.

Coordonatori:
Asist. Univ. Dr. Bogdan Iancu

Masterand:
Cristian Chirita

București, iulie 2014

1
MULȚUMIRI

2
Cuprins

CAPITOLUL 1. Introducere ...............................................................................................................4

Capitolul 2. Jocul și Joaca. Copilăria. .................................................................................................8
Joc sau Joacă. ..................................................................................................................................8
Actorul Social: Copilul ................................................................................................................... 18
Capitolul 3. Utilizarea intrumentelor lingvistice Similaritate si N-grams. ........................................... 22
Cadrul teoretic. ............................................................................................................................. 22
Similaritate ............................................................................................................................... 22
N-grams .................................................................................................................................... 24
Rezultate Practice ......................................................................................................................... 24
Concluzii Studiu 2-gram corpus literatura anglo-saxonă. .......................................................... 28
Capitolul 4. Supermodernitate și standardizare sau unitate în diversitate. ....................................... 28
Supermodernitatea. Standardizarea și Frica. ................................................................................. 29
Standardizarea .......................................................................................................................... 30
Frica la nivel național. ............................................................................................................... 32
Frica prin perspectiva integrării europene. ................................................................................ 34
Comparație la nivel European privind standardizarea utilizând analiza cantitativă si similitudinea. 36
Cadrul teoretic. ......................................................................................................................... 36
Rezultatul aplicării metodei : Locul de joacă o perspectivă grafică a reglementării..................... 46
Comparație între cele 8 țări participante la proiectul "Safe play on the playground!" (grant
agreement No. 17.020200/07/472840).)..................................................................................... 47
Capitolul 5. Analiză Cantitativă Text utilizând Tropes..................................................................... 51
Cartografiere Locuri de joacă. ........................................................................................................... 62
Piața de entertainment pentru copii................................................................................................ 64
Consum Cultural........................................................................................................................... 73
Cartografie Mall............................................................................................................................ 74
Cartografie Cora ........................................................................................................................... 81
Parcul de Aventuri ........................................................................................................................ 84
Alternative .................................................................................................................................... 85
Zone Interzise ............................................................................................................................... 90
Bibliografie ...................................................................................................................................... 94

3
CAPITOLUL 1. Introducere

Information
is flooding place and property with
ambiguity as well. Shadows of doubt
and dissatisfaction fall on the
belongings that have served you well
for decades when weekly a mailing of
catalogs urges more elegant and
convenient alternatives on you. The
daily display of the excitement of the
cities and the open spaces of the
country makes the place where you live
look drab and confined. Both the
mooring of one's place and the identity
of one's friends get confounded when
frequent e-mail makes a distant and
unknown person seem closer and more
responsive than your friend next door,
or when a colleague on the same floor
remains cool and distant until he or she
begins to open up and confide in you
through e-mail.
Albert Borgmann

Toată lumea știe ce este acela un loc de joacă. Explicarea sensului și semnificației locului de
joacă pare de aceea cu atât mai simplă. Am încercat să explic evoluția rapidă a locurilor de
joacă din ultimii ani, și am eșuat. De mai multe ori, din mai mute motive. Mai întâi datorită
subiectivității, prima formă a cercetării a pornit de la o revolta interioară declanșată de
transformarea locurilor de joacă în care am copilărit în parcări sau locaşuri de cult. Apoi a
existat tentația bibliografiei bogate privind copilăria, o altă rătăcire și îndepărtare de subiect.

