Lingvistică

1
generală

Cerință: Răspuns și trimiteri bibliografice:

Etimologia denumirii limbii: 한국어(hanguk-eo) https://en.wikipedia.org/wiki/Korean_language

Co.son (Coreean de Nord) este denumirea sino-coreeana; numele european
provine de la cel al statului, si anume Ko.ryo. (Coreean de Nord) (Sala,
Marius, Vintilă-Rădulescu, Ioana, Limbile lumii. Mică enciclopedie, pg. 63)
Numele modern hangul/hangeul ([ha(ː)n.ɡɯl]) a fost încetățenit de Ju Si-
gyeong în 1912. 한  han însemna „mare” în coreeana veche (și devenise și o
modalitate de referire la Coreea în întregimea ei), iar 글  geul este cuvântul
nativ coreean însemnând „scriere”. Astfel, hangul poate însemna „marea
scriere” sau „scrierea coreeană”. (Coreean de Sud)
https://ro.wikipedia.org/wiki/Hangul

Țara/țările sau Limba coreeana este limba oficiala in Republica Populara Democrata
regiunea/regiunile în care se Coreeana. Se vorbeste numai in Coreea de Nord si Coreea de Sud. Ea este
vorbește limba respectivă: vorbita de aproximativ 31.000.000 de oameni. De asemenea, multi vorbitori de
limba coreeana locuiesc in nord-estul Chinei, in Japonia, U.R.S.S., S.U.A. (mai
ales in insulele Hawai) etc. (Wald, Lucia, Slave, Elena, Ce limbi se vorbesc pe
Glob?, pg. 183). Sunt mai mult de 2.000.000 de vorbitori in China, aproximativ
1.000.000 in S.U.A si in jur de 500.000 in Japonia. Cele două Coree(de Nord si
de Sud) se deosebesc prin aspecte minore de ortografie, alfabetizare și alegerea
vocabularului (inclusiv numele literelor), dar ambele susțin în esență
standardele unificate propuse de Societatea Coreeană în 1933.
https://www.britannica.com/topic/Korean-language
Încadrarea genealogică a Din marele grup al limbilor uralo-altaice fac parte si limbi izolante, care
limbii (familia de limbi din constituie cate o ramura aparte; intre limbile din aceasta clasa, este mentionata
care face parte): si coreeana. (Munteanu, Eugen, Introducere în lingvistică, pg. 175). Inrudirea
genetica cu limbile altaice este sustinuta din 1823 de H. J. Klaproth, avand
asemanari cu limbile tunguse, si se considera cert inrudita cu japoneza. Unii
lingvisti japonezi i-au acordat o mare atentie pentru a demonstra inrudirea
dintre cele doua limbi: coreeana si japoneza.
Se observa anumite asemanari mai ales cu limbile tunguso-maneiuriene, insa
nefind suficient de probante, s-a propus ca limba coreeana sa fie socotita
deocamdata “limba izolanta”. (Wald, Lucia, Slave, Elena, Ce limbi se vorbesc
pe Glob?, pg. 184). Familia limbilor manciuro-tunguse cuprinde idiomuri care
se vorbesc în Extremul Orient. Acestea se împart în două grupuri: manciurian
(în sud) şi tungus (în nord). Coreeana este considerata limba manciuriana.
(Borchin, Mirela-Ioana, Prelegeri de lingvistică )
Încadrarea tipologică a Lingvistii au ajuns la concluzia ca limba coreeana este o limba de tip
limbii: aglutinant. (Borchin, Mirela-Ioana, Prelegeri de lingvistică, pg. 111). .
Formarea cuvintelor - prin aglutinare (nunmul „lacrima” nun „ochi” + mul
„apa”) (Sala, Marius, Vintilă-Rădulescu, Ioana, Limbile lumii. Mică
enciclopedie, pg. 64)
 Lingvistică
2
generală

