ALIMENTATIA ADOLESCENTULUI

12-18 ani

       Adolescenta este perioada de varsta postpubertara care face trecerea catre
maturitate ,cuprinsa intre 16 si 20 de ani, ea este caracterizata prin intensificarea
tuturor functiilor vitale, dezvoltare fizica rapida si evolutie ascendenta impetuoasa
neuroendocrina si intelectuala.

      In literatura mondiala exista relativ putine pagini despre alimentatia
adolescentilor, deci o mai mica preocupare decat pentru alte varste.

      In general, in familii nu se da suficienta atentie calitatii si valorii calorice a

alimentatiei adolescentilor, ei fiind asimilati cu adultii si lasati, de obicei, sa se
alimenteze independent, dupa gust sau chiar dupa moda. Am remarcat in ultima
vreme tendinta, printre adolescenti, de a face ,,cure de slabire”, de a evita painea si
fainoasele si de a se comporta din punct de vedere nutritiv ca niste adulti maturi.

Parintii considera ca grija fata de copilul lor, la aceasta varsta, nu trebuie sa

vizeze si alimentatia in amanunt. I se dau mesele fara baza stiintifica, fara corective
corelate la dezvoltarea adolescentului - prea slab, obez, picnic sau hiperlongilin.
Adolescentii au tendinta de a manca rapid, frugal, sandvisuri, friptura, peste,
conserve si am observat multe cazuri in care ei evita legumele, fructele si
mancarurile preparate, mai ales sosurile, care ,,ingrasa”.

         Alimentatia adolescentilor trebuie sa fie variata, complexa, foarte bogata si

diferita de cea a adutilor, iar regimurile dietetice neindicate medical - fie axate pe
vegetale, fie exclusiv carnate - vor fi interzise ca daunatoare.

        Scopul alimentatiei este triplu : furnizarea ratiei de intretinere, a ratiei

necesare efortului de munca psihica si fizica, a ratiei pentru crestere si refacere.

       Caloriile furnizate de alimente pentru ratia de intretinere sustin activitatea

tuturor organelor si mentin temperatura interna de 37°, cand corpul se afla in repaus.

      1 500 calorii este cifra minimala pentru mentinerea echilibrului termic si
activitatea vitala minima . Ratia necesara muncii este mai mare, 2 400 calorii la
munca moderata, 5 000 calorii la eforturi fizice mari (sport, munca de santier etc.).

       Corpul adolescentului este in plina crestere in greutate si in lungime.

Adolescentii de astazi sunt mult mai inalti decat parintii lor. In clasele de liceu X-XI-
XII intalnim tot mai frecvent elevi de peste 1,90 m inaltime, atletici, cu torace si
membre foarte bine dezvoltate. In afara unei ratii alimentare suficiente, adolescentul
are nevoie pentru crestere si de materiale de inlocuire a celulelor uzate, prin
alimentele plastice. In plus, sunt necesare in cantitati apreciabile celuloza si

Page 1
vitaminele cu rol de facilitare a asimilarii produselor calorigene sau plastice, respectiv
de favorizare a reactiilor chimice interne. Adolescentii au nevoie de mai multe
alimente plastice si de mai multe alimente calorigene pentru ratia de intretinere,
comparativ cu adultii.

Prin urmare, ratia alimentara a adolescentilor baieti (16—20 de ani) si fete (14
—20 de ani) trebuie sa tina seama de nevoile plastice, energetice si biocatalitice
impuse de intensa dezvoltare staturoponderala si de activitatile fizice si intelectuale.

       Cantitatea de calorii necesara intre 16 si 20 de ani poate atinge, la baieti, 3

600 cal./zi sau 50—60 cal./kilooorp/zi, iar la fete 2400—2800 cal./zi sau 50—55
cal./kilocorp/zi .

      Proteinele

Adolescentii au nevoie de 2 g proteine/kilocorp/zi (15% din totalul caloriilor va

fi furnizat de proteine). Peste 60% vor fi de origine animala, restul de origine
vegetala. Deficitul proteic duce la scaderea rezistentei organismului, iar slabirea
brusca excesiva si malnutritia proteica se pare ca favorizeaza aparitia neoplasmului
hepatic.

      Glucidele se vor da in cantitate de 8—10 g/kilocorp/zi (aproximativ 50% din

totalul caloric zilnic), continute in zarzavaturi, legume uscate, fructe proaspete sau
deshidratate, compoturi, paine neagra si intermediara, mamaliga, preparate cu orez,
macaroane, fidea, miere, zahar, dulceturi.

       Grasimile se vor da in cantitate de 2—3 g/kilocorp/zi, adica 35% din totalul

caloric. Se prefera : unt, galbenus, smantana, frisca, slanina, care contin vitamina A,
si uleiuri vegetale, care contin acizi grasi nesaturati, esentiali.

