Vena bazilara;
 Ramuri nervoase cutanate:
- Nerv cutanat antebrahial lateral;
- Nerv cutanat anrebrahial medial;
- Nerv cutanat antebrahial posterior – ramura din nervul radial;
De pe fata profunda se desprind septuri intermusculare care separa cele 3
loje: anterioara, laterala, posterioara.
 22

De pe fata profunda se desprind fibre care furnizeaza fascii muschilor

antebratului.

Teci sinoviale
1. Teaca sinoviala a muschilor flexori
Teaca sinoviala reprezinta o formatiune fiboasa care inveleste tendoanele
muschilor flexori, pornind din regiunea distala a antebratului, continand in
regiunea palmara si invelind tendoanele flexorilor la nivelul degetelor.
Exista o teaca sinoviala proprie tendonului muschiului flexor radial carp si o
teaca proprie pentru tendonul muschiului flexor lung police.
Cele 4 tendoane ale flexorilor superficiali degete au o teaca comuna si cele 4
tendoane ale flexorilor profunzi degete au tot o teaca comuna. Aceste 2 teci
comune inconjoara tendonul flexorilor in portiunea distala a antebratului, in
regiunea carpiana cand aceste tendoane trec prin canalul carpian si mai
departe in regiunea palmara, dupa care, teaca se continua neintrerupt pe
tendoanele pentru degetele 1 si 5. Acestea vor avea o teaca sinoviala digito-
carpiana continua pe cele 2 tendoane ale flexorilor.
Teaca sinoviala pentru degetele 2,3 si 4 se intrerupe in regiunea palmara si
reapare, investind cele 2 tendoane pentru fiecare din degetele 2,3 si 4. Teaca
sinoviala are o portiune digitala, apoi se intrerupe si va reacoperi aceste
tendoane in regiunea palmara si carpiana.
Implicatie clinica
Leziunile suprainfectate ale degetelor 1 si 5 se pot agrava prin difuziunea
infectiei de-a lungul tecilor sinoviale 1 si 5 in regiunea palmara si mai departe
in regiunea anterioara a antebratului.
Infectiile degetelor 2,3 si 4 raman la nivelul acestor degete si nu se propaga in
regiunea antebratului.

2.Teaca sinoviala a muschilor extensori

Teaca sinoviala acopera tendoanele muschilor extensori din loja laterala si loja
posterioara a antebratului numai la nivelul fetei dorsale a carpului.
Tecile sinoviale invelesc aceste tendoane in urmatoarea ordine:
1. Teaca sinoviala pentru fiecare dintre tendoanele muschilor lung abductor
police, scurt extensor police – compartiment 1;
 23

2. Teci sinoviale proprii pentru extensor radial carp, lung si scurt –

compartiment 2;
3. Teaca sinoviala pentru tendonul muschiului extensor lung police –
compartiment 3;
4. Teaca sinoviala comuna pentru cele 4 tendoane ale muschilor extensori
degete si extensor al indexului – compartiment 4;
5. Teaca sinoviala pentru tendonul muschiului extensor deget mic –
compartiment 5;
6. Teaca sinoviala pentru tendonul muschiului extensor ulnar al carpului –
compartiment 6;
Tecile sinoviale invelesc tendoanele pentru a le proteja de raportul strans cu
planul osos care poate distruge tendonul prin frecare continua in timpul
miscarilor de flexie/extensie ale mainii.
De pe fata profunda a fasciei antebratului se desprind septuri fibroase care
se insera pe crestele si tuberculul de pe fata posterioara a epifizei distale a
radiusului, delimitand astfel tunele fibroase prin care trec tendoanele
muschilor extensori din loja laterala si posterioara.
Tecile sinoviale ale muschilor flexori si extensori sunt acoperite in regiunea
carpiana de retinaculele fibroase: - flexori – anterior;
- extensori – posterior;

Sindromul de compartiment
In cazul unor traumatisme de brat/antebrat cu strivire care nu implica o plaga
deschisa, in loja musculara afectata apare un hematom care comprima tesutul
muscular, filetele nervilor sau ramurile vasculare. Astfel, loja sufera de hipoxie
care duce la ischemie, necroza, tulburari de mobilitate si parastezii.
Solutia: deschiderea larga pentru a se degaja hematomul.

14. Retinaculele flexorilor si extensorilor. Canalul carpian.

 24

Retinaculul flexorilor
Retinaculul flexorilor este o ingrosare a fasciei antebratului continuata la
acest nivel. Acesta este reprezentat de o formatiune fibroasa care are un dublu
strat:
- Superficial de fibre verticale si oblice;
- Profund de fibre transversale;
Acesta se prinde in 4 puncte:
 Tuberculul scafoidului;
 Tuberculul trapezului;
 Pisiform;
 Carligul osului hamat;
Acestea delimiteaza impreuna cu fata concava anterioara a carpului, canalul
carpian. In interiorul canalului carpian gasim tecile sinoviale ale muschilor
flexori, cu exceptia tendonului flexorului ulnar al carpului si nervul median.

Retinaculul extensorilor
Retinaculul extensorilor este o formatiune fibroasa care acopera tendoanele
muschilor extensori din lojele laterala si posterioara, tendoane care la acest
nivel sunt acoperite de teci sinoviale.
Aceasta trece peste toate cele 6 compartimente de teci sinoviale, pornind
dinspre lateral de pe radius ( extremitatea laterala a osului) si terminand
medial, unde se insera pe capul ulnei.
De pe fata profunda se desprind fibre ce se insera pe tuberculul si crestele
de pe fata posterioara a epifizei distale a radiusului, contribuind la delimitarea
tunelelor fibroase prin care trec tendoanele extensorilor.