Foneme pe care le deține
limba respectivă și care în
limba română nu există sau
invers (dacă este cazul):
Avand 8 vocale scurte si 8 lungi, cu 19 consoane, lipsesc fricativele labiale.
Limba coreeana detine o complexitate fonetica deoarece are componenete de
aspiratie si globalizare, combinate cu realizari palatilizate si labializate. (Sala,
Marius, Vintilă-Rădulescu, Ioana, Limbile lumii. Mică enciclopedie, pg. 64)
În mod special însă, pentru vorbitorii nativi de limba română, este de remarcat
absenţa consoanelor j, ţ şi z, care sunt redate de coreeni prin calc fonetic
în ㅈ (dj). https://undevainasia.wordpress.com/2010/11/24/hangeul/
Ce are limba coreeana in plus fata de limba romana, sunt mai multe consoane
duble; limba romana are ca si consoane duble „cc” precum in „acces” , „nn”
precum in „innascut” prin adaugarea prefixului „in” iar limba coreeana are ca
si consoane duble ㄲ  kk, ㄸ  tt, ㅃ  pp, ㅆ  ss, ㅉ  jj
https://ro.wikipedia.org/wiki/Hangul

Diferențe diatopice,
diastratice și diafazice în
limba studiată (dialecte,
niveluri de limbă, stilurile
limbii):
Sfarsitul secolului XVI marcheaza limita intre coreeana premoderna si
moderna. Numeroase imprumuturi din chineza (inclusiv numerale, care le
dubleaza pe cele coreene), care a servit drept limba literara dupa raspandirea
budhismului si a ramas limba oficiala a aparatului de stat si limba de cultur
pana la sfarsitul secolului XIX. Imprumuturi din mongola*, sanscrita*,
japoneza*, engleza* si alte limbi europene.
(Sala, Marius, Vintilă-Rădulescu, Ioana, Limbile lumii. Mică enciclopedie, pg.
64)

Limba coreeana se imparte in sase dialecte diferite putin deosebite: de nord-est,

de nord-vest, central, de sud-est, de sud-vest si dialectele insulelor Cecjudo. La
baza limbii nationale sta graiul din Seul (dialectul central), oras care, de la
sfarsitul secolului al XIV – lea, a devenit capitala Coreei. Aceasta limba
nationala, insa, curpinde elemente din toate dialectele, nefiind astfel o mare
diferenta intre normele limbii literare si limba intregului popor. Ca structura,
limba coreeana cuprinde cuvinte monosilabice sau polisilabice, unele fiind
invariabile (substantivele, determinativele, adverbul etc.), altele variind prin
adaugarea de sufixe verbale. Verbul se caracterizeaza prin absenta numarului
si, mai ales, prin structura sa strict impersonala. Conceptia despre politete a
coreenilor a dus la folosirea unor sufixe speciale pentru a arata relatiile de la
inferior la superior. Acestea se folosesc din ce in ce mai putin datorita
schimbarii ierarhizarii stricte a vechii societatii coreene.
Adaptarea hieroglifelor pentru notarea cuvintelor ajutatoare si a afixelor
gramaticale din coreeana a dus la „coreizarea” scrierii chineze, care a devenit
greu de inteles pentru un chinez. Alfabetul se crede ca ar fi fost elaborat pe
baza semnelor chinezesti si a altor scrieri folosite la acea vreme in Asia. (Wald,
Lucia, Slave, Elena, Ce limbi se vorbesc pe Glob?, pg. 184-185)
Sistemul sau sistemele de Pana in secolul al XV-lea, in Coreea s-a folosit scrierea hieroglifica chineza;
scriere: din secolul 6 – mixta (unele semn notau notiuni, altele sunete). Sistemul li-tu
(cuprinzand simboluri pentru redarea fonografica a encliticelor si a sufixelor).
Scrierea oficiala actuala – alfabet propriu on-mun In ce priveste scrierea din
1443-1446 – singura scriere alfabetica indigena din Extremul Orient. Scriere
fonetica( corespondenta biunivoca sunete-litere) – unul din cele mai simple

