De-a lungul timpului, jurnalismul a evoluat constant iar goana după informații nu s-a

stopat niciodată. Odată cu dezvoltarea internetului, s-au născut agențiile de presă care constituie
o sursă de informații pentru jurnaliștii din presa scrisă și audiovizuală. Zilnic, „curg” evenimente
neîncetat, isr agențiile de presă creează materiale din aceste evenimente și le transmite altor
instituții media. Prin urmre, potrivit cercetătorului Mihai Coman, „agenția de presă este o
întreprindere ce urmărește transformarea evenimentelor în știri pentru a le transmite neîntârziat
altor instituții media” [1]. Informațiile de agenție reprezintă un factor important pentru
garantarea unei bune funcționări a relației agenție de presă – instituție de presă. Totuși, trebuie
respectate cu strictețe toate rigorile și nooormele de scriere a unui material, excluzând în
totalitate încercările de manipulare și persuadare a opiniei publice.
Pentru a realiza o analiză cantitativ-calitativă a unei agenții de presă, am analizat fluxul
informațional din 20 mai 2021 al agenției de presă ADN Kronos din Italia. Site-ul oficial al
agenției este https://www.adnkronos.com/ , loc unde putem lista un număr mare de informații ce
privesc spațiul italian dar și cele mai importante evenimente la nivel mondial.
ADN Kronos este o agenție de știri internațională și generalistă, care își are rădăcinile în
Italia. A fost fondată în 1963, fiind formată din 2 agenții: Kronos și Agenzia di Notizie,
fondatorul acesteia fiind Giuseppe Marra. Sloganul agenției este „Guardare al futuro, partendo
dal proprio passato” (Ro: Privind spre viitor pornind de la trecutul nostru) [2]. Agenția își are
sediile în orașele Roma și Milano iar limba de difuzare a materialelor este cea italiană. Agenția
de presă curentă are pagină web activă dar și cont pe rețelele de socializare precum Instagram,
Twitter, Facebook, Youtua fiecaree, și Linkedin, locuri unde agenția publică informații constant,
având scopul de a-și educa și informa publicul. Din 2014, Adnkronos International a semnat un
acord cu agenția oficială de știri din Iran IRNA pentru a susține transmiterea și mediatizarea
bilaterală de știri. Prin urmare, în căsuța tehnică regăsim redirecționarea spre site-ul
http://www.adnki.net/AKI/ , pagină unde este încărcat fluxul de știri iranian.
Analizând site-ul oficial al agenției, am observat că pagina este destul de activă,
publicându-se materiale cam la fiecare 10-15 minute. Pagina principală are bara de meniu și
fereastra elementelor breaking news, altfel spus „Ultim’ora” unde se derulează într-un carusel
ultimele cele mai recente titluri. În colțul superior din stânga avem indicată ziua, luna și anul și
ora la care s-a efectuat ultima actualizare a paginii. Un element nou pe care nu l-am întâlnit la
alte agenții este rubrica horoscop. Publicitatea este absentă, existând doar un baner cu 3
fotografii în derulare care se referă la un caz social al unei fetițe Mia, iar făcând click pe baner ne
redirecționează pe pagina https://www.makeawish.it/5x1000/ unde putem dona. În colțul superior
din stânga am identificat fereastra cu datele meteo și redirecționările către conturile de pe rețelele
de socializare. Bara de meniu conține următoarele rubrici: politica (Ro: politică); economia (Ro:
economic); cronaca (Ro: cronică); spettacoli (Ro: spectacole); salute (Ro: sănătate); lavoro (Ro:
lucru); sostenilita (Ro: susținere); internazionale (Ro: internațional); Unione Europea (Ro:
Uniunea Europeană); regioni (Ro: regiuni); sport; finanza (Ro: finanțe); cultură; immediapress;
motori (Ro: motoare); fintech; moda; media&comunicazione (Ro: media și comunicare);
tecnologia (Ro: tehnologii); multimedia. Sub bara de meniu, în partea stângă, găsim o fereastră
cu temele calde care se referă la pandemia de coronavirus și evoluția acesteia. La fel sub bara de
meniu dar în partea dreaptă avem o fereastră cu noutățile speciale. În centrul paginii este plasat
titlul celui mai important material al ediției și fotografia acestuia iar sub aceasta, navigând în jos