15. Regiunea axilara.

 25

Regiunea axilara este o regiune topografica care are forma de piramida

patrulatera cu o baza, un varf si 4 pereti.
Baza este scobita datorita tesutului conjunctiv al regiunii care, sub forma de
ligamente axilare, trage de pielea axilei. In pielea axilei gasim foliculi pilosi,
glande sebacee si glande sudoripare.
Varful este situat profund, delimitat intre clavicula, coasta 1 si procesul
coracoid; prin varful axilei trece artera subclavie, devenind artera axilara, iar
vena axilara are traiect invers si se continua cu vena subclavie.
Peretii:
 Anterior: - format din muschiul pectoral mare si pectoral mic;
- muschiul pectoral mic este in raport strans cu artera axilara pe
care o imparte in 3 parti: suprapectorala, retropectorala si infrapectorala;
Artera axilara e acoperita anterior de muschiul pectoral mare in portiunea
suprapectorala si infrapectorala, iar in portiunea retropectorala de muschiul
pectoral mare si muschiul pectoral mic.
Muschiul pectoral mic este in raport strans cu grupul anterior de ganglioni
limfatici axilari.
 Posterior: - reprezentat de muschiul subscapular si muschiul rotund
mare, situat inferior de muschiul subscapular.
SUS
Subscapular
Rotund mare
Marele dorsal – care se rasuceste inferior de rotund mare pentru a se duce in
santul intertubercular de pe humerus
JOS
- se gasesc artera subscapulara, vena subscapulara si grupul
posterior de ganglioni limfatici;

 Medial: - format de muschiul dintat anterior, pe care coboara:

1. artera toracica laterala, ramura din artera axilara;
2. nervul toracic lung, ramura colaterala al plexului brahial;

 Lateral: - format de humerus (colul chirurgical + o parte din diafiza

humerala si muschiul coracobrahial). In traiectul sau de la procesul
coracoid la insertia pe fata antero-mediala a humerusului.
 26

Continutul axilei:
1. Manunchiul vasculo-nervos axilar principal: artera axilara, vena axilara,
ramurile terminale ale plexului brahial;
2. Manunchiul vasculo-nervos axilar secundar: ramurile colaterale ale arterei
axilare si ramurile colaterale ale plexului brahial;

16. Regiunea anterioara a cotului. Santurile bicipitale.

Regiunea anterioara a cotului este delimitata de 2 linii orizontale: una

superioara si una inferioara de plica cotului, la 1-2 cm de aceasta.
Aceasta regiune este impartita de tendonul muschiului biceps brahial in 2
santuri:
- sant bicipital medial;
- sant bicipital lateral;
Regiunea anterioara a cotului se mai numeste si fosa cubitala; podeaua fosei
e formata de muschiul brahial.

Santul bicipital medial

Delimitare:
 Lateral: - tendonul muschiului biceps brahial;
 Medial: - muschiul rotund pronator;
Santul e acoperit de aponevroza bicipitala care reprezinta o expansiune
aponevrotica desprinsa din tendonul muschiului biceps brahial.
Continut:
 Profund:
- Artera brahiala, artera radiala si artera ulnara;
- Vena brahiala;
- Nerv median;
 Superficial:
- Vena bazilica;
- Nerv cutanat antebrahial medial;
 27

Cel mai profund in sant se afla anastomoza dintre ramura descendenta

anterioara a arterei colaterale ulnare inferioare si ramura anterioara a arterei
recurente ulnare.

Santul bicipital lateral

Delimitare:
 Lateral: - muschiul brahioradial;
 Medial: - tendonul muschiului biceps brahial;
Continut:
 Profund:
- nerv radial + diviziunile lui;
- anastomoza dintre artera recurenta radiala – ramura din artera
radiala si artera colaterala radiala – ramura din artera brahiala
profunda;
 Superficial:
- Vena cefalica;
- Nervul cutanat antebrahial lateral – ramura din nervul musculocutan;

17. Santul pulsului. Tabachera anatomica. Topografia treimii

distale a fetei anterioare a antebratului.
 28

Santul pulsului
Santul pulsului este o regiune topografica de pe fata anterioara a portiunii
distale a antebratului in partea sa laterala.
Delimitare:
 Lateral: - tendonul muschiului brahioradial;
 Medial: - tendonul muschiului flexor radial carp;
Continut:
 Artera radiala care se palpeaza la acest nivel prin compresiunea ei pe
plan osos dur reprezentat de fata anterioara a epifizei distale a
radiusului, acoperita de muschiul patrat pronator.

Tabachera anatomica
Tabachera anatomica este o regiune topografica situata in partea laterala a
fetei dorsale a mainii.
Delimitare:
 Lateral: - tendonul muschiului lung abductor police;
- tendonul muschiului scurt extensor police;
 Medial: - tendonul muschiului lung extensor police;
Podeaua tabacherei este scafoidul si o parte mica din trapez in apropierea
varfului tabacherei.

Continut:
 Artera radiala coboara in sant de pe fata laterala a scafoidului, dupa ce a
intrat in tabachera, pe sub tendonul muschiului brahioradial.
Superficial de artera radiala regasim: - ramuri dorsale desprinse din ramura
superficiala a nervului radial;
- vena cefalica cu originea in reteaua
venoasa dorsala a mainii;

18. Regiunea palmara.

Regiunea palmara este impartita in 3 zone: tenara, palmara mijlocie si
hipotenara si prezinta urmatoarea stratificare:
 29

1. Piele;
2. Aponevroza palmara (tendonul muschiului palmar lung care se lateste la
acest nivel);
3. Arcul arterial palmar superficial din care se desprind arterele digitale
palmare comune, insotite de nervii digitali palmari comuni – ramuri ale
nervilor median si ulnar;
4. Cele 4 tendoane ale muschilor flexori superficial degete;
5. Cele 4 tendoane ale muschilor flexori profund degete si cei 4 muschi
lombricali inserati pe aceste tendoane;
6. Corpurile metacarpienelor, intre care se delimiteaza spatiile interosoase,
ocupate de muschii interososi - 3 palmari;
- 4 dorsali;
Trecand transvers peste bazele metacarpienelor, exista arcul arterial palmar
profund si ramura profunda a nervului ulnar.
Din arcul arterial palmar profund se desprind arterele metacarpiene
palmare, ce coboara in spatiile interosoase pe muschii interososi.
Eminenta tenara Loja palmara mijlocie Eminenta hipotenara

1. Muschiul scurt 1. 4 muschi 1. Muschiul

abductor police lombricali abductor deget
- 2 laterali; mic;
- 2 mediali;

2. Muschiul scurt 2. 3 muschi interososi 2. Muschiul flexor deget

flexor police palmari; mic;
– cap superficial;
- cap profund;

