Odată cu digitalizarea atât a societății cât și a întregii lumi, s-a observat o puternică

dezvoltare a tehnologiilor informaționale. Făcând o retrospectivă a evoluției jurnalismului atât în

lume cât și în Republica Moldova, observăm că presa scrisă își pierde din puterea pe care a
deținut-o decenii întregi. Dacă cu 20 ani în urmă ziarele erau la mare căutare fiind și o bună sursă
de informare pentru cei care puneau accent pe cunoștințe și rațiune, astăzi ziarele și-au pierdut
din popularitate, respectiv încetul cu încetul dispar de pe piața media. Suntem cu toții martorii la
dezvoltarea televiziunii ca fiind o sursă de informații rapidă și mult mai de amploare. Zilnic se
petrec evenimente de diferite grade de importanță, astfel că televiziunea are ce prezenta maselor
largi.
Instrumentul cel mai puternic al televiziunii este telejurnalul care constituie o ediție de
știri care prevede o serie de elemente, precum genericul, formula de salut, corpul telejurnalului
alcătuit din diverse genuri jurnalistice (știri, reportaje, interviuri, vox-uri), formula de încheiere.
Un telejurnal are la bază un scenariu bine pus la punct și bine gândit, astfel că misiunea lui este
de a respecta algoritmii de funcționalitate a programului tv dar și de a satisface informațional
telespectatorul, care este ținta telejurnalului. Asemeni oricărui tip de produs care tinde să se
mențină pe piața media, telejurnalul trebuie să-și găsească un loc în casele telespectatorilor,
fiindcă aceștia sunt consumatorii direcți ai produsului și tot ei sunt cei care îi prelungesc viața
produsului prin feedback. Important este de ținut cont de faptul că publicul pune accent pe
credibilitate și veridicitate, iar dacă postul tv face abateri de la algoritmii principali de lucru,
ușor-ușor produsul își pierde publicul și audiența.

Făcând o mică concluzie, pot spune că telejurnalul există datorită publicului mediatic care
se clasifică în public activ și public pasiv. Această clasificare se datorează televiziunii care a
conceput o bună tactică de a-și păstra publicul aproape. Prin urmare, observăm că redacţia
adresează un apel spectatorilor, să producă ei înşişi agenda mediatică, prin furnizarea unor
materiale şi „probe” jurnalistice sau diversele practici jurnalistice de utilizare a unor imagini
postate de anonimi pe YouTube etc.). Publicul telespectator dobândeşte multiple roluri, fiind
deopotrivă sursă jurnalistică, coautor al informaţiei, martor şi cetăţeanul care interpelează
decidenţii. I se atribuie astfel o anumită identitate socială: observator anonim al vieţii cotidiene,
acţionând ca actor civic şi, totodată, instanţă reflexivă faţă de modul în care evoluează sistemele
şi mentalităţile. Nu în zadar, la finalul unui telejurnal ni se adresează întrebarea: Ai fost martorul
unui eveniment care poate deveni o știre?, scopul căreia este de a implica în „plămădirea” unui
nou produs care va fi „scos din cuptor” chiar a doua zi. Nu degeaba telejurnalele sunt plasate la
orele cu cea mai mare audiență și anume seara, fiindcă oamenii conectează televizorul pentru a
lua cunoștință cu ceea ce s-a întâmplat în ziua respectivă. Astfel, în timp ce pregătesc cina sau
pur și simplu se odihnesc pe canapea, oamenii „consumă” produsul mediatic.
Am luat spre analiză telejurnalele amiezii de la posturile: Jurnal TV, PRO TV și Moldova
1, selectând ca perioadă 22 decembrie 2020 – 29 decembrie 2020. Am ales anume telejurnalele
amiezii, deoarece întrunesc evenimentele cele mai importante din ziua difuzării dar și de ieri, dar
se întâmplă de foarte multe ori că în timpul difuzării telejurnalului amiezii să fie anunțate știri de
ultimă oră care s-au produs chiar în timpul telejurnalului și care vor fi dezvoltate pentru
principalul jurnal al zilei care se difuzează seara. La toate cele trei posturi, telejurnalele sunt de
tip clasic, conform clasificării lui Mihai Coman. Conform acestui criteriu, telejurnalele au un
element principal – prezentatorul, care oferă ritm informației, și totodată, dă garanția veridicității
fiind insuflată de faptul că prezentatorul a luat cunoștință cu textul știrii și că ceea ce se
comunică publicului nu a fost cules de pe pereți. În cadrul telejurnalelor se subliniază prezența
dominatoare a acestuia, care „controlează” publicul telespectator, cu ajutorul vocii și intonației,
al limbajului non-verbal și al vestimentației. Nu în zadar publicul poate fi manipulat de către
prezentator prin gesturile și mimica acestuia, ceea ce duce la influențarea perceperii mesajului.
Spre exemplu știrea este despre sărăcie iar prezentatorul nu face nici o mimică, fața rămânând-ui
fermă și neschimbată. În acest caz, telespectatorul primește informația ca fiind una deja știută și
care nu trezește nimic nou. Însă dacă știrea despre sărăcie este prezentată de prezentator cu un
ton moale, pe față i se citește sentimentele pe care vrea să le transmită publicului și încă mai și
gesticulează prin înclinarea capului sau dând afirmativ sau negativ din cap, publicul percepe
altfel informația și se poate ciocni cu un fel de emoții neașteptate. Acest tip de manipulare am
întâlnit-o la telejurnalul orei 19 al postului TV8 care este prezentat de Angela Gonța, care face
abuz de mimici și gesturi.

