Profilul consumatorului vulnerabil de energie din

Regiunea Nord Est

Rezumatul analizei situației gospodăriilor aflate în situație de deprivare materială severă

Decembrie 2020

"Proiect realizat cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, un program dezvoltat de Fundația
pentru Dezvoltarea Societății Civile (www.inovarecivica.fdsc.ro). Apelul de proiecte 2020 a fost lansat cu
sprijinul Enel România.”

1
Cuprins

Introducere ............................................................................................................................................................. 3
Metodologia de analiză .......................................................................................................................................... 3
Profilul sărăciei în România. Sărăcia populației în regiunea Nord Est.................................................................... 4
Definirea consumatorului vulnerabil de energie în România și țările UE .............................................................. 5
Descrierea situației gospodăriilor aflate în situație de deprivare materială severă. Cazul cătunului Țâmpoceni,
comuna Păltinoasa, județul Suceava ...................................................................................................................... 7
Concluzii și recomandări de politică publică .......................................................................................................... 8

Acronime și Abrevieri
ABF - Ancheta Bugetelor de Familie
ALOFM - Agențiile Locale de Ocupare a Forței de Muncă
AJPIS - Agențiile Județene pentru Plăți și Inspecție Socială
ANPDCA - Agenția Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție
ANOFM - Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă
ANPIS - Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială
AROPE - Persoanele expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială
AROP - Persoane expuse riscului de sărăcie relativă, după primirea transferurilor sociale
ASF - Alocația pentru susținerea familiei
CJRAE - Centrele Județene de Resurse și Asistență Educaționale
DGASPC - Direcțiile Județene de Asistență Socială și Protecția Copilului
ESSPROS - Sistemul european de statistici integrate privind protecția socială
EU - European Union
EU-SILC - Ancheta europeană privind veniturile și condițiile de viață
FEAD - Fund for European Aid to the Most Deprived
FSE - Fondul Social European
GAL - Grupurile de Acțiune Locală
MEN - Ministerul Educației Naționale
MDRAP - Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice
MMPS - Ministerul Muncii și Protecției Sociale
MS - Ministerul Sănătății
NEETD - Adulţi care nu sunt angajaţi, nu sunt înscriși în sistemul de învățământ sau formare
profesională şi nu au o dizabilitate
OECD - Organization for Economic Co-Operation and Development
OMS - Organizația Mondială a Sănătății
ONG - Organizație non-guvernamentală
POIDS - Programul Operațional Incluziune și Demnitate Socială
PNDR - Programul Național de Dezvoltare Rurală
PPS - Puterea de cumpărare standard

2
Introducere
Problematica consumatorului vulnerabil de energie este abordată în numeroase documente și studii în ultimii
ani, atât la nivel european cât și național. Comisia Europeană acordă o atenție specifică acestui subiect și
dispune de un Grup de Lucru pentru Consumatorul Vulnerabil, la nivelul DG Energy, care a publicat un
document de lucru în acest domeniu în 2016 1.
Studiile care analizează fenomenul sărăciei energetice sunt realizate de profesioniști din domeniul energiei,
dezvoltării locale sau economiei, iar organizațiile neguvernamentale care lucrează direct cu grupurile
vulnerabile au observat progresiv că acestea nu surprind cu acuratețe toate caracteristicile importante ale
traiului zilnic al acestor persoane, iar recomandările privind măsurile de politică publică pentru un acces mai
bun (și sustenabil) al acestor consumatori la surse de energie rămân prea generale.
Este motivul pentru care FONSS – Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale și
Asociația Institutul pentru Parteneriat Social Bucovina din Suceava au decis să încheie un parteneriat pentru a
realiza o analiză aprofundată a modului în care gospodăriile extrem vulnerabile din Regiunea Nord Est se
raportează la acest subiect și apoi să inițieze un front de lucru extins pe combaterea sărăciei energetice în
această regiune, cu măsuri care pot fi implementate progresiv, începând de la nivelul local spre cel regional și
național.
Premisa de la care au plecat partenerii este aceea că accesul la energie electrică și termică reprezintă
elementul esențial pentru acces la resursele extinse ale comunității (educație, ocupare, servicii publice de
bază, trai decent), în familiile extrem vulnerabile, iar sărăcia energetică menține pe termen lung aceste familii
la periferia societății.
Măsurile luate de statul român pentru susținerea acestor gospodării sunt deocamdată exclusiv financiare, dar
sprijinul financiar este limitat la o singură sursă de energie și nu permite investiții în echipamente sau
tehnologii care să permita un acces pe termen lung la surse ieftine și sustenabile de energie.
Informarea și consilierea familiilor vulnerabile cu privire la rețelele disponibile de energie și la măsurile de
suport pentru accesul la energie sunt inexistente în comunități. În plus, în localitățile rurale, lipsa asistenților
sociali calificați și lipsa de pregătire a compartimentelor de asistență socială de la niveul primăriilor în
domeniul accesului la energie au făcut ca aceste servicii să rămână complet neacoperit de-a lungul timpului în
planurile locale de acțiune din aceste localități, precum și la nivel național. Informarea și consilierea
personalizată a cetățenilor sunt servicii foarte importante pentru combaterea sărăciei energetice, de aceea
partenerii au analizat cu atenție nivelul de informare al populației în acest domeniu.
Prezentul studiu a fost realizat în cadrul proiectului ”EN-POWER – Profilul consumatorilor de energie
vulnerabili din Regiunea Nord Est și imputernicirea acestora pentru accesul la surse regenerabile de
electricitate pentru gospodăriile lor”, finanțat prin Fondul de Inovare Civică, un program dezvoltat de Fundația
pentru Dezvoltarea Societății Civile (www.inovarecivica.fdsc.ro). Apelul de proiecte 2020 a fost lansat cu
sprijinul Enel România.