3. Muschiul adductor 3. 4 muschi 3. Muschiul opozant

police; interososi dorsali; deget mic;

4. Muschiul opozant 4. Muschiul palmar

police; scurt;
In aceste spatii, se desprind ramurile perforante care trec profund prin
muschii interososi pentru a se anastomoza cu arterele metacarpiene dorsale
din arcul carpian dorsal.
 30

!!! inervat de nerv ulnar;

!!! inervat de nerv median;

19. Artera axilara – traiect, raporturi, ramuri

Artera axilara continua artera subclavie de la varful axilei si se termina la
marginea inferioara a muschiului pectoral mare, de unde se continua cu artera
brahiala.
Muschiul pectoral mic trece anterior de artera axilara si o imparte in 3 zone:
- portiunea suprapectorala;
- portiunea retropectorala;
- portiunea infrapectorala;

Raporturi portiunea suprapectorala:

 Anterior: - muschiul pectoral mare;

- fascia clavipectorala;
- nerv pectoral lateral;
- vena cefalica care se varsa in vena axilara;
 Posterior: - primul spatiu intercostal cu muschiul intercostal;
- primele digitatii ale muschiului dintat anterior;
- nerv pectoral medial;
- fasciculul medial al plexului brahial;
 Lateral: - fasciculul lateral al plexului brahial;
 31

- fasciculul posterior al plexului brahial;

- muschiul coracobrahial;
 Medial: - vena axilara;

Raporturi portiunea retropectorala:

 Anterior: - muschiul pectoral mare si muschiul pectoral mic;

 Posterior: - muschiul subscapular;
- fasciculul posterior al plexului brahial;
 Lateral: - muschiul coracobrahial;
 Medial: - vena axilara;
- fasciculul medial al plexului brahial;

Raporturi portiunea infrapectorala:

 Anterior: - muschiul pectoral mare;
 Posterior: - portiunea terminala a muschiului subscapular;
- muschiul latissimus dorsi;
- muschiul rotund mare;
- nerv radial;
 Lateral: - muschiul coracobrahial;
- nervul musculocutan;
- nervul median;
 Medial: - vena axilara;
- nervul ulnar;
- nerv cutanat antebrahial medial;

Ramurile arterei axilare

 32

1. Artera toracica superioara se distribuie peretelui antero-lateral

toracic irigand muschii peretelui antero-lateral si glanda mamara.
Aceasta se anastomozeaza cu:
- Ramura pectorala a arterei toraco-acromiala;
- Ramuri mamare laterale din artera toracica laterala;

2. Artera toraco-acromiala se afla pe fata anterioara a arterei axilare, iar

originea ei este inconjurata de ansa pectoralilor.
 Ramuri:
a. Ramura acromiala se indreapta catre acromion trecand pe sub
muschiul deltoid pe care il iriga;
b. Ramura claviculara are traiect de-a lungul claviculei, irigand muschiul
subclavicular;
c. Ramura deltoidiana coboara in santul delto-pectoral, delimitat intre
muschiul deltoid si muschiul pectoral mare;
Prin acest sant urca si vena cefalica, iriga muschiul deltoid.
d. Ramurile pectorale coboara intre muschii pectorali si iriga toti
muschii si peretele antero-lateral si glanda mamara. Aceasta se
anastomozeaza cu ramurile mamare laterale ale arterei toracice
laterale.

3. Artera toracica laterala coboara pe peretele medial al axilei, pe

muschiul dintat anterior impreuna cu nervul toracic lung.
Vascularizeaza muschii antero-laterali ai toracelui.
Prin ramuri mamare laterale vascularizeaza glanda mamara.
4. Artera circumflexa humerala anterioara inconjoara colul chirurgical al
humerusului pe fata lui anterioara si se anastomozeaza cu artera
 33

circumflexa humerala posterioara, irigand capul humeral.

5. Artera circumflexa humerala posterioara se desprinde inferior de

precedenta si este de calibru mau mare. Aceasta este insotita de
nervul axilar, impreuna cu care trece prin spatiul humero-birondo-
tricipital. Inconjoara posterior colul chirurgical si se anastomozeaza
cu artera circumflexa humerala anterioara formand un inel arterial in
jurul colului chirurgical din care se desprind ramuri fine ce iriga capul
humeral.
6. Artera subscapulara se afla in portiunea infrapectorala, fiind cea mai
voluminoasa ramura a arterei axilare.
In raport cu peretele posterior al axilei si cu muschiul subscapular pe
care il iriga. Aceasta contribuie la formarea retelei arteriale
anastomotice periscapulare alaturi de artera suprascapulara (artera
subclavie) si artera dorsala a scapulei (artera subclavie).
Artera subscapulara emite ramuri colaterale – artera circumflexa a
scapulei care se desprinde perpendicular pe trunchiul arterei scapulare
si trece prin spatiul birondo-tricipital in regiunea posterioara a scapulei
unde se anastomozeaza.
Dupa ce a emis artera circumflexa subscapulara se va continua cu
ramura sa terminala – artera toraco-dorsala care merge impreuna cu
vena si nervul omonime de-a lungul marginii superioare a muschiului
latissimus dorsi pe care il iriga.
 34

20. Artera brahiala – traiect, raporturi, ramuri

Artera brahiala incepe la marginea inferioara a muschiului pectoral mare si se
termina la 1 cm distal de plica cotului, unde, in santul bicipital medial, situata
profund, se imparte in cele 2 ramuri terminale: artera radiala si artera ulnara.

Raporturi

Aceasta este situata superficial la nivelul bratului si coboara medial de

muschiul biceps brahial, muschiul ei satelit.
Artera brahiala impreuna cu vena brahiala si nervul median formeaza
manunchiul vasculo-nervos al bratului.
Nervul median e situat lateral de artera brahiala si apoi o incruciseaza
anterior si se asaza medial de ea, aceasta incrucisare are loc in dreptul insertiei
distale a muschiului coracobrahial.

Posterior de artera brahiala se afla de sus in jos:

- cap lung triceps brahial;
- cap medial triceps brahial;
- insertia muschiului coracobrahial;
- muschiul brahial;
Artera brahiala se palpeaza in santul bicipital medial.