Jurnal TV este un post de televiziune care s-a lansat pe piața media în 2010. Acest post
promite publicului echidistanță, verticalitate și imparțialitate în raport cu schimbările politice
care au loc în țară odată cu trecerea timpului. A debutat cu sloganul „Meriți tot ce e mai bun” și a
mizat pe faptul să reproducă realitatea în cel mai corect mod posibil. La început a fost gândit
pentru a fi prima televiziune de știri din Moldova însă cu timpul a devenit o televiziune
generalistă care conține buletine de știri la ore fize, emisiuni și talk-show-uri. Totodată, Jurnal
TV urmărește un scop social și anume lansează campanii pe teme sociale care au drept scop
identificarea familiilor nevoiaje care au nevoie de ajutor atât material cât și emoțional. Cea mai
răsunătoare campanie este cea organizată cu prilejul sărbătorilor de iarnă „Moș Crăciun există,
Moș Crăciun ești tu!” în cadrul căreia se mobilizează sute de oameni pentru cauze nobile.
PRO TV Chișinău a fost înființat în 1999, având ca slogan „Te uiți și câștigi”. PRO TV Chișinău
difuzează pe lângă programele PRO TV București (după o grilă proprie, diferită de cea
românească) o serie de jurnale și emisiuni locale și propriile calupuri publicitare pe toată durata
zilei.
PRO TV Chișinău este una dintre primele televiziuni private din Moldova și una dintre cele mai
importante posturi generaliste moldovenești, fiind condusă de Cătălin Giosan. În prezent, acest
post TV constituie un post de top pe piața media, ocupând un loc bun în clasamentul
televiziunilor cu un nivel înalt de credibilitate. La moment, PRO TV are sloganul „Ăsta-i
spectacolul, asta-i televiziunea”.

TV Moldova 1 este canalul public de televiziune din Republica Moldova, difuzat terestru

în format analogic și digital. A fost lansat în 1958 cu sloganul „Împreună de la începuturi!”.
Principala emisiune informativă a zilei – „Mesager” (cu două ediții în română și rusă) este
difuzată la ora 19:00 și ora 21:00. Confruntată cu o subfinanțare cronică, Televiziunea
Moldovenească reușește însă să difuzeze un program propriu zilnic de 24 de ore din 24.

Dat fiind faptul că anual se efectuează un top al posturilor tv cu cea mai mare
credibilitate, ultimul top arată că TV Moldova 1, Jurnal TV și PRO TV se clasează pe primele
poziții.

Clasificarea celor mai credibile posturi de televiziune

PRIME

Moldova 1

Jurnal TV

PRO TV
 Referitor la audiență, clasamentul se schimbă și arată în felul următor:

Clasificarea celor mai vizionate posturi de televiziune

Jurnal TV

PRIME

Moldova 1

PRO TV

Deși diferența este foarte mică, totuși observăm că publicul vizionează posturile care prezintă un
program diversificat, care cuprinde nu doar știri și telejurnale dar și divertisment.

Având la bază ceea ce am monitorizat, conchid că toate cele trei posturi tv sunt
determinate de aceeași identitate editorială. Cu scopul de a fi mereu în topul celor mai credibile
și vizionate posturi de televiziune din țară, canalele sunt posturi generaliste, create să furnizeze
conținut pentru un public cât mai larg. Toate cele trei posturi se bazează în special pe producții
proprii și pe divertisment pentru a reuși să-și păstreze publicul aproape și pentru a-i satisface
dorința informațională pe care o are. Datorită faptului că acestea cuprind un areal larg, le este
asigurată funcționarea și continuitatea deja de mulți ani.