Metodologia de analiză
Partenerii au analizat situația accesului la energie și a capacității familiilor vulnerabile din regiunea Nord Est de
a menține contracte sustenabile de energie electrică și termică, pentru un nivel decent de trai și de confort în
locuințe. Analiza a implicat două tipuri de date:
a. Date cantitative cu privire la venituri, beneficii sociale, arieratele pentru plata utilităților, gradul de
ocupare al persoanelor vulnerabile, tipologia gospodăriilor.
Datele au fost culese din diferite surse publice: AJPIS, DGASPC, ADR Nord Est, INS, AJOFM, CJRAE,
consilii județene, MMPS, precum și din documentele publice ale Băncii Mondiale din România.

1
Comisia Europeană, Document de lucru privind sărăcia energetică,
https://ec.europa.eu/energy/sites/ener/files/documents/Working%20Paper%20on%20Energy%20Poverty.pdf
3
 b. Date calitative culese în județele Suceava și Iași, la nivelul comunelor Păltinoasa (Suceava), Ipatele
(Iași) și a Municipiului Iași, în cadrul unei anchete de teren care a utilizat interviuri semi-structurate cu
reprezentanții unor familii cu acces limitat sau sărac la surse de energie. Informațiile culese s-au
referit la veniturile familiei, condițiile de locuire, sursele de energie folosite, plata utilităților, gradul de
ocupare al capilor de familie, nivelul de educație al acestora, gradul de îndatorare de la o lună la alta,
pentru cheștuielile de bază.
Ancheta de teren a cuprins interviuri cu reprezentanții a 69 familii, dintre care 65 în județul Suceava și
4 în județul Iași.
Cercetarea de teren s-a realizat în perioada octombrie-decembrie 2020, într-un context aparte. Pandemia de
Covid 19 a condus la numeroase restricții de circulație și reuniune a grupurilor mari de persoane, din acest
motiv echipa de cercetare a folosit doar tehnica interviurilor față în față (în Suceava) și telefonice (în Iași)
pentru a culege datele menționate.
Selecția comunității din județul Suceava în care s-a realizat ancheta de teren a fost făcută ținând cont de
nevoia de a ilustra situația din gospodăriile extrem vulnerabile din zona Nord Est: o comunitate aflată în zona
”rece” a țării (conform categoriilor de temperatură asociate regiunilor din România, de către Guvern 2), cu
membri ai familiei care nu au terminat studiile obligatorii, fără ocupație, cu locuințe imporvizate sau cu un
grad de confort extrem de redus. Astfel, cătunul Țâmpoceni din comuna Păltinoasa, județul Suceava, a întrunit
criteriile stabilite pentru această analiză. Alegerea cătunului a condus la concluzii ale analizei care reflectă
întreg spectrul de nevoi de suport ale acestui tip de populație extrem vulnerabilă, aflată în situație de
deprivare materială severă.