Ramurile arterei brahiale

1. Artera brahiala profunda se desprinde de pe fata postero-mediala a

arterei brahiale si insoteste nervul radial prin spatiul humero-rondo-
 35

tricipital si apoi impreuna cu nervul radial coboara prin santul nervului

radial de pe fata posterioara a humerusului; iriga muschii bratului.
Din artera brahiala profunda se desprind:
 Artera nutritiva humerala;
 Artera deltoidiana;
 Artera colaterala medie care se anastomozeaza cu artera recurenta
interosoasa – ramura din artera interosoasa posterioara – ramura din
artera interosoasa comuna – ramura din artera ulnara. Aceasta
anastomoza contribuie la formare retelei arteriale periarticulare a
cotului (R.A.P.C.) .
 Artera colaterala radiala care coboara profund in santul bicipital
lateral unde se anastomozeaza cu artera recurenta radiala – ramura
din artera radiala. Aceasta anastomoza contribuie la formare retelei
arteriale periarticulare a cotului (R.A.P.C.) .
2. Artera colaterala ulnara superioara se desprinde din artera brahiala in
portiunea mijlocie a bratului si se imparte in 2 ramuri – anterioara;
- posterioara;
 Ramura anterioara coboara si se anastomozeaza cu ramura
ascendenta din artera colaterala ulnara inferioara;
 Ramura posterioara coboara, insotind nervul ulnar, in santul
nervului ulnar de pe fata posterioara a epicondilului medial, in
acest sant se anastomozeaza cu ramura posterioara a arterei
recurente ulnare - ramura din artera ulnara. Aceasta anastomoza
contribuie la formare retelei arteriale periarticulare a cotului
(R.A.P.C.).
3. Artera colaterala ulnara inferioara se desprinde aproximativ la 5 cm
superior de articulatia cotului si prezinta 2 ramuri.
 Ramura ascendenta se anastomozeaza cu ramura anterioara a
arterei colaterala ulnare superioare.
 Ramura descendenta coboara profund in santul bicipital medial,
aici se anastomozeaza cu ramura anterioara a arterei recurente
ulnare – ramura din artera ulnara.

21. Artera radiala - traiect, raporturi, ramuri

 36

Artera radiala este o ramura terminala a arterei brahiale, din care se

desprinde in santul bicipital medial.
Raporturi
Din santul bicipital medial coboara usor oblic spre marginea laterala a
antebratului, in acest traiect, ea trece superficial de:
- Tendonul muschiului biceps brahial;
- Muschiul supinator;
- Insertia distala a muschiului rotund pronator;
Coboara de-a lungul marginii laterale a radiusului, incruciseaza anterior
capul radial al muschiului flexor superficial degete, apoi anterior de
muschiul flexor lung police, in portiunea distala a antebratului ajunge
anterior de muschiul patrat pronator.
In traiectul ei descendent este acoperita proximal de muschiul brahioradial,
iar distal este superficial situata in santul pulsului, unde se palpeaza.
La acest nivel, artera este superficial acoperita doar de piele si fascicule.
In traiect descendent la antebrat este insotita lateral de ramura superficiala a
nervului radial.
Din santul pulsului trece pe sub tendonul muschiului brahioradial si intra in
tabachera anatomica pe care o strabate oblic prin santul de pe scafoid.
In tabachera anatomica, superficial de artera radiala se afla ramura dorsala
din ramura superficiala a nervului radial si vena cefalica.
Artera radiala paraseste tabachera anatomica si strabate primul spatiu
interosos trecand prin primul muschi interosos dorsal. Trece prin muschiul
adductor police si intra in regiunea palmara unde se termina, anastomozandu-
se cu ramura profunda a arterei ulnare, formand arcul arterial palmar profund.

Ramurile arterei radiale

1. Artera recurenta radiala;
2. Artera nutritiva radiala;
3. Ramuri pentru muschi;
4. Ramuri carpiene palmare;
5. Ramuri carpiene dorsale;
 37

6. Ramuri superficiale;
7. Artera principala police;
8. Artera radiala index;
9. Partea terminala a arterei radiale;

1. Artera recurenta radiala urca in sus intrand profund in santul bicipital

lateral unde se anastomozeaza cu artera colaterala radiala – ramura
din artera brahial profunda, contribuid la R.A.P.C.
2. Artera nutritiva radius.
3. Ramuri musculare pentru muschii din partea laterala a antebratului.
4. Ramuri carpiene palmare (vezi subiectul 24).
5. Ramuri carpiene dorsale (vezi subiectul 24).
6. Ramurile superficiale ale arterei radiale (vezi subiectul 23).
7. Artera principala a policelui, se desprinde din artera radiala cand
aceasta a intrat in regiunea palmara, se indreapta spre baza policelui
unde se impate in 2 ramuri ce coboara pe lateralele policelui si se
anastomozeaza la varful acestuia formand arcul arterial policeal.
8. Artera radiala a indexului coboara pe marginea laterala a acestuia pe
care o iriga.
9. Portiunea terminala a arterei radiale (vezi subiectul 24).

22. Artera ulnara - traiect, raporturi, ramuri

Artera ulnara este o ramura terminala a arterei brahiale din care se

desprinde in santul bicipital medial. Aceasta coboara profund de:
- Muschiul rotund pronator;
- Muschiul flexor radial carp;
- Muschiul palmar lung;
- Muschiul superficial degete;
si este situata pe muschiul flexor profund degete.

Raporturi
 38

La acest nivel, nervul median e situat medial de ea, o incruciseaza anterior si

trece lateral de ea.
Artera ulnara coboara pe muschiul flexor profund degete, fiind acoperita de
muschiul flexor ulnar carp – muschi satelit.
Nervul ulnar insoteste medial artera ulnara.
In jumatatea proximala a antebratului, manunchiul vasculo-nervos ulnar e
acoperit complet de muschiul flexor ulnar carp.
In jumatatea distala, manunchiul vasculo-nervos ulnar devine superficial,
nervul ulnar trece in raport strans cu pisiformul, artera ulnara trece peste
retinaculul flexorilor si se termina in regiunea palmara, anastomozandu-se cu
ramura palmara superficiala din artera radial, formand arcul arterial palmar
superficial.