4
Iniţial a fost vorba de un eseu vizual marcat de elementele supermodernității descrise de Marc
Auge, dar influențat de Marea Transformare a lui Pollany, şi de legăturile evidente între
economie și reformele din educație, reforme cu impact asupra locului de joacă, textul a
devenit nu numai alambicat dar și inconsistent. Forma actuală nu ar fi existat dacă nu ar fi
existat un accident. Un accident real și brutal m-a pus în calitate de participant în fața
legislației pe de o parte și a normelor și standardelor pe de altă parte. Mai mult, a trebuit să
reflectez și asupra responsabilității. Ca adult. Într-o lume device driven delegarea
responsabilității a căpătat un sens mai larg decât adunările Alcoolicilor anonimi sau
campaniile anti fumat. Și astfel câteva din notele de teren care păreau maculatură au căpătat
sens: am început să văd libertatea jocului și îngrădirile dictate de echipament prin prisma
accidentelor. Desigur iarăşi o privire de observator ce trebuia confirmată și prin alte metode
de cercetare. În acest context evoluția locurilor de joacă a încetat să mai fie o evoluție, fiind
de fapt o ruptură totală față de ceea ce am cunoscut în trecut ca loc de joacă. Configurație,
context și conținut, totul diferă astăzi față de ieri și pornește de la ceea ce în statistici se
cheamă accidente. Într-un context mai general al hipermodernității discutăm de îndepărtarea
de obiect. Locul de joacă a fost golit în ultimii ani de obiecte sau lucruri și încărcat cu
dispozitive ce sunt disponibile oriunde (parc, loc de joaca outdoor, mall), sunt sigure și ușor
de folosit. Aceasta este de fapt concluzia principală a cercetării. Cum despre paradigma
echipamentului (1987 Albert Borgmann) sau dispozitiv (1977 Michel Focault )se discută de
ceva vreme, am simțit nevoia de nuanța modul în care echipamentele utilizate la locul de
joacă influențează experiența. Această detaliere a fost realizată cu ajutorul metodelor de
analiză cantitativă rezultatul fiind o analiză comparativă între 8 state europene. Lipsa de
noutate a cercetătii de teren a făcut ca efortul cel mai mare al lucrării să fie concentrat pe
găsirea unor instrumente de lucru utile in validarea sau invalidarea concluziilor din terenul
etnografic. Metodele prezentate pe parcursul lucrării sunt în general axate pe analiza
cantitativă a textelor, provin din domeniul lingvistic și așa cum am prezentat în referințe au
aplicabilitate în științele sociale. Cât de potrivite sunt pentru completarea metodelor vom
vedea în concluziile lucrării.

5
 1. Organizarea lucrării
Pe lângă partea introductivă, lucrarea mai conține patru capitole prezentate în cele ce
urmează.

Capitolul al doilea reprezintă o trecere în revistă a jocului dintr-o perspectivă semantică. Și a

locului de joacă dintr-o perspectivă istorică. În continuare sunt trecute în revistă câteva
considerații teoretice privind copilăria.

În Capitolul Trei reprezintă o foarte scurtă trecere în revistă a conceptului de similaritate.

După cum am văzut în introducere este ușor să cădem în capcana identificării unor tendințe
sociale utilizând un cadru teoretic eterogen. Practic mijloacele gratuite dar comerciale (google
si microsoft) prezentate, permit facil verificarea unor tendințe prin analiza apariției în timp a
unor cuvinte cheie. Pentru exemplificare și validare am utilizat o serie de expresii cheie
derivate din cercetarea de teren: Kindergarten, Child Surveillance. Deși nu poate fi utilizată ca
o metodă de cercetare per se, rezultatele sunt promițătoare, de exemplu expresia child safety
începe să fie utilizată intensiv în vocabularul anglo-saxon în anii 80 și se aflăîn plină tendința
de creștere din punct de vedere al frecvenței de utilizare în limbajul comun.

Capitolul patru își propune după o scurtă introducere în supermodernitatea definita de Marc
Auge, o incursiune in standardizare prin intermediul analizei de text. Am considerat important
să identific problematica standardizării așa cum este ea definită legislativ și normativ în
uniunea Europeană. Metoda este utilizată în cadrul Laboratorului de cercetări aplicate în
domeniul științelor sociale. (Laboratoire d'études et de recherches appliques en sciences
sociales -LERASS) din cadrul universității din Toulouse. În cadrul capitolui metoda este
prezentată ca procedură pentru a putea fi fi reutilizată pentru cercetări ulterioare.Deoarece
există limitări pentru limba română, a fost ales un corpus de cuvinte în limba engleză relevant
pentru standardizarea locurilor de joacă.(Corpusul de cuvinte utilizat este format din
documentele rezultate în cadrul proiectului european multinațional: "Safe play on the
playground!" (grant agreement No. 17.020200/07/472840).) Metoda prezentatăin cadrul
acestui capitol facilitează identificarea topicilor in cadrul unor texte largi. La începutul
capitolului este prezentat pe scurt cadrul teoretic și modul in care metoda a fost testată în
cadrul campaniilor electorale din Franța.