Un text în limba respectivă 흉악한(Hiuŋakhan=viclean)여우(iou=vulpe)세(se=trei)마리가(mariga=unitate
tradus în limba română:
Un mare scriitor care a scris Ko
în limba studiată:
Alte observații:
Bibliografie:
S Sala, Marius, Vintilă-Rădulescu, Ioana, Limbile lumii. Mică enciclopedie,
Lingvistică
3
generală
alfabete din lume) 25 litere (14 consoane, 11 vocale) derivate din scrierea
chineza, tibetana* si sanscrita (carcatere si fragmente de caractere chineze
modificate si simplificate si semne noi). Consoanele finale – notate dedesubt.
Semn special care preceda vocala initiala.Literele grupate pe silabe. Scrisa la
inceput in coloane verticale de sus in jos si de la dreapta la stanga, ulterior in
special orizontal de la stanga la dreapta, de sus in jos. (Sala, Marius, Vintilă-
Rădulescu, Ioana, Limbile lumii. Mică enciclopedie, pg. 64)
Inca din secolul al VI-lea, s-a creat un sistem destul de complicat, in care
modalitatile de notare a notiunilor se impleteau cu cele de redare a sunetelor.
Desi complicat, greu de inteles si restrans ca raspandire, acest sistem de scriere
s-a pastrat pana la sfarsitul secolului al XIX-lea. Intre timp, inca din sec. XV-
lea, s-a creat un alfabet a carui origine sigura nu se cunoaste. La sfarsitul
secolului al XIX-lea, s-a introdus un sistem de scriere care cuprinde atat
hieroglife, cat si litere. El este folosit pana astazi in Coreea de Sud. In ultimul
deceniu, a capatat o raspandire tot mai larga scrierea orizontala(de la stanga la
dreapta) cu asezarea randurilor de sus in jos. (Wald, Lucia, Slave, Elena, Ce
limbi se vorbesc pe Glob?, pg. 184-185)
de masura pentru animale-capete, bucati) 어느 (eon∂=care). 날(nal=zi)도적걸
을 (tad3okcir∂l=furt) 떠 갔 다 (ttonatta=s-a dus). 부 지 런 한
(Pud3ireonhan=Harnic) 눙부의(noŋbu∂i=taran) 지에서(cibeseo=in casa) 쌀톡
(ssaltok=vas de lut pentru pastrarea orezului) 만한(manhan=de marimea) 물고
기 를 (mulkkogireol=peste) 훔 짔 다 (humehieotta=a furat). 세 (se=trei) 마 리
(mari=masura)여우는(ieoun∂n= vulpe) 낑낑거리며(kkiŋkkiŋ∂rimieo=gafaind)
운반하다가(unbanhadaga=a tarat) 감시(camsi=putin) 쉬였다(sviieotta=s-a
odihnit).
„Trei vulpi viclene s-au dus o data la furat. Ele au furat din casa unui taran
harnic un peste de marimea unui vas pentru pastrarea orezului. Gafaind, cele
trei vulpi l-au tarat si s-au oprit sa se odihneasca putin”. (Wald, Lucia, Slave,
Elena, Ce limbi se vorbesc pe Glob?, pg. 185-186)
Un – cel mai important poet sud-coreean
https://adevarul.ro/cultura/carti/Inchis-pe-viata-in-poezie-ko-un-poetul-
nominalizat-premiul-nobel-literatura-data-romania-
1_574820e85ab6550cb85b0270/index.html
Ce mi se pare interesant este faptul ca scrierea in limba coreeana se face sub
forma de blocuri precum 한  han; fiecare bloc reprezintă o silabă. Cu alte
cuvinte, deși silaba 한  han poate părea un singur caracter, este, de fapt,
compusă din trei litere: ㅎ h, ㅏ a și ㄴ n. Aceste blocuri constă din 2–6 litere,
incluzând cel puțin o consoană și cel puțin o vocală.
https://ro.wikipedia.org/wiki/Hangul
https://adevarul.ro/cultura/carti/Inchis-pe-viata-in-poezie-ko-un-poetul-
nominalizat-premiul-nobel-literatura-data-romania-
1_574820e85ab6550cb85b0270/index.html
Borchin, Mirela-Ioana, Prelegeri de lingvistică. E-book, Timişoara, Excelsior
Art, 2010.
Encyclopædia Britannica. Disponibilă online la https://www.britannica.com/.
Munteanu, Eugen, Introducere în lingvistică, Iaşi, Polirom, 2005.
 Lingvistică
4
generală

Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1981.

https://undevainasia.wordpress.com/2010/11/24/hangeul/
Wald, Lucia, Slave, Elena, Ce limbi se vorbesc pe Glob?, Bucureşti, Editura
Ştiinţifică, 1968.
https://ro.wikipedia.org/wiki/Hangul
https://en.wikipedia.org/wiki/Korean_language