Esenţa, tipurile şi formele de stat

1. Mancini ( şcoala italiană de drept internaţional) reţinea statul drept “organizarea juridică a naţiunii”
într-o asemenea accepţiune unul din elementele statului ar fi naţiunea. În ştiinţa dreptului, frecvent
dimensiunea demografică şi spiritual-psihologică este definită a fi poporul.
Explicaţi deosebirea noţiunilor “naţiune” şi “popor” ca element al statului.

2. Populaţia unui stat înglobează totalitatea persoanelor care domiciliază pe teritoriul statului
respectiv şi sunt supuse jurisdicţiei sale: cetăţeni şi necetăţeni (cetăţeni străini, apatrizi).
Cetăţenia este legătura politico-juridică permanentă între individ şi statul respectiv, care generează
drepturi şi obligaţii reciproce. Cetăţean străin este persoana care aparţine unui stat străin, apatrid
fiind persoana care nu are nici o cetăţenie. Un alt argument al populaţiei îl reprezintă persoanele cu
dublă (sau chiar pluralitate) de cetăţenii.
Art. 19 al Constituţiei RM stipulează: “Cetăţenii străini şi apatrizii au aceleaşi drepturi şi îndatoriri ca
şi cetăţenii RM cu excepţiile stabilite de lege”.
Determinaţi aceste excepţii şi consacrarea lor legală.

3. Conturarea unei definiţii ştiinţifice a conceptului de “minoritate naţională” se confruntă chiar în

plan internaţional cu dificultăţi de ordin juridic, dar mai ales politic. Legea cu privire la drepturile
persoanelor aparținând minorităţilor naţionale şi la statutul juridic al organizaţiilor lor nr. 382-XV din
19 iulie 2001 (MO nr. 107 din 04.09.2001) prin persoane aparținând minorităţilor naţionale înţelege
persoanele care domiciliază pe teritoriul Republicii Moldova, sunt cetăţeni ai ei, au particularităţi
etnice, lingvistice şi religioase prin care se deosebesc de majoritatea populaţiei şi se consideră de
altă origine etnică.
Ştiinţa juridică şi documentele juridice internaţionale definesc minorităţile naţionale drept grupuri
de persoane care întrunesc cumulativ următoarele criterii: locuiesc pe teritoriul unui stat şi sunt
cetăţenii lui menținând legături trainice permanente şi de lungă durată cu acel stat, manifestă
caracteristici etnice, culturale, religioase sau lingvistice distincte, sunt suficient de reprezentativi
(Rezoluţia F din 1953 a Subcomisiei pentru lupta contra discriminării şi protecţia minorităţilor în
cadrul Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept, organ Consultativ al Consiliului Europei)
fiind preocupaţi de a păstra împreună identitatea comună, inclusiv tradiţia, cultura, religia, limba,
calităţi care s-au format un timp îndelungat, grupului aparținându-I un teritoriu al său distinct unde
aceste calităţi au apărut.
Analizând componenţa etnică a populaţiei RM, stabiliţi grupurile care reprezintă minorităţi
naţionale.

4. Art. 10 al Constituţiei RM consacră principiul unităţii poporului şi dreptul la identitate. Statul

recunoaşte şi garantează dreptul tuturor cetăţenilor la păstrarea, la dezvoltarea şi la exprimarea
identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase în baza art. 11 al Constituţiei RM ce prevede
atribuirea unor forme şi condiţii speciale de autonomie prin Legea cu privire la statutul juridic
 special al Găgăuziei din 23. XII. 1994 s-a stabilit dreptul la autodeterminare externă în caz de
schimbarea statutului RM ca stat independent (art.71).