6
În cadrul Capitolului Cinci un corpus destul de larg de cuvinte privind locurile de joacă este
analizat comparativ cu un intrument "românesc" utilizat de UEFISCDI pentru analiza de text,
având la bază Tropes, un program dezvoltat de Pierre Molette și Agnès Landré, pe baza
lucrărilor lui Rodolphe Ghiglione. Prin utilizarea Programului în limba engleză și a aceluiași
corpus tradus automat prin google translate vedem că universul ontologic dezvoltat de
UEFISCDI pentru versiunea în română nu este potrivit pentru cercetarea privind locurile de
joacă.

Ultimul capitol prezintă o carografiere a câtorva locuri de joacă in contextul

hipermodernității. În cadrul acestei cartografieri au fost identificate subiectele pentru
metodele prezentate anterior. În cadrul cartografierii sunt prezentate câteva tendințe statistice:
cea a institutului national de statistica INS privind creșterea în domeniul:ACTIVITATI DE
SPECTACOLE, CULTURALE SI RECREATIVE; indicele Cinemagia relevant pentru
frecvetarea mall-urilor și încă o statistică INS ce prezintă trendul crescător pentru Constructii
pentru sport si recreere. Cel mai important lucru surprins in cadrul acetei cartografieri se
referă la concluzia prezentată în introducere : umplerea spatiului cu echipamente ce dictează
funcționalitatea și modul de viață.

7
Capitolul 2. Jocul și Joaca. Copilăria.

Joc sau Joacă.

De la inceput acest studiu s-a lovit de căteva probleme ce țin de universul ontologic.
Delimitarea obiectului cercetării s-a dovedit extrem de dificilă, joaca fiind o noțiune extrem
de volatilă. Jocul de astăzi nu este același lucru ca jocul de ieri din punct de vedere al
semnificației lingvistice. Orice demers de cercetare privind locul de joacă, ar trebui șa
pornească de la înțelegerea noțiunilor de joc și joaca. Numai în limba română exista cel putin
8 definiții, iar în engleză 34 (Jill Englebright Fox, 2014). Ceea ce ridică căteva probleme în
momentul în care interpretăm literatura anlosaxonă. În ceea ce privește semnificația culturală
a jocului există fără discuție o literatură bogată. Definiția jocului în contextul copilăriei devine
mai precisă, din cele 34 de sensuri prezente în Webster's Desk Dictionary of the English
Language, doar șase sunt relevante :

• light, brisk, or changing movement (e.g., to pretend you're a butterfly)

• to act or imitate the part of a person or character (e.g., to play house)
• to employ a piece of equipment (e.g., to play blocks)
• exercise or activity for amusement or recreation (e.g., to play tag)
• fun or jest, as opposed to seriousness (e.g., to play peek-a-boo or sing a silly song)
• the action of a game (e.g., to play duck-duck-goose)

Apoi nu este vorba numai de semnificația lingvistică ci și de perspectivă, aproape toate

disciplinele umaniste tratează anumite dimensiuni ale jocului: psihologia (Jean Piaget),
sociologia (Johan Huzinga), filozofia(Jaques Derrida), lingvistica (Emile Benviste) sau
estetica (Hans Georg Gadamer) ca să enumerăm doar câteva contribuții proeminente. În
paralel în domeniul informaticii jocul a devenit o disciplină de sine stătătoare prin contributia
lui John von Neumann. Noțiuni precum hazard, strategie optimală , competitie s-au infiltrat în
cămpul științelor sociale. O primă distincție este aceea intre joacă și joc, în abordarea
cercetării, semnificația culturală a jocului nu a fost principalul subiect de studiu, cercetarea
având ca obiect joaca. Practica si transformarea locului de joacă în România. Diferența între
joc și joacă o putem găsi la Sorin Vieru in articolul Jocul și Joaca:

„Între joc și joacă este distanța întreagă dintre categorie și simpla noțiune specială de care
filozofia n-are de ce să se ocupe. Jocul – cum s-a spus – este un lucru foarte serios, este o
categorie situațională de viață. [...] Limba –acest filozof colectiv – lasă săse întrevadă foarte
8
bine seriozitatea jocului. Arunci în joc onoarea, viața; te prinzi sau ești prins in joc –jocul
dragostei, jocul hazardului, jocul de hazard, jocul vieții și al morții. În limba românească,
jocul a insemnat, popular, însăși arta in prima ei ipostază , cea mai adânc înrădăcinatăîn
istorie, adică dansul. Polisemantismul cuvântului este graitor. Joaca este, dimpotriva, varianta
copilareasca, sau lipsita de tensiune existentiala, a jocului. S-ar putea spune ca e jocul de-a
jocul. Joaca este jocul lipsit de perspectiva intentionala, de adâncime. Ceea ce se vede si din
jocul si joaca limbii: de obicei, nu se spune nu-ti arde de joc, ci nu-ti arde de joaca. Tocmai
atunci când nu-i de joaca pui totul în joc. si tot de aceea trebuie masurata, de pilda, distanta
dintre jocul dragostei si jocul de-a dragostea” (Revista de filozofie, Tomul XV, 1968, Editura
Academiei, p. 214)

Nu întâmplator in 1968 Sorin Vieru vorbea despre semnificația artistică a jocului la timpul
trecut, polimorfismul noțiunii fiind evident, pe parcursul timpului sensul de dans al notiunii de
joacă a pierdut teren, sensul principal devenind în modernitate acela de activitate distractivă.

Saineanu Dicționaru limbii 1966 1998 2002 Nodexx

românești- August
1929 Scriban 1939
1. a petrece cu Petrec, mă amuz: 1. A-și 1. Refl. A-și petrece 1) (cărți de 1 Activitate
joc, a se copiiĭ joacă la petrece timpul amuzându-se cu joc, numere, distractivă (la
recrea: a juca coroană, la bile, timpul cu diferite jocuri sau figuri de copii),
șah oameniĭ un jucării; a se distra șah) A pune constînd într-
joacă (saŭ: în) cărțĭ anumit în joc un anumit fel
joc. respectând de dialoguri,
anumite în mici
reguli. acţiuni
desfăşurate
după anumite
reguli, în
imitarea sau
simularea
unor realităţi
etc; joacă,
(reg.) jocot.
2. a danța Dansez: 4. A 5. Intranz. șitranz. (Pop.) 7) pop. (un 4. Dans
dansa. A dansa dans) A popular; spec.
executa prin horă.
anumite

9
 mișcări; a
dansa
3. a se pune în Mă mișc cu 6. A (despre
mișcare: joacă vioicĭune mișca, a lucruri) A
apele, ochii; deplasa. produce
efectul unor
mișcări repezi
și vibrante
4. a da actor 5. Despre 7. A interpreta un rol 3) (roluri) A 7 Interpretare
reprezentațiuni actori, a într-o piesă sau într-un interpreta într- a unui rol în
teatrale: acest interpreta film; (despre trupe de o piesă de teatru sau în
actor joacă un rol pe teatru) a da o teatru sau într- film.
bine; scenă. reprezentație. un film.
♦ Tranz. A reprezenta o
piesă, a prezenta un
spectacol. ◊ Expr. A
juca un rol
(important) = a avea
însemnătate mare, a fi
decisiv pentru cineva
sau ceva.
5. a lovi Merg izbind din
pământul cu picĭoare: calu
picioarele joacă
dinainte: calul
joacă;
Petrec, mă 3. (Refl.) 4. Intranz. A participa ca 5) (jocuri de (şi joc de
amuzez: A-și jucător la o competiție noroc, jocuri noroc)
petrece sportivă. ♦ Tranz. A sportive) A Activitate
timpul cu practica un anumit joc practica într- specială cu
un joc, sportiv. un mod mai sens recreativ
fie pentru mult sau mai sau cu scopul
a se puțin de a cîştiga
distra, fie sistematic bani,
din practicată cu
interes. ajutorul unor
obiecte sau în
cadrul unor
sisteme
organizate
social, care se