Principii in alimentatia adolescentului

Amidonul din fainoase trebuie prelucrat, altfel digestibilitatea este grea

,excesul de paine, fainoase si legume uscate, care se digera numai in intestin, poate
duce la o supraincarcare, la fermentatii si tulburari intestinale care dauneaza
asimilatiei si cresterii. Vom da, de aceea, suficiente fructe, miere si
dulceturi.Grasimile vor fi mancate de preferinta crude, deoarece cele prajite pierd
corpii grasi esentiali.

      Carnea este deosebit de importanta in alimentatia adolescentului ; nu trebuie

facuta nici o restrictie la carne : de vita, de pasare, porc, creier, ficat, organe.
Proteinele din alte alimente (lapte, oua, legume) nu pot inlocui carnea, iar regimurile
strict lacto-vegetariene sunt nefaste la aceasta varsta. Amintim cazurile devenite
medico-legale, dinainte de razboi, ale unor tineri, care au ajuns la casexie si moarte
in urma curei vegetariene impuse de parinti.

Carnea nu va lipsi la cele doua mese principale, ca friptura sau gratar. Cantitatea
zilnica de carne, fara oase, grasime si tendoane, va fi de 200-300 g.

Page 2
 Organele de animale si pestele - bogate in sodiu, fosfor si acizi aminati - vor fi
date de 2 ori pe saptamana, in loc de carne propriu-zisa.

     Pentru aportul lor in saruri minerale (P, Ca etc.) vom da adolescentilor oua si
lapte De asemenea, branzeturi si unele legume (telina, morcovi, napi, care contin
calciu), precum si creier, peste, carne de vita si ciocolata, care contin fosfor.

      Legumele verzi si cerealele isi aduc aportul lor de iod, fier, magneziu si sulf.

      Vitaminele sunt la fel de utile adolescentului ca si copiilor mici. Exista si se

prescriu larg astazi vitaminele farmaceutice, dar esentiale sunt vitaminele A si D,
existente in untura de peste. Oleum jecoris Asselli este recomandabil si astazi
tinerilor, iarna si primavara, deoarece contine, pe langa vitamine, si grasimi, factor
puternic calorigen si de reglare intestinala. Citricele, legumele verzi si fructele
curente vor suplini celelalte nevoi vitaminice.

       Ca reguli generale mentionez :

1)     Alimentatia trebuie sa fie suficienta ; fara a calcula strict caloriile, hrana

tinerilor va depasi pe cea a parintilor.

2)     Se va respecta necesarul caloric prin cele rei legi ale alimentatiei: a)
acoperirea ratiei de crestere si efacere ; b) a ratei energetice si c) stabilirea
zilnica a ratiilor necesare, proportionate in raport nu numai cu vasta,  ci si cu
conditile climaterice si cu munca.

3)     Sa fie bogata in  carn  legume,  lactate si fructe,  in zaharuri i grasimi crude,

sa contina celuloza.

4)     Sa nu faca   exces   de   fainoase, grasimi   gatite si mezeluri sau conserve.

5)     Adolescentul  va  consuma  zilnic   aproximativ    16    g   carne/an varsta, iar

din meniuri nu se vor omite salatele de cruditati (morcovi, sfecla, telina, salata
verde), 250 ml lapte/zi, branza si fructe.

      Regimul alimentar in conditii speciale.

In cursul anului scolar, alimentatia va fi similara celei a sportivilor, atat pentru

ca munca intelectuala necesita consum mare, cat si pentru ca nu trebuie neglijata
activitatea fizica.

       Ratia va contine cantitati mari de acizi aminati si uleiuri animale, si mai putina
celuloza si fainoase. In timpul examenelor, consumul creste si apare surescitarea
nervoasa. Se va da indeosebi carne : se vor reduce mezelurile si grasimile animale si
nu se vor omite ouale, branza si pestele, bogate in fosfor. Laptele este necesar prin
continutul sau in calciu, cu proprietati sedative ; pentru vitaminele complexului B vom
da : legume verzi, portocale, ficat de vita.

      Vom interzice strict, in aceasta perioada, cafeaua, ceaiul rusesc, tutunul,
alcoolul, condimentele.

Page 3
      Pentru sport si munca fizica, in primul rand indicam cantitati mari de alimente,
cu 30% mai mult decat pentru un adult, nevoia zilnica atingand 5 000—6 000 calorii.
Meniul de baza va fi imbogatit cu cereale si fainoase, sucuri de fructe, ciocolata,
grasimi crude.

       Igiena alimentara a adolescentului. 

  In   acest   sens   il   urmam   pe Rousselet,  care critica orarul neregulat

si  nefiziologic al meselor moderne, care determina unele deficiente fizice si
nervoase, si - completam - chiar o anumita patologie.

        Pe cand adultul are rezerve cu care poate suporta ore lungi de post,
adolescentul nu le poseda, consumul lui este mare, foamea apare repede si-i scade
capacitatea de lucru. Insuficienta micului dejun duce la stari hipoglicemice si de
oboseala intelectuala in clasa, iar la pranz la o supraalimentare daunatoare.