Profilul sărăciei în România. Sărăcia populației în regiunea Nord Est

Persoanele care se află în risc de sărăcie și excluziune în România se regăsesc în cel puțin una din următoarele
situații 3:
a. Sunt expuse riscului de sărăcie relativă, chiar dacă au primit transferuri sociale (indicator denumit AROP
– at risk-of-poverty). Acestea sunt cele al căror venit disponibil anual este mai mic de 60 de procente
din venitul median, raportat la numărul de adulți echivalenți. Venitul disponibil este suma tuturor
veniturilor realizate (inclusiv veniturile din protecţie socială: prestații de asigurări sociale sau
beneficii de asistență socială) din care se scad impozitele (pe venit sau pe proprietate) și contribuțiile
sociale plătite.
b. Trăiesc în gospodării cu o intensitate a muncii foarte scăzută, respectiv persoanele care trăiesc în
gospodării în care membrii cu vârsta între 18 și 59 de ani au avut o activitate aducătoare de venit cu
o durată mai mică de 20 la sută din potențialul lor de muncă din anul de referinţă.
c. Sunt expuse deprivării materiale severe, respectiv persoanele din gospodăriile care se află în cel puţin
patru din următoarele nouă situații: (1) nu îşi permit să plătească chiria, ratele la împrumuturi sau
facturile la utilităţi; (2) nu îşi permit să îşi menţină locuinţa încălzită adecvat; (3) nu pot să facă faţă cu
resursele proprii cheltuielilor neprevăzute, echivalente cu pragul lunar naţional de sărăcie; (4) nu îşi
permit să consume carne, pui, peşte sau meniu vegetarian echivalent cel puţin o dată la două zile; (5) nu
îşi permit să plece în vacanţe anuale de câte o săptămână departe de casă; (6) nu au televizor color; (7)
nu au maşină de spălat; (8) nu au autoturism; şi (9) nu au telefon.
La nivelul anului 2018, România avea o rată a sărăciei de 23.6% din totalul populației, după transferurile
sociale și de 47.5% înainte de transferuri (INS). De asemenea, se afla printre țările cu populația cea mai
numeroasă în stare de deprivare materială severă, comparativ cu alte state europene, atât în ceea ce

2
Guvernul României, Proiect de lege privind măsurile de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil de energie,
decembrie 2020, http://mmuncii.ro/j33/index.php/ro/transparenta/proiecte-in-dezbatere/6181-pr-lege-masuri-
protectie-soc-cons-vulnerabil-energie-23122020
3
Banca Mondială, Studiul de fundamentare al Strategiei Naționale de Incluziune Socială și Reducere a Sărăciei 2015-
2020, București, 2015
4
 privește populația generală, cât și persoanele care se auto-declară a avea limitări de activitate sau participare
(persoane vârstnice, persoane cu dizabilități.
În 2018, 11.% din populație nu putea asigura o temperatură normală în locuință și 17.% din populație avea
dificultăți la plata utilităților (sursa: INS, 2019).

Figura 1: Rata deprivării materiale severe pentru țările Uniunii Europene, 2018, (%) (sursa: Banca Mondială,
2020)

Condițiile de locuit reprezintă un element important al deprivării materiale, pe lângă situația socio-economică
a gospodăriilor. Pe termen lung ele afectează atât sănătatea populației (prin lipsa apei sau a dușului, grupului
sanitar, lipsa izolației pereților sau a fundației, lipsa unei iluminări corespunzătoare etc)
În anul 2018, conform Institutului Național de Statistică, problemele de locuit au afectat aproape o
treime dintre persoane (32,9%). Starea este chiar mai gravă dacă se are în vedere faptul că, în cea
mai mare parte, persoanele considerate deprivate au mai mult de o problemă privind condiţiile de locuit.
Cele mai numeroase sunt cazurile în care există două elemente componente ale deprivării materiale
din punct de vedere al condiţiilor de locuit, acestea afectând aproape o persoană din cinci dintre cele
cu astfel de deficienṭe ale locuinṭei. Persoanele care cumulează trei ṣi patru probleme reprezintă mai
puţin de 7,6% din populaţie, primele trei categorii însumând mai mult de 96% din totalul persoanelor
deprivate din punct de vedere al condiţiilor de locuit.

Definirea consumatorului vulnerabil de energie în România și țările UE

În țările Uniunii Europene, consumatorii vulnerabili de energie sunt definiți atât din perspective veniturilor și a
posibilității de a achita facturile de utilități, cât și a accesului efectiv la surse de energie (distanța față de rețea,
cheltuielile de instalare etc). Nu toate țările au o definiție clară a consumatorului vulnerabil.
Consumatorul vulnerabil de energie, în România, este o persoană singură/familie, care, din motive de
boală, vârstă, venituri insuficiente sau alţi factori, ar trebui să beneficieze de măsuri de protecție
socială și servicii suplimentare pentru a-și asigura cel puțin nevoile energetice minimale. Consumul mediu
lunar de energie termică la care se raportează această definiție reprezintă cantitatea de energie termică,
măsurată în gigacalorii, necesară încălzirii locuinţei, stabilită pentru persoana singură/familie, pe tip de
apartament/locuinţă, în funcţie de zona de temperatură, conform prevederilor legale.
Statul român definește mai multe niveluri de măsuri de protecție socială pentru consumatorii vulnerabili de
energie:

5
 a. Măsurile financiare, care constau în:
i. ajutoare destinate asigurării nevoilor energetice minimale pentru iluminat, încălzirea
optimă a locuinţei pe timp de iarnă, susţinerea facilităţilor de gătit şi asigurarea apei calde
în locuinţă şi utilizarea mijloacelor de comunicare care presupun utilizarea de energie;
ii. ajutoare destinate achiziționării de dispozitive/ instalații/sisteme ce pot conduce la creșterea
eficienței energetice în locuință.
b. Măsurile non-financiare constau , fără a se limita la acestea, în facilități de acces și conectare la
sursele de energie disponibile necesare pentru asigurarea nevoilor enegetice minimale.
c. Măsurile de protectie socială sunt:
a) ajutor pentru incalzirea locuintei;
b) ajutor pentru consumul de energie pentru acoperirea unei părți din consumul energetic al
gospodăriei pe tot parcursul anului;
c) subvenţii pentru achiziţionarea, în cadrul unei locuinţe, de echipamente necesare pentru
iluminarea, răcirea, încălzirea şi asigurarea apei calde de consum în locuinţă, pentru
achiziționarea aparatelor de uz casnic depăşite din punct de vedere tehnic şi moral,
precum şi pntru utilizarea mijloacelor de comunicare care presupun consum de energie;
d) subvenţii pentru achiziţionarea de produse şi servicii în vederea creşterii eficienţei energetice
a clădirilor.
Măsurile de protectie sociala se stabilesc de către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul
Energiei prin ordin al președintelui.
Nu sunt prevăzute însă responsabilități clare ale autorităților statului privind informarea și consilierea
cetățenilor cu privire la accesul la surse de energie și stabilitatea contractelor de furnizare a energiei.
Nu există de asemenea, printre măsurile non-financiare, prevederi leagte de interzicerea deconectării
cosnumatorilor vulnerabili de la rețeaua de energie pe perioadele de iarnă.
În România, cadrul legal în ceea ce privește sărăcia energetică este dat de Legea 123/2012, ca lege primară, și
de reglementările ANRE, ca legislație secundară. Un proiect de lege pentru actualizarea măsurilor de protecșie
socială a acestor consumatori a fost lansat în dezbatere publică în luna decembrie 2020, la nivelul MMPS.

Foto 1 - Locuințe improvizate în

gospodării afectate de deprivare
materială severă

6
Descrierea situației gospodăriilor aflate în situație de deprivare materială
severă. Cazul cătunului Țâmpoceni, comuna Păltinoasa, județul Suceava
Cătunul Țâmpoceni este situat în comuna Păltinoasa din județul Suceava și este alcătuit din gospodării în
care locuiesc predominant familii de etnie roma. Niciuna dintre aceste familii nu are persoane care au
contracte de muncă sau contracte de zilieri, iar majoritatea adulților au finalizat maximum 8 clase.
Ancheta de teren efectuată de partenerii proiectului în acest cătun, în rândul a 65 de familii afectate de
deprivare materială severă au evidențiat o sumă de probleme care împiedică aceste familii să
beneficieze de surse de eneergie sustenabile și accesibile.
Locuințele sunt construite din paiantă, chirpici, lemn sau bolțari, BCA. Jumătate din locuințe au o singură
cameră, o treime din acestea au două camere, restul au 3 camere. Suprafața locuințelor variază între 4
și 50 metri pătrați.
Jumătate dintre familii (47% din cele intervievate) sunt nevoite să se împrumute de la o lună la alta
pentru a face față cheltuielilor cu alimentele și utilitățile
O treime din aceste familii au contracte directe cu furnizorii de energie, dar plătesc sume lunare foarte
mari pe facturile de energie, care variază între 200 și 800 lei. Două treimi din aceste familii se racordează
la rețeaua de electricitate cu ajutorul vecinilor sau rudelor și plătesc sume foarte mari lunare pentru
această conectare (în medie 50 lei pe lună pentru fiecare consumator (bec, frigider etc). Deși aceste
sume sunt mult mai mari decât cele achitate de familiile care au contracte stabile de energie electrică,
cei intervievați afirmă că aceste sume sunt percepute ca normale de către familii, ele fiind obișnuite să
investească cea mai mare parte a veniturilor lor în energie.
Niciuna dintre familii nu fusese anterior informată despre măsurile de sprijin pentru accesarea unor
contracte mai favorabile, sau pentru accesul la surse alternative de energie
Patru gospodării nu erau deloc conectate la nici o sursă de energie.
O situație alarmantă este aceea că, deși majoritatea familiilor din acest cătun sunt beneficiari ai
ajutorului de încălzire, niciuna nu dispune de venitul minim garantat, în ciuda eligibilității la această
măsură de protecție socială.
Această situație reflectă reticența primăriei de a sprijini familiile extrem vulnerabile de romi pentru un
trai decent, în comunitatea lor.
Doar 1%dintre familii au experimentat de-a lungul timpului solutii de energie verde (kituri de energie de
capacitate mică).
Toate gospodăriile se încălzesc cu lemne și își procură lemnul de obicei fără documente de achiziție.
Mai puțin de un sfert din gospodării au acces la o mașină de spălat manuală.
Toate gospodăriile conectate la energie folosesc becuri, dar numai jumătate din ele au cel puțin un bec
economic.