Ramurile arterei ulnare

1. Artera recurenta ulnara cu 2 ramuri: anterioara si posterioara;
2. Artera nutritive ulnara;
3. Ramuri pentru muschi;
4. Artera interosoasa comuna cu 2 ramuri: anterioara si posterioara;
5. Ramuri carpiene palmare;
6. Ramuri carpiene dorsale;
7. Ramura profunda;
8. Ramura terminal a arterei ulnare;

1. Artera recurenta ulnara care are 2 ramuri anterioara si posterioara se

anastomozeaza in R.A.P.C.;
2. Artera nutritiva ulnara;
3. Ramuri pentru muschii din partea mediala a antebratului;
4. Artera interosoasa comuna, scurta, prezinta 2 ramuri anterioara si
posterioara care coboara pe fetele corespunzatoare ale membrelor
interosoase insotite de nervii interososi corespunzatori. Artera
interosoasa se termina anastomozandu-se in arcul carpian dorsal.
Din artera interosoasa anterioara se desprinde artera nervului
median.
Din artera interosoasa posterioara se desprinde artera recurenta
interosoasa care se anastomozeaza in R.A.P.C.
5. Ramuri carpiene palmare (vezi subiectul 24).
6. Ramuri carpiene dorsale (vezi subiectul 24).
 39

7. Ramura profuna a arterei ulnare (vezi subiectul 24).

8. Portiunea terminal a arterei ulnare (vezi subiectul 23).

23. Arcul arterial palmar superficial

Arcul arterial palmar superficial (A.A.P.S.) se formeaza prin anastomoza

ramurilor superficiale ale arterei radiale cu portiunea terminala a arterei
ulnare.

Artere
 Ramurile superficiale ale arterei radiale se desprind in santul pulsului si
este numita asa pentru ca sare peste retinaculul flexorilor si peste
muschii eminentei tenare pe care ii iriga si intra in regiunea palmara
unde se anastomozeaza cu portiunea terminala a arterei ulnare,
formand A.A.P.S.
 40

 Portiunea terminala a arterei ulnare trece superficial de eminenta

hipotenara si se gaseste sub aponevroza palmara, unde se
anastomozeaza cu ramura palmara superficiala din artera radiala,
formand A.A.P.S.

Raporturi
Arcul arterial palmar superficial este situat sub aponevroza palmara si anterior
de cele 4 tendoane ale muschilor flexori superficial degete.
In convexitatea A.A.P.S. se desprind artere digitale palmare comune, insotite
de nervii digitali palmari comuni din nervii median si ulnar.
La baza degetelor, arterele digitale palmare comune se impart in cate 2
artere digitale palmare proprii, care sunt insotite de nervii digitali palmari
proprii corespunzatori.
Arterele digitale palmare comune se anastomozeaza cu arterele metacarpiene
palmare din A.A.P.P.
 41

24. Arcul arterial palmar profund si arcurile arteriale

carpiene
Arcul arterial palmar profund
Arcul arterial palmar profund (A.A.P.P.) se formeaza prin anastomoza portiunii
terminale a arterei radiale cu ramura palmara profunda a arterei ulnare.

Artere
 Portiunea terminala a arterei radiale se anastomozeaza in regiunea
palmara mijlocie, profund, cu ramura palmara profunda a arterei ulnare
si formeaza A.A.P.P., insotit de ramura profunda a nervului ulnar.

 Ramura profunda a arterei ulnare trece prin grosimea eminentei

hipotenare si intra in regiunea palmara mijlocie unde se anastomozeaza
cu portiunea terminala a arterei radiale, formand A.A.P.P.

Raporturi
Acest arc se gaseste in regiunea palmara mijlocie in raport cu bazele
metacarpienelor peste care se arcuieste si peste muschii interososi.
Arcul este acoperit de tendoanele muschilor flexori profund degete si de cei 4
muschi lombricali.
Mai superficial, se gasesc cele 4 tendoane ale muschilor flexori superficial
degete.
Din arcul arterial palmar profund se desprind arterele metacarpiene
palmare care coboara in spatiile interosoase in raport cu muschii interososi,
dau ramuri perforante care trec prin muschii interososi si se anastomozeaza cu
arterele metacarpiene dorsale din arcul carpian dorsal.

Arcul carpian palmar

 42

Arcul carpian palmar (A.C.P.) se formeaza prin anastomoza ramurilor carpiene

palmare radiale cu ramurile carpiene palmare ulnare.

Artere
 Ramurile carpiene palmare radiale se desprind in dreptul marginii
inferioare a muschiului patrat pronator, se indreapta medial de-a lungul
acestei margini si se anastomozeaza cu ramurile carpiene palmare ale
arterei ulnare, formand A.C.P.

 Ramurile carpiene palmare ulnare se anastomozeaza cu ramura similara

din artera radiala de-a lungul marginii inferioare a muschiului patrat
pronator, formand A.C.P.

Acest arc este situat pe fata anterioara a carpului care iriga articulatiile
carpului.

Arcul carpian dorsal

Arcul carpian dorsal (A.C.D.) se formeaza prin anastomoza ramurilor carpiene
dorsale ale arterei radiale cu ramurile carpiene dorsale ale arterei ulnare.

Artere
 Ramurile carpiene dorsale se desprind din artera radiala in tabachera
anatomica, avand traiect medial peste fata dorsala a carpului unde se
anastomozeaza cu ramurile carpiene dorsale ale arterei ulnare, formand
A.C.D.

 Ramura carpiana dorsala se desprinde din artera ulnara in portiunea

distala a antebratului si coboara pe fata dorsala a carpului, unde se
anastomozeaza cu ramura similiara din artera radiala, formand A.C.D.
 43

 In arcul carpian dorsal se anastomeaza si artera interosoasa anterioara si

artera interosoasa posterioara.

Raporturi
Din A.C.D. se desprind arterele metacarpiene dorsale care coboara in spatiile
interosoase, in raport cu muschii interososi dorsali.
Metacarpienele dorsale primesc in spatiile interosoase ramuri perforante
anastomotice din arterele metacarpiene palmare care se desprind din A.A.P.P.