10
 desfăşoară
după anumite
reguli
respectate de
parteneri,
cîştigul fiind
determinat de
hazard (şi
calcul);
concr. partidă
din această
activitate,
care este în
curs.
6 (sport)
Formă de
sport
practicată
între echipe,
după reguli
precise
joc o carte 3.Intranz. A-și petrece Carte de joc
norocoasă timpul cu jocuri de v. carte.
noroc sau de societate.
♦ Tranz. A pune în joc, a Concr.

miza pe o carte, pe un Ansamblu

număr etc.; fig. a-și de obiecte

asuma un mare risc. destinate

practicării
unei anumite
activităţi
recreative.
Joc de
cuburi.
Expun, risc: îmĭ 2) fig. A juca un
joc vĭața (situația, joc mare
reputația, (sau
cariera) A periculos)
expune ori a-şi pune
riscului. capul (sau
viaţa,

11
 situaţia) în
joc = a
întreprinde
o acţiune
riscantă.
6. fig. a înșela Păcălesc, înșel, 7. A 6) fig. .A-şi bate joc
pe cineva: l’am întrebuințez cum încurca, a (persoane) A de cineva
jucat bine; vreaŭ: ferește-te de duce de induce în (sau de ceva)
acest șarlatan, că nas, a-și eroare = a)a lua în
te joacă ca pe-o bate joc (ridiculizând rîs; a trata
păpușă de cineva și recurgând la superficial
mijloace ceva sau pe
necinstite) cineva;
A juca pe cineva pe
degete, a-l mișca
cum îțĭ place ție, a-
l avea în puterea ta
Mă amuzez,
petrec: copiiĭ se
jucaŭ pe ĭarbă
Îs foarte priceput
în: el se joacă cu
algebra
7. a glumi: te Glumesc, șăguĭesc, . 2. Refl. Fig. A-și bate Joc de
joci ? tratez fără joc, a nu da importanța cuvinte =
frică: nu te juca cu cuvenită, a nu lua în glumă
calu, că te trîntește serios pe cineva sau bazată pe
ceva; a glumi. asemănarea
de sunete
dintre două
cuvinte cu
înţeles
diferit;
calambur.
Fig. A te juca cu
focu, a umbla fără
atențiune cu focu
A te juca cu
baniĭ, a poseda
mulțĭ banĭ și a-ĭ

12
 cheltuĭ fără grijă.
2. A
intra, a
deschide,
a face o
mutare
proprie
jocului.
8. A nu 8. Intranz. A nu sta bine (despre 8 (tehn.)
sta bine fixat, a se mișca; (despre piesele unui Deplasare
fixat, a fi piesele unei mașini, ale mecanism sau relativ
instabil. unui angrenaj etc.) a se ale unei maximă
deplasa într-un spațiu instalații) A (permisă sau
restrâns. funcționa în nu) pe o
voie, fără a se direcţie dată
atinge între două
reciproc. piese
asamblate,
considerată
faţă de
poziţia de
contact pe
direcţia
respectivă
6. Intranz. Fig. (Despre 5 Fig.
lucruri văzute în Mişcare
mișcare) A se mișca rapidă,
(sau a da impresia că se capricioasă a
mișcă) repede și unor lucruri,
tremurat; a vibra. imagini,
◊ Expr. A-i fenomene
juca (cuiva) ochii (în etc; tremur,
cap), se spune despre un vibraţie
om șiret sau despre un
om isteț, cu privirea
ageră, inteligentă.
♦ Tranz. A mișca
repede, a clătina.
4) (piese de
teatru) A
prezenta pe

13
 scenă în fața
publicului; a
reprezenta.
despre
lumină,
imagini) A
produce
efecte
schimbătoare
Joc de
societate =
(calc după fr.
„jeu de
societe")
activitate
distractivă de
grup,
constînd în
întrebări şi
răspunsuri
(hazlii), în
dezlegarea
unor
probleme
amuzante, în
găsirea
(promptă) a
unor cuvinte
după anumite
reguli, în
mici acţiuni
bazate pe
scenarii
prestabilite
etc.
a întreţine
raporturi
sexuale prin
înşelătorie
sau (mai ales)
cu forţa.