7
Concluzii și recomandări de politică publică

1. Definiția clientului vulnerabil ar trebui să țină cont atât de capacitatea consumatorilor de a accesa efectiv
sursele de energie (venituri, distanța față de rețea, nivelul de înțelegere al prevederilor legale și al ofertelor etc),
cât și de accesibilitatea financiară a contractelor de furnizare a energiei (în funcție de vârstă, nivel de
venit, stare de sănătate).
2. Informarea și consilierea personalizată a consumatorilor vulnerabili ar trebui să facă parte din
pachetul de măsuri non-financiare pe care statul il asigură în cadrul politicilor publice de protecție
socială
3. In urna analizei diferitelor soluții tehnice care se pliază pe specificul locuințelor și a consumatorilor
din gospodăriile cu grad mare de deprivare materială, se poate concluziona că investițiile pentru
accesul acestor consumatori la surse sustenabile și ieftine de energie pot fi grupate în trei categorii:
a. Granturi de tip ”Prima conexiune la rețeaua de energie” pentru familiile extrem vulnerabile
care nu pot asigura costurile de conectare la rețeaua publică de energie. Această soluție este
apreciată ca utilă atunci când gospodăriile sunt situate la distanță mică de rețeaua existentă de
energie și consumul lunar este redus, cu facturi ce nu depășesc valoarea de 50 lei lunar.
b. Dotarea unor gospodării individuale cu panouri fotovoltaice și echipamente aferente – costul
estimat pentru procedurile administrative implicate în acest demers, pregatirea infrastructurii
locuinței, achiziția echipamentelor, montaj si mentenanță fiind de aproximativ 6500 euro in
primul an pentru o gospodărie (pentru o putere de 2.5kWp), 50-70 euro mentenanță pe an
incepand cu anul nr.2.

c. Crearea unei parcele fotovoltaice in proximitatea unei zone omogene de gospodării

vulnerabile, atunci când aceste gospodării sunt învecinate. Mini-parcul foto-voltaic poate avea
gestionare publică sau privată și este dimensionat în raport cu numărul locuințelor care trebuie
alimentate cu energie. Parcela fotovoltaică are avantajul că poate permite mentenanța și
securitatea dispozitivelor, prin gestionarea sa de către administratorul parcelei.
4. Sprijinul acordat de programele guvernamentale consumatorilor extrem vulnerabili ar trebui să
permită subvenționarea unor surse multiple de energie (de exemplu electricitate și căldură), altfel
aceste măsuri nu reușesc să elimine riscul locuirii în condiții improprii. Majoritatea familiilor din
aceste gospodării se confruntă cu multiple deficiențe ale locuinței și sprijinul lor trebuie asigurat în
mod integrat.
5. Sprijinul acestor familii trebuie asigurat în multidisciplinaritate: serviciile de sprijin trebuie să fie
deopotrivă sociale (beneficii sociale, servicii de suport și consiliere, informare), dar în paralel cu
sprijinul pentru accesarea pieței muncii și a educației continue, pe tot parcursul vieții. Fiecare actor
cheie, de la autoritățile publice până la furnizorii de energie, ar trebui să contribuie parțial la aceste
măsuri de sprijin.
6. Parteneriatul dintre autoritățile publice și organizațiile societății civile este esențial, cel puțin
pentru asigurarea unora dintre serviciile de suport (consiliere, informare, accesul pe piața muncii,
sprijinul pentru educație)
7. O ultimă recomandare este cea legată de introducerea unor tarife sociale la toate companiile de
energie și interzicerea deconectării consumatorilor vulnerabili pe perioadele de iarnă.