25. Venele cefalica si bazilica

Vena cefalica
Vena cefalica are originea in portiunea laterala a retelei veneoase dorsale a
mainii. Aceasta urca superficial prin tabachera anatomica, de-a lungul marginii
laterale a antebratului.
Urca superficial prin santul bicipital lateral si apoi pe fata laterala a bratului
si apoi prin santul delto-pectoral unde se gaseste impreuna cu ramura
deltoidiana din artera toraco-acromiala.
La acest nivel, vena cefalica se poate denuda (abordul venos
semipermanent cu un cateter la bolnavii in stare critica).
Se indreapta medial, incruciseaza anterior artera axilara si se varsa in vena
axilara.

Vena bazilara
Vena bazilara are originea in portiunea mediala a retelei venoase dorsale a
mainii. Aceasta urca pe marginea mediala a antebratului, apoi superficial prin
santul bicipital medial si apoi pe fata mediala a bratului perforeaza fascia
acestuia si se varsa in vena brahiala.
 44

26. Retele arteriale periarticulare ale membrului superior

Retelele arteriale periarticulare ale membrului superior sunt reprezentate

de:
1. Reteaua arteriala a cotului
Reteaua arteriala a cotului se formeaza prin anastomoza a mai multor artere:
 Artera colaterala radiala care coboara profund in santul bicipital lateral
unde se anastomozeaza cu artera recurenta radiala – ramura din artera
radiala;
 Artera colaterala medie care se anastomozeaza cu artera recurenta
interosoasa – ramura din artera interosoasa posterioara – ramura din
artera interosoasa comuna – ramura din artera ulnara.
 Ramura anterioara a arterei colaterale ulnare superioare – ramura din
artera brahiala profunda care se anastomozeaza cu ramura ascendenta
din artera colaterala ulnara inferioara.
 Ramura posterioara a arterei colaterale ulnare inferioare – ramura din
artera brahiala profunda care se anastomozeaza cu ramura posterioara a
arterei recurente ulnare – ramura din artera ulnara in santul nervului
ulnar, nerv pe care il insoteste.
 Ramura descedenta a arterei colaterale ulnare inferioare – ramura din
artera brahiala profunda care coboara profund in santul bicipital medial,
 45

aici se anastomozeaza cu ramura anterioara a arterei recurente ulnare –

ramura din artera ulnara

2. Reteaua arteriala a umarului

Reteaua arteriala a umarului se formeaza prin anastomoza a mai multor
artere:
 Artera subscapulara – cea mai voluminoasa ramura din artera
axilara + artera circumflexa a scapulei;
 Artera suprascapulara – ramura din trunchiul tiro-cervical –
ramura din artera subclavie;
 Artera dorsala a scapulei ce provine indirect din artera subclavie.

Din aceasta anastomoza se formeaza vasele pentru muschii umarului.

27. Plexul brahial – formare, parti si raporturi.

 Plexul brahial se formeaza prin anastomoza ramurilor ventrale ale

nervilor spinali cervicali C5-C8 si T1.
 Ramura ventrala a lui C5 se anastomozeaza si cu ceva fibre din ramura
ventrala a lui C4.
 Ramurile ventrale C5-C6 se unesc si formeaza trunchiul superior al
plexului brahial (T.S.).
 Ramura ventrala C7 formeaza trunchiul mijlociu al plexului brahial
(T.M.).
 Ramurile ventrale C8-T1 se unesc si formeaza trunchiul inferior al
plexului brahial (T.I.).
 Ramurile ventrale si trunchiurile plexului brahial formeaza impreuna
partea supraclaviculara a plexului brahial.
 Fiecare trunchi da o ramura anterioara si una posterioara.
 Ramurile anterioare ale trunchiului superior si mijlociu formeaza
fasciculul lateral al plexului brahial (F.L.).
 Ramurile posterioare ale celor 3 trunchiuri se unesc si formeaza
fasciculul posterior al plexului brahial (F.P.).
 Ramura anterioara a trunchiului inferior formeaza fasciculul medial al
plexului brahial (F.M.).

Fasciculele emit ramuri terminale, care sunt:

 46

 Din fasciculul lateral: - nervul musculocutan;

- ramura laterala a nervului median;
 Din fasciculul posterior: - nervul axilar;
- nervul radial;
 Din fasciculul medial: - nervul ulnar;
- nervul cutanat antebrahial medial;
- nervul cutanat brahial medial;
- ramura mediala a nervului median;

Din ramurile ventrale ale nervilor spinali, din trunchiuri si din fascicule se
desprind ramurile colaterale ale plexului brahial care sunt:
1. Nervul toracic lung (C5-C7);
2. Nervul dorsal al scapulei (C5);
3. Nervul suprascapular (T.S.);
4. Nervii pectorali lateral + medial (F.L.+F.M.);
5. Nervii subscapulari (F.P.);
6. Nervul toraco-dorsal (F.P.);
 47

28. Nervul median-traiect, raporturi, ramuri, teritoriu de

inervatie
Nervul median este o ramura terminala a plexului brahial, avand 2 radacini,
una laterala din fasciculul lateral si una mediala din fasciculul medial.
Cele 2 radacini se unesc anterior si lateral de artera axilara. Nervul median,
in axila, se gaseste lateral de artera axilara si coboara apoi lateral de artera
brahiala.
In dreptul insertiei muschiului coracobrahial, la nivelul humerusului, nervul
median incruciseaza anterior artera brahiala si trece medial de ea.
Impreuna cu artera brahiala si vena brahiala formeaza manunchiul vasculo-
nervos al bratului, situat medial de muschiul biceps brahial.
MVN al bratului coboara profund in santul bicipital medial, sant acoperit de
aponevroza bicipitala.
Nervul median trece printre capetele de origine ale muschiului rotund
pronator si ajunge in loja anterioara a antebratului.
In portiunea proximala a regiunii anterioare a antebratului, nervul incruciseaza
artera ulnara si apoi coboara intre muschiul flexor superficial si se asaza intre
tendonul muschiului flexor radial carp si tendonul muschiului flexor superficial
degete.
Acesta coboara superficial prin canalul carpian, fiind situat anterior de cele 4
tendoaneale muschiului flexor superficial degete, terminandu-se in regiunea
palmara.
 48

Ramuri
 Brat: !ꓱ
 Antebrat: ramuri motorii pentru musculatura lojei anterioare a bratului