Politica editorială a telejurnalului, dar și a postului în sine, reprezintă coerența unor

reguli, valori și viziuni, după care se ghidează toată redacția pe parcursul întregii activități a
postului tv. Totodată, politica editorială reprezintă un algoritm în baza căruia își creează
identitatea și în baza căruia se identifică pe piața media.
Deși fiecare post are o bine definită politică editorială, pe care o urmează, și îi este distinctă,
diferențiindu-l de celelalte, toate trei posturi : Moldova 1, PRO TV Chișinău și Jurnal TV, își
proiectează politica în dependență de necesitățile informaționale și nevoile sociale ale
consumatorilor. Nu putem neglija și faptul că politica editorială poate fi influențată de
conducerea postului tv. În ultima vreme observăm că multe posturi tv au apartenență politică fapt
care influențează structura telejurnalului și esența mesajului în sine. Implicarea desăvârșită și
urmărirea satisfacerii nevoilor informaționale ale consumatorilor sunt aspectele care asigură
funcționarea posturilor dar nimeni nu poate garanta că, în momentul în care telejurnalul va devia
de la subiectul politicii editoriale, postul tv își va păstra credibilitatea publicului.
În cadrul telejurnalelor amiezii se pune accent pe proximitatea temporară, asigurându-se că se
transmit cele mai recente, proaspete și actuale informații, uneori chiar în timp real ceea ce poate
influența audiența telejurnalului la ora respectivă.
O altă particularitate este expunerea imparțială și echidistantă a situațiilor și evenimentelor cu
valori sociale, care validează capacitatea jurnaliștilor de a fi mereu la curent cu viața publică a
societății. Această particularitate ar trebui să stea la baza telejurnalului, fiindcă din moment ce
publicul identifică abateri și erori, își pierde încrederea în acest post tv și își poate schimba
preferințele.
Telejurnalele amiezii celor trei posturi monitorizate sunt concepute după o politică creată într-o
manieră responsabilă, menită să asigure evoluția atât cantitativă, cât și calitativă a telejurnalelor
pentru o perioadă nedeterminată de timp. În concluzie, conchid că aceste posturi tv mizează pe
faptul de a fi primele și cele mai bune pe piața media, astfel că se întâmplă de foarte multe ori că
plagiază știrile unii de la alții, schimbând doar fotografia. De obicei acest lucru se întâmplă
atunci când telejurnalul este difuzat în urma altui telejurnal care ar fi prezentat un subiect
proaspăt.

Din motiv că ne aflăm într-o continuă dezvoltare a digitalului, pentru posturile tv

contează foarte mult design-ul cu care se identifică și pe care îl prezintă publicului. Prin urmare,
pentru a crea un telejurnal bun este nevoie de informație și prezentator, în spatele cărora să stea o
echipă puternică și profesionistă. Fiindcă telejurnalul se difuzează la televizor, publicul pune
accent și imagine, astfel că se mizează pe un aspect frumos al prezentatorului și pe un studiou
plăcut ochiului.
În acest context , la PRO TV Chișinău telejurnalul difuzat la ora 17:00 are un aspect
vizual plăcut ochiului și destul de îngrijit. Telejurnalul începe cu un generic de 10 secunde, după
care urmează formula de salut a prezentatoarei: „Bună seara. Sunt Valeria Capra și vă prezint
știrile PRO TV. Iată care sunt cele mai importante subiecte ale zilei.” Cadrul în care apare
prezentatoarea este realizat printr-un travelling înainte după care se comută la planul mijlociu în
care Valeria Capra își începe formula de salut. În studiou predomină culoarea albastră care este
reprezentativă pentru acest post tv. Titlurile materialelor telejurnalului sunt prezentate pe fundal
roșu ceea ce atrage privirea în mod involuntar iar burtiera în care se indică sursele este de culoare
albastră. În spatele prezentatoarei, în partea dreaptă a acesteia se află un ecran pe care scrie
”Știrile PRO TV Chișinău” iar în partea stângă sunt dispuse vertical 3 monitoare pe care se
rulează diverse imagini. De cele mai multe ori, imaginile de pe aceste monitoare nu corespund cu
discursul prezentatoarei, uneori chiar se derulează imagini tragice iar prezentatoarea citește o
știre despre acțiuni de caritate.
După ce se prezintă cele mai importante subiecte ale zilei, prezentatoarea este filmată în plan
mediu din unghi normal. Durata medie a telejurnalului amiezii la PRO TV este de 31 minute și
24 secunde. Formula de încheiere a prezentatoarei conține 3 propoziții dintre care a doua este un
îndemn: „Doamnelor și domnilor, acestea au fost știrile. Dacă aveți informații care pot deveni o
știre puteți să ne contactați la orice oră la numărul de telefon: xxx xx xx xx. Eu vă spun la
revedere și vă doresc o seară frumoasă.” Prezentatoarea este filmată în plan mijlociu din unghi
normal. În concluzie, menționez că pe durata întregului telejurnal sunt folosite 2 tipuri de planuri
și un singur tip de unghi de filmare. Acest lucru nu plictisește publicul ci dimpotrivă îl
stimulează să se concentreze pe mesajul telejurnalului și pe impactul informațiilor.