identificăm ultimele materiale publicate de agenție. Dacă la alte agenții în subsol era căsuța
tehnică, la ADN Kronos căsuța tehnică se află în antetul paginii în colțul drept și poartă
denumirea „Gruppo ADNKronos” (Ro: Grupul ADNKronos). Accesând căsuța tehnică, pagina
ne redirecționează pe altă pagină care a clasificat informația în 3 rubrici: Chi siamo (Ro: Cine
suntem), aceasta la rândul ei este împărțită în sub-capitole: Mission (Ro: Misiunea); Aziende (Ro:
Companii); Persone (Ro: Oameni); Storia (Ro: Istoria). A doua rubrică Cosa Facciamo (Ro: Ce
facem), are 3 subcapitole: Macro Progetti (Ro: proiecte mari); Attività editoriali (Ro: Activitatea
editorială) și Consulenza comunicazione formazione (Ro: Consultanță în comunicarea de
formare). A treia rubrică Dove Arriviamo (Ro: unde ajungem) are și ea 3 subcapitole: Opinion
leaders (Ro: opinia liderilor); Consumatori di informazioni (Ro: consumatorii de informații) și
Dialogano con noi (Ro: dialoghează cu noi). Site-ul agenției de presă Adnkronos conține și
categoria blog, numindu-se AK Blog. Accesând blogul, găsim niște materiale care se referă la
activitatea agenției. Ultimul a fost publicat pe 21 aprilie și are ca temă „Takenews, le news
Adnkronos sul tuo site” (Ro: Takenews, știrile Adnkronos pe site-ul tău). În acest material,
agenția menționează despre faptul că misiunea acesteia este de a contribui la stoparea răspândirii
fenomenului de știri false. Agenția publică textele însoțite de fotografii reprezentative, iar la
nivel de informații video, acestea se publică mai rar.
La prima vedere, pagina web a agenției este bogată în informații și are un aspect grafic
lizibil și se navighează ușor pe acest site, găsind cu ușurință materialul pe care îl cauți. Ținând
cont de faptul că o agenție de presă are scopul de a satisface nevoile informaționale ale
publicului, fluxul informațional publicat de agenție este divers, complex și dezvoltat. Din punct
de vedere cromatic, pagina oficială nu obosește privirea cititorului deoarece nu predomină
culorile grele cum ar fi negru, albastru, violet. În principiu, textul este plasat pe un fundal alb,
titlurile sunt scrise cu bold, ceea ce captează atenția publicului prin contrastul dintre alb și negru.
Sigla agenției este alcătuită dintr-o reprezentare grafică a literelor A și D scrise cu roșu și
adnkronos scrise cu negru.
 Site-ul web al agenției italiene este complex, încercând să acopere întreaga multitudine de
informații de care ar fi interesați atât instituțiile media, cât și consumatorul simplu care are acces
direct la informațiile oferite de agenție prin intermediul internetului. În acest sens, site-ul agenție
este structurat bine iar informația publicată poate fi accesată cu ușurință.
Făcând o analiză cantitativă a materialelor publicate în ziua de 20 mai 2021, am reușit să
identific 167 de materiale dintre care 150 de știri, 6 reportaje și 11 materiale de analiză.
Clasificând materialele pe rubrici, am obținut următoarea clasificare: politic – 18 materiale;
economic – 24 materiale; cronică – 42 materiale; spectacole – 8 materile; sănătate – 16
materiale; lucru – 4 materiale; susținere – 9 materiale; sport – 6 materiale; finanțe – 2 materiale;
cultură – 3 materiale; motoare – 1 material; fintech – 5 materiale; moda – 1 material; technologia
– 2 materiale; materiale video – 3 materiale; internațional – 22 materiale; Uniunea Europeană – 1
material. Rubrica Immediapress are 24 subrubrici clasificate pe domenii, spre exemplu:
Agricoltura e allevamento (Ro: agricultură și creștere); Ambiente (Ro: mediu); Energia;
Transporti e Logistica (Ro: Transport și logistică), etc. În principiu, 167 de materiale publicate
într-o zi este suficient să înțelegem că agenția mizează pe informarea publicului, punctând că „În
fluxul de informații care călătorește tumultuos în mass-media și în rețea, Adnkronos guvernează
fluxul de informații cu cel al comunicării într-un echilibru care asigură certitudinea știrilor și
eficacitatea disiminării acestora” [3].