14
 Bătaie de joc
v. bătaie
9 Model
simplificat şi
formal al unei
situaţii,
construit
pentru a face
posibilă
analiza pe
cale
matematică a
acestei
situaţii.
11 (fin.) Joc
de bursă =
speculare a
valorilor
cotate la
bursă

Neserios din punct de vedere cultural poate fi însă extrem de serios din punct de vedere
psihologic. Din multitudinea de abordări posibile, cel mai bine am putea descrie obiectul
cercetării ca fiind practica socială a locului de joacă :distracție sau deriziune(așa cum este
catalogatăjoaca în universul ontologic al limbii române eleborat pentru programul tropes de
către CNFIS). Chiar și așa jocul de joacă nu este complet descărcat de sensul său cultural.
După cum vom vedea evoluția locurilor de joacă post socialistee poate fi corelată cu un
anumit tip consum cultural.
Din punct de vedere al istoriei moderne, este utilă
investigarea evoluției locurilor de joacă dintr-o
perspectivă cronologică. Cea mai bună sinteză a
evoluției cronologice a locurilor de joacă este
rezultatul uni proiect de cercetare de 35 sintetizat în
articolul lui Joe Frost Evolution of American
Playgrounds. Autorul consideră ca apariția locurilor
de joacă își are originea in Germania secolului XIX.
Frost consideră că momentul apariției loculii de

15
joacă modern este situat undeva la începutul anilor 1800, sau mai precis odată cu publicarea
de către GutsMuths a cărții Gymnastik für die Jugend prima carte sistematică despre
gimnastică, carte intrată în lumea ango-saxonă prin traducerea: Gymnastics for youth: or A
practical guide to healthful and amusing exercises for the use of schools". Locul de joacă
chiar și in perioada anilor 1800 poartă amprenta modului în care copilul este perceput în
societate, scopul locului de joacă din Germania fiind diferit în Anglia:

During the first decade of the 19th century, Gutsmuth, following the influence of Rousseau,
introduced outdoor play and exercise training in Schenpfenthal, Germany. In 1812
Katharinium, Corninus, and Koch, extended Gutsmuth’s ideas in the Jahn gymnastic
associations and organized the first system of school play (Koch, 1908). The early play
movement in Germany was influenced by physical fitness, health and nationalistic motives
e.g., fitness of men for military service, women to be mothers of a vigorous race, and
reduction of childhood disease. The play movement in England was linked to the spontaneous
expression of the life styles of the people, holding the development of habits and character in
view and considering the effects of the "mean streets" on children. In the United States, the
late 19th century emphasis was on social factors, especially protecting children from
temptations and socially and physically dangerous streets of large cities. (Curtis, 1917).
(Frost, 2012)

Desigur ne putem întreba de ce

autorul alege ca punct de plecare
pentru istoria locului de joacă,
perioada de timp menționată, și nu o
altă perioadă. Care este diferența
dintre jocurile prezente în tablourile
lui Breughel și gimnaziul
Schnepfenthal Salzmann ? Textul nu
precizează clar, dar putem intui că diferența este data de teoria care a stat la baza existenței
locului de joacă. La momentul inaugurării, colegiul din Salzmann adopta teorii moderne
privind dezvoltarea copilului, sub influența lui Russeau, apoi Froebel Frederick are idei
înființării unei grădini pentru copii kindergarten, sub influența teoriilor lui Rousseau,
Pestalozzi, Luther. Materialul lui Frost însa nu are o formă critică, se multumește sa realizeze
16
legătura între o anumită mișcare socială și loc, fără a intra în profunzime. Implicațiile
principiilor enunțate de Johann Heinrich Pestalozzi, unele aplicate și astăzi precum: învățare
prin inteligența, îndemănare și suflet, nu sunt detaliate. Deși in articolele și prelegerile
autorului legătura dintre mediul de joacă și teoriile prezente de dezvoltare a copilului sunt
foarte bine fundamentate teoretic, în prespectivă istorică explicațiile lipsesc. Modelul
educațional realizat de Pestalozzi este bazat pe existența a patru domenii , trei exterioare
individului: casa și familia, autodeterminarea individuală și națiunea-stat. Acestea
implicând în ceea ce privește dezvoltarea copilului următoarele valori: recunoașterea
familiei, valoarea individualismului și relația paternalistă cu statul.

