Gheorghe Manu era fiul fostului caimacam al Munteniei, 

Ioan Manu şi al Anei, fiica Marelui Ban

Alexandru Ghica. La 14 ani este înscris la Şcoala de cadeţi din Postdam, iar după absolvire, guvernul
român i-a permis să rămână cu gradul de locotenent în armata prusiană pentru a se specializa. A urmat
în perioada 1850-1853 Şcoala militară din Berlin, iar între 1854-1856 Şcoala specială de artilerie, tot din
Berlin.

Grade militare:

 sublocotenent (1853)

 locotenent (1858)

 căpitan (1859)

 maior (1860)

 locotenent-colonel (1864)

 general de brigadă (1877)

 general de divizie (1906)

Funcţii militare:

 profesor pentru artilerie la Şcoala militară de ofiţeri din Bucureşti (1859-1860)

 comandant al bateriei de artilerie călăreaţă din primul divizion de artilerie din Ţara Românească
(1860)

 comandant al divizionului 2 din primul regiment de artilerie din Ţara Românească (1860-1864)

 comandant al primului regiment de artilerie din Ţara Românească (1864-1869)

 ministru de război (1859-1870; 1888-1889; 1904-1907)

 comandant al Diviziei 4 infanterie (1877)

 comandantul artileriei Armatei de operaţii (1877-1878)

 inspector general al artileriei (1878; 1881-1883)

 comandant al Diviziei 3 infanterie (1881)

Alte funcţii:

 primar general al oraşului Bucureşti (1874-1877)

 vicepreşedinte şi preşedinte al Adunării Deputaţilor (1888-1889; 1892-1895)

 preşedinte al Consiliului de miniştri şi ministru de interne (1889-1901)

 ministru al domeniilor publice, comerţului, agriculturii şi industriei (1891)

 ministru de finanţe (1889-1900)

 ministru de interne (1900)