Un aspect important pentru agenția de presă este formatul, care reprezintă o modalitate de
prezentare în pagină a unei informații de pe ecranul calculatorului. De regulă, formatul cu care se
afișează informațiile de agenție pe un site web, cuprinde câteva elemente. Neapărat conține pre-
antetul – partea care nu este vizibilă pe pagina de text, însă conține o serie de caractere care
facilitează pregătirea materialelor pentru recepționarea mesajelor. Formatul conține și linia de
instrucțiuni care este independentă de text. În cadrul site-ului web al Adnkronos, linia de
instrucțiuni arată în felul următor: rubrica – titlul – ora/data/anul publicării – timpul de lectură.
[4].
Informațiile text sunt prezentate în felul următor:
- Titlul;
- Data la care a apărut materialul (în formatul zi/lună/an);
- Lead;
- Fotografia reprezentativă;
- Corpul știrii;
- Background-ul.
De obicei, știrile au 5-6 paragrafe, iar Lead-ul însumează circa 20-30 de cuvinte iar titlurile au
între 7 și 12 cuvinte.
 Informațiile video au următorul format:
- Titlul;
- Data la care a apărut materialul (în formatul zi/lună/an);
- Video-ul;
- Un paragraf care explică esența video-ului și indică sursa video-ului;
Informațiile foto, au ca format următoarea structură:
- Titlul;
- Data la care a apărut materialul (în formatul zi/lună/an);
- Fotografia sau caruselul de fotografii;
- Un paragraf care argumentează esența fotografiilor.
Link-urile la fiecare material publicat au un anumit cod, reprezentativ pentru fiecare. Dacă la
unele agenții de presă, link-ul se termină cu un cod format din cifre, la Adnkronos acest cod este
format din cifre, majuscule și litere mici. Acest link se numește linia de comandă care are
următoarea structură: agenția-titlul materialului-codul de identificare.
Pentru a înțelege cum sunt redactate materialele din fluxul informațional al agenției
Adnkronos, am efectuat o analiză calitativă a materialelor din data de 20 mai 2021. Prin urmare,
primul material analizat a fost de la rubrica Politica. Acest material a fost un buletin care face
parte din categoria evenimentelor calde. Acest material este buletin deoarece însoțește un alt
buletin care are aceeași temă, însă cel din urmă vine cu completări noi referitoare la subiect.
Titlul acesteia este „Tassa successione, Salvini: ‘‘Draghi come Baresi, stoppa Letta’’ [5] (Ro:
Impozitul pe moștenire, Salvini: ‘‘Draghi ca Baresi, îl stopează pe Letta’’). Titlul ca structură este
format din cuvintele cheie Impozitul pe moștenire și Salvini după care urmează 2 puncte și titlul
propriu-zis care în cazul dat este alcătuit din expresia lui Salvini la adresa lui Draghi. Lead-ul
este alcătuit dintr-o replică a liderului de la Lega: „Il leader della Lega: ”Il premier lo ha fermsto
come un grande libero’’, ceea ce nu e familiar lead-ului unei știri de agenție Urmează fotografia
buletinului și paragraful cu informația nouă referitoare la subiectul impozitului pe moștenire.
Acest paragraf are 100 de cuvinte și are ca sursă fostul ministru al finanțelor Matteo Salvini.
Referindu-mă la tipul sursei este indirectă, deoarece declarația a fost preluată de pe pagina
oficială de twitter a lui Salvini. La sfârșitul materialului este prezentat buletinul anterior care se
referă la subiectul abordat.
Al doilea material este o știre și de asemenea face parte din rubrica Politica și face parte
din categoria materialelor reci, fiindcă anunță un eveniment ce va avea loc în viitorul apropiat.
Titlul este alcătuit dintr-o propoziție care anunță evenimentul: „Renata Polverini revine la Forza
Italia” [6]. Lead-ul este format din 2 rânduri iar sub lead avem fotografia reprezentativă
materialului. Corpul știrii este format din 4 paragrafe și respectă piramida inversată. Știrea
citează 3 surse care conform tipologiei fac parte din următoarele categorii: Renata Polverini –
sursă directă și identificată; Roberto Occhiuto – sursă indirectă dar identificată; Mariastella
Gelmini – sursă indirectă dar identificată. Background-ul știrii reprezintă o declarație a
ministrului pentru afaceri regionale și autonomie, Mariastella Gelmini. Limbajul este obișnuit
obișnuit, nu conține exprimări dificile și nici greșeli gramaticale.