1. Rotund pronator
2. Flexor radial carp + Flexor ulnar carp
3. Palmar lung
4. Flexor superficial degete
5. Flexor profund degete – portiune laterala;
- portiune mediala;
+ Flexor lung police
6. Patrat pronator

I. Ramuri motorii;
II. Nerv interosos anterior;
III. Nerv ulnar;
Nervii interososi anteriori coboara pe fata anterioara a membranei interosoase
cu artera interosoasa anterioara- ramuri din artera interosoasa comuna –
ramura din artera ulnara.
Din artera interosoasa anterioara se desprinde o artera speciala ce hraneste
nervul interosos anterior – nerv median.
 Mana:
1. Ramura cutanata palmara se desprinde din nervul median inainte ca
nervul median sa intre in canalul carpian – senzitiv pentru pielea din loja
tenara si loja palmara mijlocie.
2. Nervii digitali comuni ce insotesc arterele digitale palmare comune din
A.A.P.S. La baza degetelor, nervii digitali palmari comuni se impart in 2
nervi digitali palmari proprii care coboara pe fetele care se privesc ale
degetelor.
Teritoriul motor al nervului median in regiunea palmara
Loja tenara
1. Abductor scurt police; - nerv median
2. Flexor scurt police – cap superficial; - nerv median
- cap profund; - nerv ulnar
3. Adductor police; - nerv ulnar
 49

4. Opozant police; - nerv median

Teritoriul senzitiv al nervului median la nivelul mainii

 50

29. Nervii axilar si radial- traiect, raporturi, ramuri, teritoriu

de inervatie

Nervul axilar
Nervul axilar este o ramura terminala din fasciculul posterior al plexului
brahial, situat posterior de artera axilara.
Se curbeaza de-a lungul colului anatomic al epifizei proximale humerale, iar
apoi impreuna cu artera circumflexa humerala posterioara – ramura din artera
axilara trece prin spatiul humero-birondo-tricipital si se termina dand ramuri
motorii pentru muschiul deltoid si muschiul rotund mic si ramura senzitiva care
se numeste nerv cutanat brahial lateral superior pentru – pielea portiunii
superioare a fetei laterale a bratului.

Nervul radial

Nervul radial este o ramura terminala din fasciculul posterior al plexului

brahial, situat posterior de artera axilara. Trece prin spatiul humero-rondo-
tricipital impreuna cu vasele brahiale profunde.

Apoi, coboara prin santul nervului radial de pe fata posterioara a humerusului

impreuna cu vasele brahiale profunde si apoi coboara in santul bicipital lateral
unde se imparte in cele 2 ramuri ale sale.

 Ramura superficiala coboara de-a lungul marginii laterale a antebratului

in raport strans cu artera radiala fata de care se gaseste lateral. Este
acoperit de muschiul brahioradial, in traiectul sau descendent, da ramuri
motorii pentru muschii laterali ai antebratului (brahioradial, lung
extensor radial carp, scurt extensor radial carp).
In portiunea distala a antebratului, se va indrepta lateral, unde se
termina prin nervii digitali dorsali, situati superficial in tabachera
anatomica.
Ramura senzitiva din nervul radial superficial inerveaza pielea laterala
a fetei dorsale a mainii si prin nervii digitali dorsali inerveaza fata dorsala
a degetelui 1, fata dorsala a falangei proximale deget 2 si jumatatea
laterala a fetei dorsale a falangei proximale deget 3.
 51

 Ramura profunda a nervului radial porneste din santul bicipital lateral,

inconjoara colul radial, cu care se afla in raport strans, ajunge in
regiunea posterioara a antebratului unde se distribuie prin ramuri
motorii tuturor muschilor din loja posterioara, impartiti in 2 straturi –
superficiali si profunzi.

Profunzi: in mod special inervat de o ramura a nervului radial profund

numita nerv interosos posterior, care coboara pe fata posterioara a
membranei interosoase impreuna cu vasele interosoase posterioare.
 52

30.
Nervii ulnar si musculocutan- traiect, raporturi, ramuri,
teritoriu de inervatie

Nervul musculocutan
Nervul musculocutan este o ramura terminala din fasciculul lateral al plexului
brahial, situat lateral de artera axilara.
Perforeaza muschiul coracobrahial si coboara in regiunea anterioara a
bratului intre muschiul biceps brahial si muschiul brahial.
Dupa ce a emis aceste ramuri motorii, ceea ce ramane se va numi nervul
cutanat antebrahial lateral si se termina prin ramurile senzitive ce inerveaza
pielea jumatatii laterale a fetei anterioare a antebratului si pielea marginala
laterala a antebratului.

Nervul ulnar
Nervul ulnar este o ramura terminala a fasciculului medial al plexului brahial. In
axila, se gaseste medial de artera axilara si lateral de vena axilara.
Coboara usor posterior fata de artera brahiala si perforeaza septul
intermuscular medial, trece in loja posterioara a bratului unde se gaseste
 53

anterior de capul medial al muschiului triceps brahial. Coboara in santul

nervului ulnar de pe fata posterioara a epicondilului medial.
In acest traiect este insotit de o ramura a arterei brahiale care se numeste
ramura posterioara a arterei colaterale ulnare superioare.
Din santul nervului ulnar, el va trece printre capetele de origine ale muschiului
flexor ulnar carp si astfel intra in loja anterioara a antebratului.
Coboara de-a lungul marginii laterale a muschiului flexor carp si se alatura
arterei ulnare, fata de care e situat medial, impreuna formand MVN ulnar.
MVN ulnar e acoperit de muschiul flexor ulnar carp.
Nervul ulnar coboara in regiunea distala a antebratului in raport strans cu
tendonul muschiului flexor ulnar carp si va trece in raport strans cu pisiformul.
Trece superficial de retinaculul flexorilor si se termina in regiunea palmara
prin 2 ramuri.

Ramuri
1. Brat: !ꓱ
2. Antebrat: ramuri motorii pentru 2 dintre muschii lojei anterioare: flexor
ulnar carp si partea mediala a flexorilor profund degete.
In portiunea distala a antebratului inca 2 ramuri colaterale:
Ramura cutanata palmara pentru pielea eminentei hipotenare si ramura
cutanata dorsala.
3. Mana:
 Ramura superficiala intra in regiunea palmara superficiala si este nerv
mixt pentru ca are – ramura motorie pentru muschiul palmar scurt si
ramura senzitiva – nervi digitali palmari comuni – nervi digitali palmari
proprii.

