Măduva spinării

Măduva spinării

            Măduva spinării (Medulla spinalis) face parte din sistemul nervos

central al vertebratelor, fiind protejată de canalul vertebral, legat de gât, trunchi
și extremitățile corpului prin intermediul nervilor spinali, fiind învelit la fel ca și
creierul într-o membrană (meninge).

Amplasare

            Măduva spinării la fetuși (la cei nenăscuți) ajunge până în sacrum, la
sugari ajunge până în regiunea lombară, iar la adulți măduva spinării se întinde
de la cap numai până la a doua vertebră lombară. Acest fenomen se explică prin
faptul că coloana vertebrală se dezvoltă (crește) mai repede decât măduva
spinării (ascensiunea măduvei = Ascensus medullae spinalis).

Prin acest fenomen de ascensiune a măduvei, nervii spinali se prelungesc pentru

a ajunge mai departe la orificiul de ieșire intravertebral formându-se așa
numita coadă de cal Cauda equina, acest fenomen este important în medicină,
între vertebra 3/4 lombară putându-se lua cu o seringă  probă din lichidul
rahidian, sau injecta anumite medicamente fără a leza cu acul măduva spinării.
Nu la toate vertebratele se întâlnește acest fenomen de ascensiune a măduvei
spinării. Altfel spus, măduva spinării este localizată în canalul vertebral și ține
de la vertebra cervicală C1 până la vertebra lombară L2. De acolo, are o
formațiune terminală numită fillum terminle. Fillum terminale împreună cu
rădăcinile nervilor spinali sacrali și lombari formează coada de cal. Măduva
spinării este localizată în canalul vertebral și ține de la gaura occipitala până la
vertebra lombară L2. Are o formațiune terminală numită fillum terminale,
aceasta împreuna cu rădăcinile nervilor spinali sacrali și lombari formează
„coada de cal”.

Funcțiile măduvei spinării:

            Măduva spinării are două funcții principale.În primul rând,ea acționează
ca un sistem de conducere în ambele sensuri între creier și sistemul nervos
periferic. Această funcție este îndeplinită prin intermediul neuronilor senzitivi și
motori; fibrele acestora din urmă formează fascicule lungi, ce pleacă din diferite
părți ale creierului. Ele coboară pe distanțe variate prin măduva spinării și la
capătul lor la mare distanță de creier, vin în contact dendritele sau cu corpii
celulari ai neuronilor senzitivi sau motorii aparținând sistemului nervos
periferic. Mesajele pot fi transmise prin intermediul sinapselor, între neuronii
periferici și cei spinali. A doua funcție a măduvei spinării este de a controla
activitățile reflexe simple. Aceasta se obține prin neuroni, ale căror prelungiri se
extind pe distanțe mici în sus și în jos prin măduva spinării și prin interneuroni
care transmit mesajele direct între neuronii senzitivi și cei motori. Dacă puneți
mâna pe o sobă fierbinte, receptorii pentru durere din piele transmit mesaje la
măduva spinării. Unele dintre acestea sunt transmise imediat prin interneuroni
la neuronii motorii ce controlează mișcările mușchilor brațului și a mâinii, iar
mâna este retrasă rapid și automat. Mesajele urcă prin măduva spinării și sunt
conectate prin interneuroni cu nervii motori care controlează mișcările gâtului.

Invelișuri

            Menigele măduvei spinării (Meninges medullae spinalis) are în principiu

același rol ca meningele cerebral, și aici se poate distinge stratul exterior dura
mater, stratul mijlociu arahnoida și stratul alipit de măduvă pia mater.
În comparație cu meningele cerebral sunt anumite diferențe ca: dura mater nu
este strâns lipit de țesutul osos al vertebrelor ci între ele se află un spațiu
(important pentru injecții epidurale) epidural sau peridural căptușit cu un strat
conjunctiv și adipos. Altă diferență este existența ligamentelor
din pia și dura mater Ligamentum denticulatum aceste spații fiind umplute cu
lichid cerebrospinal (Liquor cerebrospinalis).