Telejurnalul amiezii de la Moldova 1, „Miezul zilei” la fel ca și telejurnalul amiezii de la

PRO TV are un aspect drăguț și destul de plăcut. Telejurnalul începe cu un generic de 25 de
secunde după care prezentatorul filmat in plan mijlociu își vociferează formula de salut:
„Doamnelor și domnilor, bună ziua și bine v-am găsit la ”Miezul zilei”. Iată titlurile ediției.”
Prezentatorul nu își prezintă numele și prenumele pentru că în colțul din stânga apare burtiera
unde este indicat acest lucru. După formula de salut, prezentatorul dă citire titlurilor ediției.
Exact ca la telejurnalul de la PRO TV, după formula de salut și prezentarea titlurilor celor mai
importante, prezentatorul este filmat în plan mediu din unghi obișnuit. Fundalul prezentatotului
este de culoare albastră, astfel că identific o asemănare a culorilor folosite de Moldova 1 și PRO
TV. Asemănător burtierei telejurnalului de la PRO TV, cea de la telejurnalul postului Moldova 1
este de culoare albastră. Durata medie a telejurnalului este de 20 minute și 26 secunde. Formula
de încheiere a prezentatorului nu este complicată: „Doamnelor și domnilor, ediția de astăzi a
ajuns la final. Cu detalii revin colegii mei. Rămâneți cu Moldova 1, toate bune!” După formula
de încheiere, telejurnalul se încheie cu un generic de 20 secunde. Analizând telejurnalele amiezii
de la Moldova 1 am observat că planurile și unghiurile de filmare sunt aceleași ca la PRO TV:
plan mijlociu, plan mediu și unghi normal.

Telejurnalul amiezii de la Jurnal TV, începe cu un generic de 3 secunde. Pezentatorul

filmat în plan mediu rostește formula de salut: „Bine v-am găsit doamnelor și domnilor. Sunt
Vasile Luchianu și vă invit la jurnalul orei 15:00. Suntem în direct și pe site-urile jurnal.md și
jurnaltv.md.” După formula de salut, prezentatorul se intoarce cu privirea și cu postura spre altă
cameră care deja îl filmează în plan semi-general. De la plam semi-general, se trece la plan
mijlociu în care prezentatorul prezintă informațiile telejurnalului. În spatele prezentatorului se
află un ecran pe care se derulează imagini reprezentative informațiilor care vor fi prezentate în
jurnal. Ca la celelalte posturi tv, și aici predomină culoarea albastră, care este reprezentativă
acestui post tv. Titlurile materialelor sunt prezentate într-o burtieră din 2 straturi: 1 strat incolor
unde este fixat titlul și un alt substrat de culoare albastră pal, unde este fixat subtitlul
materialului. Burtiera în care se precizează sursa, este la fel de culoare albastru pal. Durata medie
a telejurnalului amiezii este de 9 minute și 14 secunde.
În formula de încheiere, prezentatorul se adresează publicului: „Doamnelor și domnilor,
încheiem aici știrile orei 15. Mai multe informații puteți găsi pe site-urile jurnal.md și
jurnaltv.md. Nu uitați, dacă ați fost martorii unui eveniment care poate deveni o știre sunați-ne
la: xxx xx xx xx, sau scrieți-ne la adresa de e-mail: contact@jurnaltv.md. O zi frumoasă să aveți,
cele bune!” Jurnalul se încheie cu un generic de 5 secunde. Spre deosebire de formula de
încheiere a celor două posturi tv analizate mai sus, la Jurnal TV formula de încheiere este mai
voluminoasă și mai dezvoltată. O asemănare identificată la toate 3 este că prezentatorii folosesc
în formula de încheiere, de fiecare dată, sintagma ”Doamnelor și domnilor” ceea ce reprezintă un
respect adresat publicului căruia se adresează atât prezentatorul dar și întreaga redacție.

În modalitatea de prezentare a jurnalistului am constatat că planurile folosite sunt

comune.
O altă caracteristică comună este culoarea albastră a studioului și de pe ecrane, a burtierei în care
se precizează sursa și background-ul genericului care este constituit dintr-un amestec de nuanțe
ale albastrului. În televiziune, culoarea albastră este folosită pentru că reflectă pace, liniște,
calmitate, armonie, încredere și siguranță. Totodată sugerează inspirație, inteligență și stabilitate.
Funcția acestei culori este strict condiționată de existența celorlalte mijloace de expresie :
lumina, mișcarea, unghiulația, optica etc. De regulă, culoarea albastră este folosită pentru că
ajută publicul să asimileze mai ușor informația și să înțeleagă esența jurnalului. Referitor la
aspectul fizic al prezentatorilor, pot spune că aceștia arată bine la cameră și nu trezesc sentimente
de dezgust. Am observat că prezentatoarele sunt îngrijite și arată foarte bine, având trăsături
foarte simpatice. Prezentatorii sunt îmbrăcați mereu la costum și de asemenea au un aspect
plăcut. Referitor la dicția acestora, am observat că toți au o dicție bună, articulează silabele și nu
înghit unele sunete. În toate telejurnalele analizate am observat că prezentatoarea de la PRO TV
face unele greșeli, ceea ce deranjează puțin urechea pentru că repetă de 2 ori același cuvânt.
Prezentatorul de la Moldova 1 uneori citește sec și nu se înțelege dacă a încheiat propoziția sau
dacă continuă. De asemenea, de câteva ori nu a făcut pauze între știri și m-am confruntat cu ceea
că nu am înțeles când s-a terminat știrea și când a început următoarea.