Frost realizează o corelare intre teoriile privind dezvoltarea copilului și locul de joacă,
corelare care este analizată până în prezent și care este punctatăde autor: locul de joacă și
Child Saving Movement, gropa de nisip, implicațiile psihologiei, Child Study Movement,
Play Schools, Junk Playground, și mai nou implicațiile normelor de protecție asupra
locului de joacă. De aceea un capitol important al cercetării am considerat catrebuie să fie
dedicat standardizării. O carență pe care o găsim la Joe froest este militantismul autorului,
militantism ce pornește de la o câteva fenome prezente în viața socială americană.

“Children in the U.S are the least physically fit compared to their peers in other industrialized
countries- their sedentary lifestyles and terrible diets can equal a form of slow suicide”

17
Acuzele privind dieta și sedentarismul nu au rămas fără rezultat, prin politicile de CSR
(Corporate Resposability) la nivel de imagine există campanii care să absolve la nivel de
imagine corporațiile. Pe de altă parte nevoia de mișcare și stilul de viață activ sunt folosite în
scopul promovării anumitor produse. Este ceea ce Joe L. Kincheloe Shirley Steinberg numesc
construcția corporatistă a copilăriei. Termenul de produs fiind un eufemism pentru ca nu
produsul este vândut ci după cum noteză autorii: McDonald’s so-called “corporate
legitimation ads” don’t sell hamburgers directly, they sold social relations and ideology.
(Kincheloe, 2002)

Actorul Social: Copilul

O altă problemă a delimitării terenului a constat în definirea actorului social și al interacțiunii
acestuia cu societatea.

Există studii recunoscute unanim privind modul în care copilăria s-a schimbat de-a lungul
timpului. În Children in Time and Place sunt identificate cinci probleme pentru acest gen de
studiu:

• Primul set de probleme este procupat de stabilirea granițelor dintre fazele copilăriei.
• Al doilea set de probleme privește normele așteptate pentru dezvoltarea copilului
• Factorii de influența determinanți privind dezvoltarea
• Scopul dezvoltării copilului
• Credințele și reprezentările privind rolul jucat de indivizi în agenda dezvoltării.
(Turmel, 2008) (H.Elder, Modell, & Parke, 1999)

În Children in Time and Place H. Elder aduce un argument pentru contextualizarea

dezvoltării umane, în cadrul larg al teoriiei privind dezvoltarea copilului:

„In our own way, we are participating in the emergence life-course perspective that has
brought greater attention to temporal and contextual distincions in the study of families, of
children and human development in generally. In concept the life course refers to the age-
graded life patterns that are embedded in social institutions and subject to historical change.”
(H.Elder, Modell, & Parke, 1999)

Elder utilizează conceptul de traiectorie (evenimente ce au loc pe parcursul vieții –familie si

muncă ) si tranziții (schimbări pe termen scurt – căsătorie, angajare etc...)

18
Tematica din Children in Time and Place depășește cadrul prezentei cercetări, dar în
lămurește câteva aspecte privind evoluția locurilor de joacă.Copilaria nu este legată doar de
un anumit timp și un anumit spatiu ci și de factori socioculturali existenți la un moment dat.