Forma măduvei spinării

            Forma măduvei este forma unui cordon îngroșat la capete Intumescentia

cervicalis și Intumescentia lumbosacralis, de aici pornesc nervii spinali ce
inervează membrele inferioare și superioare. În partea inferioară (caudală)
măduva se termină cu o porțiune ascuțită Conus medullaris. Ventral (desubt la
animale) și în față la om, măduva prezintă un șanț Fissura mediana anterior (la
 om) și (la animale: Fissura mediana ventralis) pe partea opusă Sulcus medianus
posterior. Aceste adâncituri (șanțuri) împart măduva în cordoane (Funiculus
anterior), (Funiculus posterior) și între ele (Funiculus lateralis). Rădăcinile
(originea) nervilor spinali sunt între cordonul lateral și cel dorsal sau ventral.

Segmentele nervilor spinali

            Măduva spinării este împărțită în 5 zone, după originea nervilor spinali:
– primul orificiu intravertebral fiind între vertebrele atlas și axis.

 măduva cervicală (sau a gâtului) (8 segmente, vertebre la mamifere)

 măduva toracică (12 vertebre)
 măduva lombară (5 vertebre)
 măduva sacrală (5 vertebre)
 măduva codală (coccigiană, la om rudimentar).

Structura măduvei

            Măduva spinării este formată din substanță cenușie unde predomină

celulele nervoase și substanță albă aici predomină prelungirile nervoase
(axonii) celulelor nervoase.

            Într-o secțiune transversală măduva apare ca un fluture, cu doua coarne

anterioare si doua coarne posterioare, unite prin comisura cenușie, străbătuta de
canalul ependimar. Între coarnele anterioare și posterioare se află coarnele
laterale, mai pronunțate în regiunea toracică și lombară. În secțiune
longitudinală, substanța cenușie medulară apare sub formă de coloane.
Înconjurând substanța cenușie, la exterior se află substanța albă, organizată, de
fiecare parte, în trei cordoane: anterior, lateral și posterior.

Rădăcini

            Ramurile cu nucleii nervilor senzitivi periferici se află în arpile dorsale,

aceste informații vor fi mai departe transmise creierului.
Ramurile cu nucleii nervilor motori se află în aripile ventrale, acești nervi prin
axoni transmit impulsul nervos mușchilor determinând mișcarea.
În aripile laterale se află neuronii nervilor vegeatativi, simpatic și parasimpatic.
Substanța nervoasă poate fi împărțită în 10 straturi (lat. laminae).
Pe lângă rolul de a transmite informații creierului, sau preluarea comenzilor
acestuia, măduva spinării mai poate prelua în centrii din măduvă independent de
creier controlul, luând în acest caz reflexele nervoase.
 Impulsurile (senzitive) ascendente sunt dirijate prin Fasciculus
cuneatus și Fasciculus gracilis, situate în Medulla oblongata impulsurile vor fi
conduse prin Tractus spinothalamicus în Thalamus (Centrul simțului de
presiune, pipăire, temperatură, durere).
Tractus spinocerebellaris este traiectul lateral spre creierul mic (cerebel) care
furnizează informații în legătură cu poziția corpului.
 Impulsurile (căile) descendente (sistemul piramidal) prin (Tractus
corticospinalis) vin impusurile motoare din centrul motor din cortex (scoarța
cervicală). Ca și căi motoare extrapiramidale sunt numite căile motoare ce nu
folosesc această cale ca de exemplu: Tractus rubrospinalis, Tractus
vestibulospinalis și Tractus reticulospinalis, toate se termină în cornul anterior.

Irigarea cu sânge

            Se relizează prin Arteria spinalis anterior, posterior Arteriae spinales

posteriores, în regiunea cervicală din Arteria vertebralis Arteriae cervicales, în
cea toracică  Arteriae intercostales dorsales iar în zona lombară Arteriae
lumbales.

Boli ale măduvei

            Prin compresiuni (tumori) (inflamații: mielitis), secționare prin accident,

multiplă scleroză, ischemie, procese degenerative.