În perioada de monitorizare 22 decembrie 2020 – 29 decembrie 2020 a telejurnalelor

posturilor PRO TV Chișinău, Jurnal TV și Moldova 1, am identificat un număr total de 144 de
materiale jurnalistice: știri și reportaje. Dintre acestea, 54 de materiale sunt din domeniul social,
29 materiale din domeniul politic, 8 materiale din domeniul economic, 10 materiale din sfera
divertismentului, 43 materiale externe și 0 materiale din sport. Spre deosebire de PRO TV
Chișinău și Jurnal TV, jurnalul amiezii de la Moldova 1 prezintă știrile meteo la sfârșit de fiecare
jurnal. Durata telejurnalelor nu este fixă, astfel că în perioada 22 decembrie 2020 – 29 decembrie
2020
telejurnalele amiezii de la PRO TV Chișinău au avut o durată dezechilibrată. Prin urmare, cel
mai scurt jurnal a fost 28 decembrie, ajungând la 18 minute și 51 secunde iar cel mai lung
telejurnal a fost cel din data de 24 decembrie – 42 minute și 3 secunde. În cazul telejurnalelor de
la Jurnal TV, durata telejurnalelor amiezii arată în felul următor: cel mai scurt și anume 6 minute
și 30 secunde – 24 decembrie; cel mai lung și anume 11 minute și 18 secunde – 29 decembrie.
Referitor la telejurnalele amiezii de la Moldova 1, acestea au avut următoarea durată: cel mai
scurt și anume 17 minute și 15 secunde – 25 decembrie; cel mai lung și anume 25 minute și 15
secunde – 29 decembrie.

Analizând fiecare post în parte, am obținut următorul rezultat. La Jurnal TV au fost

prezentate 35 de materiale. Din domeniul social au fost prezentate 10 știri și 4 reportaje, din
domeniul politic au fost prezentate 12 știri, din sfera economică a fost prezentată 1 știre iar din
materiale externe au fost 7 știri.
La Moldova 1 au fost prezentate 56 de materiale. Din domeniul social au fost prezentate 17 știri
și 2 reportaje. Din domeniul politic s-au prezentat 5 știri și 1 reportaj. Din domeniul economic s-
au prezentat 3 știri iar din sfera divertismentului s-au difuzat 6 reportaje și 3 știri. Din materialele
externe s-au prezentat 18 știri.
La PRO TV Chișinău au fost prezentate 55 de materiale dintre care din domeniul politic 7 știri și
4 reportaje. Din domeniul social s-au prezentat 18 știri și 3 reportaje iar din domeniul economic
s-au difuzat 4 știri. Din sfera divertismentului s-a prezentat 1 reportaj iar din externe s-au
prezentat 18 știri. În concluzie, am observat că PRO TV Chișinău și Moldova 1 prezintă un
număr mare de materiale externe, în jur de 3 materiale la ediție. Toate cele 3 posturi nu prezintă
materiale din domeniul economic, ceea ce poate constitui un dezavantaj pentru audiența
posturilor.
 Ținând cont de faptul că televiziunea care se respectă și care tinde spre un loc bun în
clasamentul cu cele mai bune televiziuni, redacția mizează pe transmisiuni în direct în cadrul
telejurnalelor. De obicei, telejurnalele difuzate amiaza introduc transmisiuni în direct pentru a
prezenta detalii și informații noi și actualizate referitoare la un subiect important la ordinea zilei.
În perioada de monitorizare, doar un singur post tv a efectuat o transmisiune în direct în data de
22 decembrie și anume de PRO TV Chișinău. Subiectul acestei transmisiuni a fost „Interzicerea
organizării corporativelor și sărbătorilor în colectiv”. Analizând motivul pentru care celelalte 2
posturi nu au efectuat nicio transmisiune în direct, am identificat câteva motive pentru fiecare
post în parte. Prin urmare telejurnalele amiezii de la Jurnal TV nu au avut nicio transmisiune în
direct deoarece:
1. Telejurnalul amiezii are o durată foarte scurtă motiv pentru care nu au cum să introducă
alte minute în plus pentru difuzare;
2. Subiectele prezentate în telejurnalul amiezii, fie reprezintă o introducere a subiectului
care se va difuza în principalul jurnal al zilei, fie reprezintă o informație care nu are prea
multe detalii dar totuși este importantă pentru public;
3. Politica editorială a postului tv mizează pe transmisiunile în direct difuzate seara când
timpul de difuzare este mult mai mare.
Telejurnalele amiezii de la Moldova 1 nu conțin transmisiuni în direct deoarece:
1. În general, acest post nu mizează pe transmisiunile în direct, astfel că, chiar și în cadrul
celui mai principal jurnal al zilei foarte rar se folosesc transmisiunile în direct;
2. Echipa redacțională a televiziunii Moldova 1 este mai mică, prin urmare și tehnica
utilizată nu este cea mai modernă.