Documentul Reuniunii de la Copenhaga al Conferinţei asupra dimensiunii umane a CSCE constată că

“nici unul din angajamente nu poate fi interpretat ca antrenând un drept oarecare de a întreprinde
orice activitate sau de a îndeplini orice acţiune care contravine scopurilor şi principiilor Cartei
Naţiunilor Unite, a altor obligaţii decurgând din dreptul internaţional sau din dispoziţiile Actului
Final, inclusiv principiul integrităţii teritoriale a statelor. Bineficierea dreptului la autodeterminare
conform dreptului internaţional sunt doar popoare, astfel încât dreptul internaţional nu obligă cu
nimic statele să acorde autonomie în general, inclusiv pe criterii etnice”. Analizând Legea cu privire
la statutul juridic special al Găgăuziei din 23.XII.1994 stabiliţi prevederile ce consacră o autonomie
lărgită acestei regiuni.

5. Teritoriul statului reprezintă dimensiunea materială a statului şi se compune din suprafaţa terestră,
apele interioare şi marea teritorială, subsolul şi spaţiul aerian. Spaţiul terestru se cuprinde între
frontierele ţării, consfinţite prin lege organică, respectându-se principiile şi normele unanim
recunoscute ale dreptului internaţional (art. 3 Constituţia RM). Spaţiul acvatic cuprinde apele
interioare (fluvii, râuri, canale, lacuri, mări aflate ad integrum pe teritoriul unui stat, apele maritime
interioare) şi marea teritorială (fâșia de 12 mile maritime adiacentă ţărmului).
Spaţiul aerian se delimitează:
a) la nivelul zborului navelor aeriene (coridoarele aeriene)
b) la limita admisibilă a mijloacelor tehnice
c) limita inferioară a spaţiului extraatmosferic
d) limita exterioară a spaţiului atmosferic.

Subsolul se întinde:
a) până la nucleul terrei, pe o distanţă egală cu raza terei de 6378 km
b) până la limita admisibilă a mijloacelor tehnice
c) până la limita inferioară a scoarţei terestre (maxim 80 km)
Alegeţi opţiunea corectă.

6. Jean Bodin (1530-1596), filosof, jurist şi economist francez menţiona drept caractere esenţiale ale
suveranităţii: absolutismul, continuitatea şi indivizibilitatea. Prin caracterul absolutist autorul
înţelegea autoritatea supremă de a decide pe teritoriul unui stat, fără careva limitări din partea
unei alte autorităţi. Continuitatea în opinia autorului semnifică existenţa permanentă, fără careva
limitări sau condiţionări temporare. Indivizibilitatea: prerogativele aparţin doar acestei puteri şi nu
poate fi împărţite cu o altă autoritate superioară, paralelă sau competitivă.
Determinaţi trăsăturile suveranităţii în doctrina juridică contemporană.
7. Hugo Grotius (1583-1645) din principalii reprezentanţi ai şcolii dreptului natural menţiona că forma
de guvernământ nu are o importanţă considerabilă “poporul poate să-şi aleagă forma de
guvernământ, deoarece o formă sau alta urmează a fi apreciată nu atât după faptul cine deţine
puterea ci felul în care o exercită”. Există vre-o corelaţie între forma de guvernământ şi regimul
politic. În cazul unui răspuns afirmativ, comentaţi răspunsul.

8. În Arabia Saudită, stat în peninsula Arabia ,conform Constituţiei adoptată la 1 martie1992 puterea
emană de la popor, dar altele ce au puterea legii sunt adoptate de către monarh, după consultarea
acestuia cu Sfatul Consultativ. Sfatului Consultativ, în număr de 60, sunt numiţi de către rege pe un
termen de 4 ani. Sfatul Consultativ elaborează recomandări Guvernului în domeniul social-
economic, competenţa acestui organ fiind însă limitată, neputînd exercita funcţiile Parlamentului.
Conform Constituţiei din 1962 a Kuweit , puterea legislativă aparţine Emirului şi Adunării Naţionale,
Puterea Executivă – Emirului şi Consiliului de Miniştri. Adunarea Naţională unicamerală se compune
din 75 de deputaţi: 50 aleşi prin vot direct secret pe un termen de 4 ani de către bărbaţii născuţi în
Kuweit şi 25 de membri aleşi de către Emir. Adunarea Naţională poate anula veto-ul Emirului cu 2/3
de voturi (ceea ce nu se întîmplă).
Ținând cont de particularităţile formei de guvernământ a Arabiei Saudite şi Kuweit, alegeţi
opţiunile corecte:
a) Arabia Saudită reprezintă un stat dictatorial
b) Kuweit este un stat dictatorial
c) Arabia Saudită este o monarhie dualistă
d) Kuweit este o monarhie dualistă
e) Arabia Saudită este o monarhie absolută
f) Kuweit este o monarhie absolută
g) Kuweit este o monarhie constituţională
h) Arabia Saudită este o monarhie constituţională limitată