Al treilea material l-am selectat de la secțiunea Cronaca și face parte din categoria
evenimentelor calde fiindcă se referă la o explozie cauzată de un incendiu. Clasând-ul într-o
oarecare tipologie, pot să spun că acest material este o știre obișnuită fiindcă are în jur de 300 de
cuvinte și respectă structura știrii prin piramida inversată. Nu are caracteristici asemănătoare cu
alte tipuri de materiale. Titlul acestei știri este alcătuit dintr-o propoziție ce anunță subiectul
știrii: „Esplosione nel Chianti, crolla una casa: 3 morti” [7]. Analizând mai multe titluri, am
observat că la majoritatea materialelor, concluzia subiectului este plasată în titlu, în cazul de față
este specificat că sunt 3 morți. Din punct de vedere al rigorilor pe care le are știrea de agenție,
acest aspect este corect. Lead-ul „Un incendio ha provocato l''esplosione, causata da una fuga di
gpl, nella località Borgo di Dudda nel comune di Greve in Chianti (Firenze). Ritrovato anche il
corpo della donna sotto le macerie. La procura di Firenze indaga per omicidio colposo”, este
format din 3 rânduri și răspunde la întrebările Ce? Unde? Cum?. Fotografia articolului este
preluată de la pagina oficială a pompierilor astfel că în colțul superior din stânga avem sigla
pompierilor din regiunea Firenze. Corpul știrii este alcătuit din 5 aliniate care relatează despre
cele întâmplate și prezintă informația desfășurat. În calitate de sursă, am identificat o sursă
directă și anume pompierii care s-au deplasat la fața locului pentru a stinge incendiul.
Background-ul știrii este alcătuit din 3 rânduri și constituie o informație referitoare la victimele
incendiului și la apartamentul acestora. Această informație vine ca o completare a articolului
pentru a încheia materialul răpunzând la toate întrebările pe care le are publicul. Știrea are
structura piramidei inversate, astfel că informația cea mai importantă este redată în primele 2
paragrafe și în lead iar în background avem informații de punctare a detaliilor care nu s-au
menționat în știre.
Al patrulea material face parte din rubrica Economie și se încadrează în categoria
materialelor speciale care au forma unor reportaje. Articolul „Yves Rocher Italia devine o
companie benefit”[8] are aproximativ 900 de cuvinte și multe detalii care nu se regăsesc într-o
știre. Titlul răspunde la întrebarea Cine? Și Ce?, fiind un titlu informativ și clasic. Fotografia care
însoțește textul este reprezentativă companiei Yves Rocher, fiindcă se scoate în evidență faptul că
aceștia mizează pe protecția naturii, iar pe tricoul protagonistului este imprimată sigla companiei.
Lead-ul are 6 rânduri și jumătate și cuprinde mai multă informație. În opinia mea, acest lead
putea fi împățit în 2 paragrafe, astfel că structura știrii căpăta forma: lead-sublead-corpul știrii și
background-ul. Acest magazin are 7 paragrafe bine dezvoltate care conțin informație bogată
despre companie și despre activitatea acesteia. Două paragrafe din cele 7 sunt constituite în
întregime din citarea sursei materialului, lipsând astfel are adăugiri din partea jurnalistului.
Sursa acestui magazin este directă și identificată și anume directorul general al Yves Rocher,
Benoit Ponte. În opinia mea, pentru un așa material de amploare ar fi trebuit să fie minim 3
surse. Background-ul magazinului relatează despre obiectivele companiei, de aceea este un
background informativ, ce încheie materialul cu o informație nouă care nu s-a mai repetat în
celelalte paragrafe. Limbajul este unul familiar și nu conține exprimări dificile care ar îngreuna
înțelegerea informațiilor. Lipsesc greșelile gramaticale iar punctuația este corectă, frazele fiind
clare, necreând ambiguități. Ținând cont de faptul că un magazin are autor, observăm că
materialul nu este însoțit de numele autorului. În concluzie, dacă jurnalistul depunea mai mult
efort și cita mai multe surse, magazinul ar fi putut fi tranformat într-un reportaj mult mai reușit.
Al cincilea material [9] analizat face parte din rubrica International și aparține
evenimentelor calde. Totodată, pot să spun că acest material este un lead de sinteză deoarece
despre acest subiect s-a mai scris, însă acum s-a scris despre ult alt aspect al evenimentului.
