Despre Ana Pauker, „Stalin cu fusta” – asa cum i se mai spunea in

perioada de glorie – , s-ar putea scrie biblioteci intregi. Nascuta

in anul 1893, la Codaesti, Vaslui, sub numele de Hanna Rabinsonh,
Ana deprinde limba ebraica (bunicul sau era rabin) si chiar preda
intro scoala evreiasca din Bucuresti. Este atrasa de socialism inca
din tinerete si adera la miscarea in cauza inca din anul 1915.
Casatorita cu activistul comunist Marcel Pauker, ea se inscrie in
randurile comunistilor in anul 1920. Doi ani mai tarziu, este
arestata impreuna cu sotul ei pentru activitati politice si ilegale
si, dupa eliberare, ia drumul Elvetiei. Revine pentru a doua oara
in Franta unde devine membra a Comiternului si se implica activ in
miscarea comunista balcanica. Intoarsa in Romania, ea este
arestata in anul 1935, si executa 6 ani de detentie inainte de a fi
eliberata si trimisa in Uniunea Sovietica la schimb cu un prizonier
roman. Intre timp, sotul sau fusese executat in Gulag, in urma
epurarilor staliniste.

Revine iarasi in Romania, in anul 1944, imbracata in uniforma

sovietica, calare pe unul dintre tancurile „eliberarii”.
Este aleasa secretara a Comitetului Central al PCR, iar in
1947 devine prima femeie din lume care detine functia de ministru
de externe si pe cea de vice-prim ministru. Ea este cea care
semneaza fara sa clipeasca actul prin care Romania ceda
neconditionat Insula Serpilor Uniunii Sovietice.  In tot
acest timp isi creeaza imaginea unei veritabile „doamne de fier”,
fiind suspectata de numeroase actiuni tenebroase indreptate
impotriva statului roman. Devenita incomoda pentru Gheorghiu-Dej si
comunistii mai moderati, Ana Pauker este acuzata de activitati
impotriva partidului, de sabotarea agriculturii, de legaturi cu
legionarii si agentii straini, suficient cat sa fie scoasa in
gratiile „tatucului” Stalin, unul din protectorii sai de pana
atunci. Este arestata de catre comunisti, iar pedeapsa ii este
comutata in arest la domiciliu. Abia in ultimii ani de viata i s-a
permis sa isi castige existenta ca traducatoare la Editura
Politica. S-a stins in urma unui cancer mamar la 3 iunie 1960.