În perioada de monitorizare, toate cele trei posturi au abordat subiecte cu impact

informațional asupra publicului. În aceeași ordine de idei, am identificat ca fiind comune și
difuzate la toate trei telejurnale, următoarele subiecte : 24 decembrie – „Investirea Maiei Sandu
în funcția de președinte a Republicii Moldova”. În acest caz, doar titlurile au fost diferite și
modalitățile de prezentare. PRO TV a realizat un reportaj de proporții mari, astfel că acestui
subiect i s-a acordat circa 15 minute din întreaga emisie, ceea ce a constituit, după părerea mea,
prea mult. Moldova 1 a prezentat acest subiect prin intermediul unei știri în care s-a prezentat pe
scurt faptul că Republica Moldova are un nou președinte. Jurnal TV a prezentat de asemenea o
știre scurtă cu titlul „Investirea Maiei Sandu în funcția de președinte”. Acest subiect a fost
difuzat pe parcursul întregii zile însă pe larg dezvoltat la principalul jurnal al zilei.). Pe 28 și 29
decembrie, la toate telejurnalele s-au difuzat informații despre demisia Prim Ministrului Ion
Chicu și a întregului Guvern. PRO TV Chișinău a dezvoltat acest subiect într-o știre dezvoltată,
pe când la celelalte posturi s-au difuzat știri scurte. Dacă la PRO TV Chișinău s-a folosit titlul
„Guvernul Chicu și-a anunțat demisia”, Jurnal TV a optat pentru: „Demisia guvernului Chicu”.
De asemenea pe 29 decembrie, toate cele 3 posturi tv au difuzat materiale despre vizita
președintelui României, Klaus Iohannis iar titlurile sunau în felul următor: „Klaus Iohannis a
venit la Chișinău”.
Este absolut normal ca fiecare telejurnal să se distingă de celelalte, pentru că aceasta este
modalitatea prin care se face plăcut telespectatorului și tendința de a rămâne vizualizat.
Cu toate acestea, fiecare telejurnal se axează pe principiile de distribuție care țin cont de anumite
criterii ale materialelor jurnalistice, fie ele știri flash sau complexe, ori reportaje în direct sau
înregistrate fie alte tipuri de materiale jurnalistice cum ar fi vox-urile. Pe 28 decembrie, atât PRO
TV Chișinău cât și Jurnal TV au mediatizat subiectul porții deschise de la Președinție. La
telejurnalul amiezii de la PRO TV Chișinău a realizat o știre dezvoltată în cadrul căreia a
introdus un vox în care s-a răspuns la întrebarea: „Ce părere aveți despre această acțiune?” La
Jurnal TV s-a difuzat o știre scurtă în care s-a prezentat pe scurt acest subiect.

În consecință, telejurnalul de la fiecare post mizează, în primul rând, pe principiul

actualității. Acesta reprezintă transmiterea evenimentelor cele mai recente, cele mai actuale, cele
mai noi, cele mai fierbinți, cu condiția ca acestea să nu fie plictisitoare și expirate.
Principiul noutății este similar principiului actualității. Sunt respectate ambele, fiind
transmise cele mai noi informații care prezintă interes pentru public. Subiectele care se prezintă
în cadrul telejurnalului trebuie să trezească interesul publicului și să îi provoace anumite reacții,
indiferent de natura lor.
În cazul principiului proximității este stabilit deja că, consumatorul, este interesat de ceea
ce se află sau se întâmplă în proximitatea sa, fie ea spațială, temporară, socială sau psiho –
afectivă. De cele mai multe ori, telejurnalele amiezii de la cele trei posturi monitorizate, se
axează pe proximitatea socială, întrucât fiind posturi generaliste naționale, acestea țin să prezinte
materiale despre subiecte/teme din sferele de interes public. Proximitatea socială este folosită
pentru a crea audiență și pentru a-și lărgi publicul țintă.
Au fost prezentate și subiecte bazate pe principiul proximității psiho – afective, ca: „Accidentul
s-a soldat cu victime și decedați” la Jurnal TV, sau „Oamenii cu suflet mare s-au mobilizat pentru
a ajuta persoanele nevoiaje” de la PRO TV Chișinău, sau „Virusul Covid-19 a mai răpit o viață”
de la Moldova 1. Pe 24 decembrie PRO TV Chișinău a difuzat reportajul despre fata care și-a
omorât mama și i-a scos inima din piept. Acest subiect are până în prezent un impact puternic
asupra publicului, dat fiind faptul că miezul acestuia este unul tragic. Subiectele sunt reflectate
corespunzător, cu bun simț, fără ca să devieze de la regulile de realizare a materialelor
jurnalistice. De asemenea, titlurile aveau puțin senzațional deoarece altfel oamenii nu sunt atrași
de material. Totuși, materialele sunt prezentate într-o manieră menită să transmită mesajul unde
trebuie dar să mai și sensibilizeze publicul telespectator.
O altă particularitate a informațiilor transmise este universalitatea. În acest context, telejurnalele
amiezii acoperă o gamă largă, cum ar fi domeniul politic, domeniul social, câte puțin din
domeniul economic și din externe. etc, incluzând astfel activitatea diferitor instituții de vârf ale
țării. În acest sens, menționez că materialele acoperă aria de interes public și satisfac în
profunzime necesitățile informaționale ale maselor.