Titlul materialului este „Afro-americanul care a murit în Louisiana în timpul arestării, apare
într-un videoclip șocant”, răspunde la întrebările Cine? Ce? Unde?. Lead-ul este alcătuit din 3
rânduri și conține o precizare a evenimentului. Fotografia care însoțește textul este o fotografie
simbol și are indicată sursa de unde este preluată, aceasta fiind agenția de presă Xinhua.
Materialul are 3 paragrafe care au dezvoltat subiectul știrii. Sursa materialului este
Departamentul de Justiție, însemnând că este o sursă identificată. Background-ul este informativ
și prezintă o informație nouă care nu s-a mai repetat în alte materiale care au la bază acest
subiect. Totuși, lecturând acest background, înțelegi că va mai urma un material sau chiar 2 cu,
completări despre evoluția subiectului. Limbajul este obișnuit iar exprimările sunt adaptate
conținutului. Greșelile gramaticale lipsesc iar materialul în sine are un aspect ok.
Al șaselea material analizat face parte din rubrica Sport și are ca titlu „Olimpiadi Tokyo,
Elia Viviani e Jessica Rossi portabandiera dell’Italia” (Ro: Jocurile Olimpice de la Tokyo, Elia
Viviani și Jessica Rossi purtători de pavilion ai Italiei”) [10]. Acest titlu are o structură puțin
neobișnuită deoarece propoziția subordonată este schimbată cu locul și se creează o neclaritate.
Mai corect ar fi fost dacă titlul ar fi fost: Elia Viviani și Jessica Rossi sunt purtătorii de pavilion
la Jocurile Olimpice de la Tokyo. Lead-ul este alcătuit dintr-o propoziție: „Președintele Coni,
Giovanni Malago a anunțat membrii consiliului. Din punct de vedere structural este un lead prea
scurt și nu duce gândul până la capăt, astfel că dacă cititorul întrerupe lectura la lead, acesta nu
înțelege esența mesajului și rămâne cu semne de întrebare. Fotografia care însoțește textul este a
celor 2 sportivi iar la sursa acesteia este indicat „rama foto”. Știrea are 5 paragrafe dintre care
ultimul, sau altfel spus background-ul, este cel mai voluminos. Sursele acestei știri sunt Valentina
Vezzali, subsecretarul la Președinția Consiliului – sursă identificată și indirectă deoarece mesajul
a fost preluat de pe Twitter și Niccolo Campriani, multiplu campion olimpic. – sursă directă și
identificată. Background-ul este alcătuit din citarea sursei și este cel mai voluminos paragraf. Din
punctul meu de vedere, acest background trebuia să fie scurtat și transformat într-un paragraf
obișnuit iar în calitate de background trebuia să fie o informație despre cei 2 sportivi despre care
s-a scris știrea. Prin urmare, știrea respectă regula piramidei inversate însă background-ul nu este
potrivit. Limbajul este curat, citarea sursei s-a efectuat în ghilimele iar greșeli gramaticale nu am
identificat.
Materialul cu numărul 7 este o ante-filă și face parte din rubrica Cultură. Am identificat
acest material drept o ante-filă deoarece este un prim anunț despre evenimentul ce urmează și în
ce constă evenimentul. Materialul are aprocimativ 900 de cuvinte ceea ce depășește rigorile unei
ante-file, însă în altă categorie nu o putem clasifica. Titlul: „Taobuk, festivalul îi premiază pe
Olga Tokarczuk, Emmanuel Carrere și David Grossman” [11] conține o codificare și anume
Destinația și anume festivalul Taobuk. Pentru prima dată am identificat un subtitlu și anume
„Actorilor Claudia Gerini și Antonio Albanese premiul Taobuk 2021”. Structura este una
ambiguă, de aceea ar fi fost potrivit ca subtitlul să arate așa: Premiul Taobuk 2021 merge la
actorii Claudia Gerini și Antonio Albanese”. Fotografia care însoțește ante-fila este fotografia lui
David Grossman, unul din cei 3 premianți cu Premiul Taobuk pentru excelență în literatură în
2021. Materialul are 10 paragrafe care cuprind informații despre premianți, programul
evenimentului și participanții la acesta. În calitate de sursă îl avem pe Taormina Antonella
Ferrara, directorul artistic și președintele Festivalului de Carte – sursă identificată, indirectă.