       Obiceiul modern de a impinge ora mesei de seara cat mai tirziu mareste
pauza nutritiva si determina o culcare tardiva si prea apropiati de cina.

Recomandam 4 mese substantiale si o gustare, in loc de 2 mese consistente si 2

mici :

1)     Micul dejun la 7,45—8 dimineata. Durata 15 minute.

2)     Gustarea de la ora 10 - la bufet sau in clasa - in pauza.

3)     Dejunul la ora 13-14.

4)     La  ora   17   o  gustare :   sunca,   paine,  branza,   iaurt,   fructe,   un
pahar cu cafea cu lapte sau compot. Ingerarea de lichide este necesara si la
aceasta ora, pentru ca volumul ratiei totale sa fie asigurat fara a dilata
stomacul la pranz si seara.

5)     Cina, la ora 19,30 - 20.

         In incheiere, accentuam ca adolescentii trebuie educati si supravegheati in

sensul de a nu consuma bauturi alcoolice. In tarile apusene, alcoolismul la tineri a
devenit frecvent, cu consecintele sale grave, mergand pana la aparitia cirozei.

Consumul de vin diluat sau bere - la masa - va fi limitat cantitativ si permis

numai de doua ori pe saptamana.  Cafeaua veritabila,pe care, de asemenea, tinerii o
consuma fara nevoie, duce la hiperexcitabilitate nervoasa si cardiovasculara, chiar la
palpitatii, hipertensiune si aparitia de sufluri sistolice si de aceea trebuie proscrisa.

Page 4
 MENIU PENTRU ADOLESCENTII

Meniu 1:Luni

Mic-dejun: un bol mic de lapte (150 ml) cu cereale integrale fara zaharuri;
Gustare:tarta cu dovleac;
Pranz: supa de gluste 200 ml,2 felii de paine din grau integra; o salata cu ton (2 rosii, 1
castravete mediu,  3 frunze de salata verde mai marisoare, putin ulei de masline, zeama
de lamaie);
Gustare: o banana nu foarte mare, suc fructe;
Cina: piept de pui la gratar (100 g) cu garnitura de legume (fasole verde, mazare,
conopida, morcov) fierte (cu putina sare si un strop de ulei de masline) (150 g);

Meniu 2:MARTI

Mic dejun - 50 gr de paine integrala, 40 gr de avocado taiat rondele, doua oua fierte si o
rosie ;
Gustare: 1 banana
Pranz:ciorba taraneasca de pui 200ml, 100 g muschi porc gratar + 100 g orez fiert
Gustare: o portocala, o para;
Cina: 100 g mamaliguta + 100 g branza vaci + un ou fiert ;
Meniu 3:Miercuri

Mic dejun: 150 g iaurt +50 g fulgi de ovaz;

Gustare: 100 g ananas din compot + un mar verde
Pranz: ciorba de fasole 200ml,tocanita din carne de pui 70gr + piure de cartofi cu unt si
lapte (200gr)
Gustare: 100 g morcovi + un mar verde
Cina: 200 g cartofi copti + un 100 g pastrav pe gratar + 100 g salata varza alba

Meniu 4:Joi

Mic dejun: 2 felii paine cu semine + 20 g dulceata visine + 20 g unt, lapte.

Gustare: 50 g curmale presate
Pranz:ciorba taraneasca de vita 200ml, 100 g paste + 150 g sos carbonara
Gustare: o bucata cozonac ;
Cina: 100 g piept pui la gratar + salata (2 rosii, un castravete mediu, un ardei gras
mediu,  o ceapa, 3 frunze de salata verde, putin ulei de masline, zeama de lamaie)

Page 5
Meniu 5:Vineri

Mic dejun: omleta cu branza + o rosie + ardei gras.

Gustare: 20 g ciocolata amara
Pranz: ciorba de legume 200 ml, 200 gr amestec legume mediteraneene + 100 g ceafa
porc
Gustare: 100 g mango + 1 portocala medie + 1 mar verde
Cina: 100 g paste + sos rosii cu busuios si oregano

Meniu 6:Sambata

Mic dejun: 150 g lapte (1.5% grasime); fulgi de cereale (amestec de grau, secara, ovaz,
orz);
Gustare: 100 g pere; 100 g mandarine
Pranz: ; supa de rosi cu crutoane 200 ml, snitel de pui 200 gr+orez cu ciuperci 100gr
Gustare: 200 g struguri
Cina: 200 g cod la gratar; 400 g salata verde cu lamaie si putin ulei de masline

Meniu 7:Duminica

Mic dejun: 50 g cascaval; 2 rosii; 1 cremwurst pasare;

Gustare: un baton de cereale
Pranz: 300 g supa crema de ciuperci cu 30 g de crutoane , chiftele de pui 50 gr cu
legume
Gustare: un mar verde
Cina: 200 g salata orientala

Page 6