În perioada de monitorizare a celor 3 posturi tv, 22 decembrie 2020 – 29 decembrie 2020,

telejurnalele au prezentat informații inclusiv ce țin de conflict. Aceste materiale au scopul de a
pune accent pe senzație și show. Un post de televiziune mizează pe feedback-ul publicului iar
pentru un feedback activ este nevoie de conflict. Prin urmare, voi scoate în evidență câteva
subiecte care au avut la bază conflictul, toate fiind difuzate de PRO TV Chișinău și Jurnal TV:
 28 decembrie 2020 – Igor Dodon amenință noua conducere a Republicii Moldova;
Conflict între fostul primar al satului Gura Galbenă și un locuitor al aceluiași sat cu
privire la un teren protejat care a fost vândut ilegal.
 23 decembrie 2020 – Atacul unui necunoscut asupra deputatului neafiliat Eugen
Nichiforciuc.
 22 decembrie 2020 – Protestul fermierilor și brazda arată de un fermier în fața
Parlamentului.
 22 decembrie 2020 – Conflictul dintre angajații sectorului feroviar care nu și-au primit
salariile.
În concluzie pot spune că mass-media încearcă să diagnosticheze conflictele însă totuși acestea
sunt prezentate superficial fără a interveni prea mult. Cu toate acestea, nu se evită reflectarea
conflictelor sau a situațiilor conflictuale, deoarece sunt componente importante, care țin publicul
„în priză” și care creează feedback.

În televiziune, un rol aparte îl are prezentatorul care pe lângă cunoștințe, trebuie să mai
aibă și un aspect adecvat. Cartea de vizită a televiziunilor sunt prezentatorii, prin urmare nu este
întâmplător faptul că imaginea acestora este atent construită și strunită. Ecranele au fost invadate
de o armată de fete și băieți, cu vârste depășind rar 25 de ani, aleși în primul rând pentru că
„arată bine la cameră“. Metoda televiziunilor occidentale, unde prezentatorii sunt aleși după ce
dobândesc o experiență de cel puțin 20 de ani în munca de presă, nu a fost luată în seamă de
redacțiile de la noi. Efectul pe termen mediu a fost catalogarea prezentatorilor drept „cititori de
prompter“. Dicție perfectă, cultură generală peste medie și o prezență cât se poate de agreabilă –
au fost și rămân criteriile care au determinat, ani la rând, apariția prezentatorilor de știri.
Referitor la aspectul fizic al prezentatorilor, pot spune că aceștia arată bine la cameră și nu
trezesc sentimente de dezgust. Am observat că prezentatoarele sunt îngrijite și arată foarte bine,
având trăsături foarte simpatice. Prezentatorii sunt îmbrăcați mereu la costum și de asemenea au
un aspect plăcut. Referitor la dicția acestora, am observat că toți au o dicție bună, articulează
silabele și nu înghit unele sunete. În toate telejurnalele analizate am observat că prezentatoarea
de la PRO TV face unele greșeli, ceea ce deranjează puțin urechea pentru că repetă de 2 ori
același cuvânt. Prezentatorul de la Moldova 1 uneori citește sec și nu se înțelege dacă a încheiat
propoziția sau dacă continuă. De asemenea, de câteva ori nu a făcut pauze între știri și m-am
confruntat cu ceea că nu am înțeles când s-a terminat știrea și când a început următoarea.