Background-ul este informativ și cuprinde informații referitoare la festivalul Taobuk. Limbajul
este curat și pe alocuri specializat, însă asta nu împiedică cititorul să „consume” acest material.
Materialul cu numărul 8 este un reportaj video cu durata de 3 minute și 18 secunde. Titlul
reportajului este „Giro d’Italia și mediul înconjurător este o posibilă combinație” [12].
Reportajul video este însoțit și de 2 paragrafe de text în care este expusă informație referitoare la
semnificația evenimentului Giro d’Italia iar ulrimul paragraf cuprinde o informație despre
partenerul CONOU. În acest ultim paragraf am identificat o sursă: Riccardo Piunti,
vicepreședintele CONOU, care este sursă directă și identificată.
Referindu-mă la reportajul video, pot spune că este dezvoltat, respectă regula a cel puțin 2 surse
și prezența detaliilor. În calitate de surse am identificat: Riccardo Piunti, vicepreședintele
CONOU – sursă oficială, identificată; Eva Visentin, responsabilă de marketing la Giro d’Italia.
Imaginile susțin mesajul surselor și subiectul reportajului, ceea ce contribuie la „digerarea”
reportajului. Clasificând reportajul, acesta a fost un reportaj de eveniment, deoarece au lipsit
elementele de atosferă.
Al nouălea material este o știre din rubrica Sostenibilita și are ca titlu: „Ziua mondială a
albinelor, deoarece acestea sunt importante pentru mediu” [13]. Titlul este puțin neclar, deoarece
se cumulează 2 idei. Ar fi trebuit ca titlul să fie ori: Serbăm ziua mondială a albinelor sau
Albinele sunt importante pentru mediu. Lead-ul este alcătuit din 16 cuvinte, ceea ce este puțin
însă răspunde la întrebările Cine? Ce? De ce?. Fotografia care însoțește știrea este reprezentată
de niște albine și nu are indicată sursa de unde a fost preluată. Corpul știrii este alcătuit din 4
paragrafe care au câte 5-6 rânduri fiecare. Am întâlnit un element nou, și anume expresii scrise
cu Bold, ceea ce nu am întâlnit la alte materiale analizate. Spre exemplu „poluarea, utilizarea
pesticidelor, schimbările climatice” sunt scrise cu bold. După părerea mea, acesta reprezintă un
truc pentru a educa publicul și pentru a transmite un mesaj publicului. Sursele materialului sunt
apicultorii Florandonole, care se identifică a fi sursă directă și identificată. Bakcground-ul este
alcătuit din 2 citate ale apicultorilor Florandonole. Limbajul este accesibil iar pe alocuri
specializat, însă textul în sine este atrăgător și provoacă să-l citești.
Materialul cu numărul 10 este o știre din categoria evenimentelor calde și face parte din
rubrica Cronaca [14]. Titlul: „Covid Lombardia, oggi 1 003 contagi. A Milano 279 casi: i dati”.
Titlul conține o codificare și anume originea, ceea ce indică regiunea despre care s-a scris știrea.
De asemenea, titlul mai conține un cuvânt-cheieși anume Covid, astfel că accesând la bara de
căutare cuvântul cheie, site-ul va afișa toate materialele care încep cu acesta. Acest aspect ne
vorbește despre faptul că agenția are un format bine stabilit și ușurează navigarea pe acest site.
Titlul este format din 2 propoziții: prima propoziție informeaă despre cazurile din Lombardia iar
a doua despre cazurile din Milano. Lead-ul are 3 rânduri și are la bază date statistice referitoarela
cazurile noi de Covid. Fotografia care însoțește textul conține 2 asistenți medicali echipaați cu
echipament pentru protecția în fața virusului. La sursă este indicat „rama foto”. Corpul știrii are
3 paragrafe care prezintă informații cu privire la numărul de noi infectăi în regiunea Lombardia
și chiar în provincia Milano. Sursa știrii este buletinul zilei de 20 mai, ceea ce constituie că este o
sursă indirectă. Background-ul, având 4 rânduri este informativ și vorbește despre vaccinare,
informați fiind nouă și nerepetată în celelalte 2 paragrafe. Limbajul este accesibil și nu conține
exprimări complicate.