 Ramura profunda a nervului ulnar insoteste ramura profunda a arterei

ulnare si impreuna trec prin grosimea lojei hipotenare; apoi ramura
profunda a nervului ulnar se arcuieste, insotit de A.A.P.P.

Trecand transvers, anterior de muschii interosos si bazele celor 4

metacarpiene.

Teritoriul motor al ramurii profunde:

 Muschii lojei hipotenare: abductor deget mic, flexor deget mic,
opozant deget mic;
 Muschii interososi: 3 palmari si 4 dorsali;
 2 muschi din loja tenara muschiul adductor police si capul profund
scurt flexor police.
 54

31. Nervii cutanati brahiali si antebrahiali. Inervatia

senzitiva a membrului superior
Nerv cutanat brahial medial
Nervul cutanat brahial medial este o ramura terminala a fascicului medial al
plexului brahial, situat medial de artera axilara.
Acesta inerveaza pielea fetei mediale a bratului si trimite fibre senzitive care se
anastomozeaza cu fibre ale nervilor intercostali din primele spatii intercostale,
formand nervii intercosto-brahiali care inerveaza pielea axilei.
Nerv cutanat antebrahial medial
Nervul cutanat antebrahial medial este o ramura terminala a fascicului medial
al plexului brahial, situat intre artera axilara si vena axilara; La nivelul bratului,
anterior si superficial de nervul ulnar si de marginea mediala a muschiului
biceps brahial de-a lungul caruia coboara in santul bicipital medial, unde se
asaza superficial.
Acesta inerveaza prin fibre senzitive pielea jumatatii mediale a fetei anterioare
a antebratului si pielea marginii mediale a antebratului.
Inervatia senzitiva a membrului superior
 55

 Bratul: - medial – nerv cutanat brahial medial;

- lateral – superior – nerv cutanat brahial latero-superior – ramura
din nervul axilar;
- lateral – inferior – nerv cutanat brahial latero-inferior – ramura
din nervul radial;
- posterior – nerv cutanat brahial posterior;
 Antebrat: - anterior – jumatatea si marginea mediala – nerv cutanat
antebrahial medial;
- anterior – jumatatea si marginea laterala – nerv cutaat
antebrahial lateral – ramura din nervul musculocutan;
- posterior – nerv cutanat antebrahial posterior – ramura din
nervul radial;
 Mana: -
 fata palmara – zona palmara mijlocie – nerv median;
- eminenta hipotenara – nerv ulnar;

Degete – 1,2,3 si jumatatea laterala 4 – nervii digitali palmari proprii din nervul
median;
- jumatatea mediala 4 si 5 – nervii digitali palmari proprii din nervul
ulnar;
 fata dorsala – lateral – ramuri dorsale din ramura superficiala din nervul
radial;
- medial – ramura superficiala a nervului ulnar prin
ramuri cutanate dorsale;
Degete – 1, falanga proximala 2, jumatatea laterala a falangei proximale 3 –
ramuri digitale dorsale din nervul radial;
- falange mijlocii si distale 2,3,4 – nervii digitali palmari proprii din
nervul median;
- 5, falanga proximala 4, jumatatea mediala a falangei 3 – nervii digitali
dorsali din nervului ulnar;

32. Palpari si proiectii arteriale. Repere pentru denudari

venoase la nivelul membrului superior
Palpari si proiectii arteriale
 56

 Artera axilara – se proiecteaza pe linia care uneste varful procesului

coracoid cu varful axilei;
- se palpeaza in portiunea infrapectorala pe marginea
mediala a muschiului coracobrahial in abductie la 45 de grade;

 Artera brahiala – se proiecteaza pe linia care uneste varful axilei cu

mijlocul plicii cotului;
- aceasta linie trece medial de muschiul coracobrahial si
muschiul biceps brahial;
- se palpeaza in santul bicipital medial si in fata mediala a
bratului la jumatatea bratului unde artera este medial de biceps brahial
fiind superficial situata;

 Artera ulnara – se proiecteza pe linia care uneste epicondilul medial cu

pisiformul;
- se palpeaza lateral de pisiform;

 Artera radiala – se proiecteaza pe linia care uneste jumatatea plicii

cotului cu santul pulsului;
- se palpeaza in santul pulsului delimitat intre tendonul
muschiului brahioradial – lateral si muschiul flexor radial carp – medial;
- se palpeaza in tabachera anatomica unde artera radiala
ocupa santul arterei radiale de pe fata laterala a scafoidului;

Denudari venoase
- Este o manevra chirurgicala minima de abord venos in cazurile
pacientilor imobilizati la pat o perioada lunga;
- In vena respectiva este introdus un cateter prin care pacientului i se
injecteaza medicatie, hrana si pentru analize.
Venele:
1. Vena cefalica in santul delto-pectoral;
2. Vena subclavie in fosa supraclaviculara mare;
 57

33. Repere osoase palpabile la nivelul trunchiului si

membrelor
 Clavicula – aspectul ei anterior si fata superioara;
- aspectul ei posterior se palpeaza in concavitate prin
ridicarea umarului;
- articulatia sterno-claviculara;
- articulatia acromio-claviculara;

 Scapula – spina scapulei;

- unghiul inferior;
- marginea mediala;

 Humerus – capul humeral;

- epicondilii si crestele acestora;

 Radius – capul radial;

- procesul stiloid;
-
 Ulna – olecran;
- marginea posterioara;
- proces stiloid;

 Scafoid – in profunzimea tabacherei anatomice;

 Pisiform;
 Osul cu carlig;

34. Nervii care au raport direct cu osul la membrul superior.

Importanta clinica a acestui raport
Importanta clinica:
1. In fracturi osoase, cand se poate prinde intre fragmente si cand se pune
ghipsul

Ramuri colaterale:
 Nerv suprascapular – incizura scapulei;
Ramuri terminale:
 58

 Nerv axilar – inconjoara antero-infero-posterior colul humeral;

 Nerv radial – raport cu fata posterioara a humerusului in santul nervului
radial;
 Nervul ulnar – fata posterioara a epicondilului medial;
- pisiformul;
- bazele metacarpienelor;