9. Alegea preşedintelui Italiei are loc după următorul model:

- în calitatea de candidat participă: orice persoană care a împlinit 50 de ani, ce se bucură de drepturile
civile şi politice.
- La alegeri participă Parlamentul şi câte 3 reprezentanţi ai celor 20 de regiuni
- Este desemnat candidatul care obţine 2/3 din voturi. În cazul că nu a fost ales în 3 tururi consecutive,
pentru turul al patrulea e suficient pentru a fi declarat ales de o majoritate simplă.
- Funcţia de preşedinte al Republicii este incompatibilă cu orice funcţie publică sau privată. În Italia, în
interdependenţa legislativ-executivă rolul principal revine prim-ministrului.
În planul formei de guvernământ Italia este:
a) republică parlamentară
b) republică prezidenţială
c) republică democratică
d) republică semiparlamentară
e) republică semiprezidenţială
f) republică mixtă
 Alegeţi opţiunea corectă.

10. Preşedintele SUA dispune de funcţii importante: şeful diplomaţiei, comandantul suprem al Forţelor
Armate, legiuitor, informarea poporului american privind starea uniunii, şef al puterii executive, şef
al partidului care l-a propus candidat la preşedenţie, alte funcţii derivate după aprecierea
doctrinarilor având o pondere mai mare în raport cu Congresul şi Curtea Supremă de Justiţie.
Preşedintele SUA este desemnat de către un Colegiu Electoral format din 538 de mari electorali,
aleşi prin vot universal direct de către cetăţeni. SUA este:
a) republică prezidenţială deoarece preşedintele are atribuţii lărgite
b) republică parlamentară deoarece este o democraţie avansată
c) republică semiparlamentară deoarece conform principiului separaţiei şi colaborării ramurilor
puterii de stat, preşedintele poate fi supus procedurii de impeachement
d) republică semiprezidenţială deoarece preşedintele are atribuţii lărgite, dar este ales de un
corp de electori.

11. Fondatori ai CSI au fost 11 state – foste republici unionale. Actele de constituire a CSI : Acordul de la
8.XII.1991. Acordul de la 21.XII.1991 şi Statutul CSI au fost semnate de către state suverane –
subiecte distincte de drept internaţional în baza dreptului internaţional. CSI având statut de
observator la ONU. CSI urmăreşte atingerea scopurilor fixate în statut: colaborarea în sfera politică,
economică, umanitară, culturală şi alte domenii. Unul din principiile declarate din actele de
constituire: egalitatea suverană a statelor. Opiniile doctrinelor referitor la natura juridică a CSI sunt
cele mai diferite, considerând a fi:
a) confederaţie
b) o organizaţie internaţională regională
c) o confederaţie şi organizaţie internaţională regională concomitent
d) o structură amorfă, ineficientă
Analizând actele de constituire şi statutul CSI, stabiliţi natura juridică a CSI.

12. Stabiliţi consacrarea legală a formei de guvernământ a RM.

13. Cantemir considera că un despot luminat poate corecta dreptul pozitiv, făcându-l conform
normelor dreptului natural, norme care întrunesc următoarele calităţi:
- raţionalism
- universalism
- spirit de echitate
- idealism
Prin prisma avantajelor şi dezavantajelor regimurilor democratice şi antidemocratice, apreciaţi
utopismul acestei idei a cronicarului.