Toate materialele, indiferent de natura acesora, pe care le distribuie zilnic Adnkronos țin
cont de câteva rigori, pe care le putem numi calități. În acest context, Adnkronos mizează pe
neutralitate, difuzând materiale imparțiale și sigure; respectă principiul exactității, oferind
informații din surse sigure și credibile; respectă principiul rapidității, deoarece prioritatea
agenției este să difuzeze informațiile înaintea tuturor și să nu se regăsească materialul acesteia pe
site-ul unei alte agenții. Materialele publicate de agenție sunt neapărat de interes uman deoarece
vizează în mod direct viața și activitatea umană.. Agenția respectă principul universalității,
acoperind o gamă largă de subiecte, ca știință, sănătate, politică, modă, cultură, tehnică, sport,
mediu înconjurător, etc. În același timp, agenția este operativă, deoarece difuzează în flux
continuu materiale actualizate – 24 de ore din 24, 7 zile din 7, ceea ce permite publicului să se
informeze oricând și oriunde.
În concluzie pot spune că ediția din 20 mai a agenției Adnkronos a fost bogată în
evenimente atât calde, cât și reci. Raportul dintre acestea fiind 60 % evenimente calde și 40 %
evenimente reci. Agenția singură a specificat pe site-ul acesteia că evenimentele calde sunt
referitoare la Covid-19, iar cum Italia este un stat mare, și numărul de materiale despre Covid-19
este mare. Analizând mai multe materiale, am identificat câteva aspecte nereușite:
- Unele materiale nu au nici măcar o sursă, dar regula spune minim 2 surse;
- Unele fotografii nu au sursă, ceea ce nu corespunde rigorilor de scriere a unui
material jurnalistic;
- Materialele de amploare cum ar fi ante-fila sau materialele magazin nu au autor, dar
ar fi trebuit să aibă;
- Unele titluri sunt întortocheate și știrbesc din claritatea acestora;
- Unele titluri sunt formate din 2 propoziții, ceea ce este prea mult;
- Unele leaduri sunt formate dintr-o propoziție și se creează impresia de ruptură de
informație. La materialele unde Titlul are 2 propoziții iar lead-ul are câteva cuvinte, se
creează impresia că lead-ul trebuia să fie titlu și invers.
În final, agenția deține un site foarte bine structurat, ceea ce face accesul ușor; iar datorită
rubricilor desfășurate de pe site, induc chiar și vizitatorul simplu al site-ului în esența
informațiilor transmise.
 BIBLIOGRAFIE
1. Mihai Coman, Manual de jurnalism, vol. 1, p. 22.
2. https://corporate.adnkronos.com/mission/
3. https://corporate.adnkronos.com/mission/
4. Deleu E. Suport de curs „Jurnalism de agenție”.
5. https://www.adnkronos.com/tassa-successione-salvini-draghi-come-baresi-stoppa-
letta_4VrAKyGlvuVrNbQpdkyBQl
6. https://www.adnkronos.com/renata-polverini-torna-in-forza
italia_6ipj80zvbXopcGKLpMm67S
7. https://www.adnkronos.com/esplosione-nel-chianti-crolla-una-casa-due-persone-
disperse_6O578e9Np4OXH1sAzrPnws
8. https://www.adnkronos.com/yves-rocher-italia-diventa-societa-
benefit_ZJpfJECuwVPPp6AnyicxP
9. https://www.adnkronos.com/afroamericano-morto-in-louisiana-durante-arresto-spunta-
video-shock_13Acg3sewuFDoh5tFPb9XH
10. https://www.adnkronos.com/olimpiadi-tokyo-elia-viviani-e-jessica-rossi-portabandiera-
dellitalia_1fm9enewLEehuj1NnTKiwF
11. https://www.adnkronos.com/taobuk-il-festival-premia-olga-tokarczuk-emmanuel-carrere-
e-david-grossman_1gL4MS0H69yMngLV0Hwulj
12. https://www.adnkronos.com/giro-ditalia-e-ambiente-un-binomio-
possibile_6wDXpotnQmtUbTg3RH6Cby
13. https://www.adnkronos.com/giornata-mondiale-api-perche-sono-importanti-per-
lambiente_5rGLOsa6HNAWsiJkXRAgXT
14. https://www.adnkronos.com/covid-lombardia-oggi-1003-contagi-a-milano-279-casi-i-
dati_mzpwaOKs1NFpoaeg0nQHf