Pentru că jurnalismul de calitate trebuie să respecte anumite rigori și principii

deontologice, analizând telejurnalele amiezii acestor 3 posturi tv, am identificat câteva principii
deontologice care au fost respectate: demonstrarea pluralismului de opinii, fiind prezentate
opiniile tuturor părților relevante pentru subiect, atât părți pro cât și părți contra; neasocierea
reporterilor cu organizatorii ori cu participanții protestelor reflectate, relatând prin prisma
spectatorului obișnuit care este prezent la eveniment; neimplicicarea reporterului în calitate de
participant activ la eveniment, deteriorând astfel mesajul materialului; imparțialitatea
jurnalistului în momentul realizării subiectului.
În cazul în care au fost reflectate subiecte „agresive” din punct de vedere al conținutului, nu s-au
furnizat detalii morbide nici în text, nici în materialul vizual, transmițându-se doar esențialul
pentru a manipula publicul prin intermediul imaginilor sau cuvintelor obscene. Drept exemplu
poate servi materialul despre răvașul cu un deget, prezentat la PRO TV Chișinău, pe 4
decembrie.

În perioada de monitorizare, am identificat atât aspecte pozitive cât și aspecte negative

ale telejurnalelor amiezii celor 3 posturi tv. Dintre aspectele negative, pot enumera următoarele:
- La PRO TV Chișinău de foarte multe lipsesc titlurile sau sunt foarte scurte, fără
relevanță. De asemenea pot apărea la sfârșitul știrii și se creează impresia că acest titlu „a
căzut din pod”;
- Nepregătirea prezentatoarelor de la PRO TV Chișinău care „calcă urechea” celor pun
accent pe o dicție bună. De foarte multe ori, Valeria Capra comite greșeli de dicție și
repetă cuvântul greșit cu cel corectat.
 - Durata telejurnalelor amiezii de la PRO TV Chișinău nu este constantă și deranjează asta,
pentru că un telejurnal poate avea 18 minute iar a doua zi poate avea 42 de minute.
- La Moldova 1 prezentatorul prezintă subiectele sec și nu face pauze logice între
propoziții ceea ce constituie un dezavantaj pentru reputația acestuia.
- Tot la Moldova 1 este deranjantă pauza de după fiecare material în care prezentatorul se
uită în jos și după 2 secunde ridică privirea să înceapă alt material.
- La Jurnal TV telejurnalul amiezii este prea scurt și unele materiale sunt „chinuite”.
- La PRO TV Chișinău nu este coerență în materiale, astfel că la mijloc de jurnal poate fi
prezentată o știre externă care nu are nici o legătură cu subiectele care s-au prezentat
anterior.
Din aspectele pozitive, pot enumera următoarele:
- Subiectele se prezintă pe scurt astfel că publicul se informează cu privire la informațiile
care sunt cele mai importante în acea zi;
- În cadrul telejurnalelor amiezii se pot prezenta informații live din cadrul evenimentelor
cu „greutate” pentru public;
- Se prezintă datele meteo la miezul zilei, ceea ce constituie un lucru bun pentru oamenii
care sunt în continuă mișcare și își petrec timpul afară în numeroase activități.

Toate telejurnalele sunt concepute în baza unui anumit plan. Altfel vorbind, acest plan se
numește pașaportul telejurnalului. La PRO TV Chișinău acest pașaport arată în felul următor:
 Genericul;
 Formula de salut;
 Citirea celor 3 cele mai importante materiale ale zilei;
 Corpul telejurnalului care are în medie 15-20 de materiale;
 Formula de încheiere a prezentatoarei;
 Genericul.
La Jurnal TV acest plan arată astfel:
 Genericul;
 Formula de salut;
 Citirea celor 3 cele mai importante materiale ale zilei;
 Corpul telejurnalului care are în medie 8-13 de materiale;
 Formula de încheiere a prezentatorului;
 Genericul.
La Moldova 1, arată așa:
  Genericul;
 Formula de salut;
 Citirea celor 3 cele mai importante materiale ale zilei;
 Corpul telejurnalului care are în medie 16-21 de materiale;
 Datele meteo
 Formula de încheiere a prezentatorului;
 Genericul.

În concluzie, pot spune că aceste posturi tv mizează pe jurnalismul de calitate și pe

informarea publicului. Referitor la complexitatea materialelor jurnalistice, cele mai dezvoltate
sunt la PRO TV Chișinău însă informațiile pot fi repetitive. Redacția pune accent pe baza
factologică a știrilor și pe importanța evenimentelor reflectate.
Despre recomandările pe care le-aș oferi acestor 3 posturi tv, pot spune următoarele:
 Prezentatorii să se pregătească înainte de a ieși în emisie directă;
 Prezentatorul de la Moldova 1 să facă pauze logice și să nu citească toate subiectele
sec;
 În cadrul unui telejurnal să fie măcar o știre despre sectorul economic;
 Să se urmărească o coerență a subiectelor, pentru a păstra logica;
 Să se selecteze foarte riguros subiectele externe care sunt difuzate în cadrul
telejurnalului;
 Prezentatoarea de la PRO TV Chișinău să nu mimeze abuziv fiindcă arată straniu și se
creează impresia că încearcă să manipuleze publicul.