In the Great Depression, for example, some children experienced severe economic hardship in
their families, while others did not and encountered little, if any, disruption in their
accustomed way of life (Elder 1974). These differences in economic deprivation (relative
income loss) were found among children who were positioned in both the middle and
working class before the 1930s, and had enduring consequences for their life course and
values. The assumption of cohort homogeneity and the risks entailed in generalizing about the
historical experience of cohort members have much in common with the hazard of "cohort-
centrism" (Riley 1973), that of generalizing from a single cohort. (Glen H. Elder, 1975)

Perspectiva lui Glen Elder este puternic ancorată în modelele de dezvoltare umană asociate
copilăriei, remarcăm un mod –emic de explicarea fenomelor sociale, de altfel Elder utilizează
în toate cercetările sale atât metode cantitative cât și calitative. Ceea ce reținem pentru studiul
locului de joacă este contextualizarea. Nu numai locul si timpul dar si contextul sociocultural
este important. Totodată suntem avertizați de anumite limitări privind cercetarea:

Without a comparative cohort, the analyst is unable to place the life course of his cohort in
historical context or to assess the effects of general social changes in life pattern.

Contextului propus de Elder este cel mai probabil legat de problema generatiilor enunțată de
Karl Mainheim.Concept explicat precis de Mainheim în The Sociological Problem of
Generations: relația locului cu timpul, este mai putin evindentă la Elder.

O altă lucrare importantă ce a marcat domeniul sociologiei este Centuries of Childhood,

lucrare, care îsi are contestatarii săi, dar ipotezele formulate de Aries au devenit puncte de
plecare pentru alte studii. Nu întâmplator studiile de referintă au ca punct de plecare sfârșitul
secolului XVII. Aries a susținut analizând minaturi din evul mediu, ca in general, copii erau
priviți în trecut ca adulți în miniatură. Nu aveau haine sau mâncare speciale. Numai incepând
din secolul 18 demarcarea dintre adult si copil a început sa fie regăsită in picturi. Dacă la
inceput, metodele promovate de Pestalozzi sau Gutsmuth erau destinate elitelor, ne putem
intreba cum s-a produs trasformarea și când? Un exemplu de transformare abrupta la acestă
întrebare îl putem găsi într-un alt studiu de referință: Prețul și Valoarea Copiilor. Cazul
Asigurărilor pentru Copii. Viviana Zelizer pe baza datelor statistice și analizei articolelor de
ziar din perioada 1875 și în primele decenii din anii 1900 surprinde tranziția de la tratamentul
19
copilului în mod utilitarist la până la momentul inceputului procesului de sacralizare a
copilului. Autoarea a surprins în materialul amintit ,procesul de sacralizare a copilului prin
prisma companiilor de asigurări. Dacă in primă fază, copilul descărcat de valoare economica a
devenit emoțional neprețuit, în contextul secolului XIX (rate de moratlitate, accidente) ,
moartea probabila a acestuia trebuia compensata printr-un ritual corespunzător, iar companiile
de asigurări au acoperit această cerință. Polemica stârnită de practicile companiilor de
asigurări nu a ramas fără rezultat, in timp grija pentru copii a evoluat de la asigurarea unei
înmormântări potrivite la o educație potrivită. (Zelizer, 1981).În prezent dacă ar fi să-i dăm
crezare lui Joe Frost evolutia modernă a locului de joacă are legătură și in prezent cu firmele
de asigurări și cu cadrul legislativ. Pentru evitarea proceselor cea mai sigură metodă ar fi
privarea de joacă conform unui interviu dat de Frost. Dacăeste așa vom vedea printr-o
analizăde conținut a topicilor standardelor europene privind locul de joacă.

Relația copil, copilărie, joacă este datorată modelelor de dezvoltarea comportamentala, rod al
progreselor realizate în psihologie la începutul secolului XX. Critica adusă în ultima perioadă
este aceea că utilizarea modelelor de dezvoltare pun copilul în plan secund si se axează pe
realitatea construită a copilăriei specifică unui timp si loc anume. Alternativa propusa în
ultimele decenii a fost aceea a copilui ca structura distinctă,actor social și nu produs al
procesului de socializare, propunere a cărui pionier a fost Jens Qvortrup. În articolul său
„Child as a structural form” Qvortrup propune o alternativă la copilărie , altenativa ce se
distinge prin trei categorii: o dimensiune psihologică in care copilăria este văzută ca un
răspuns anticipativ determinat de ăsteptările adulților, latura psihoanalitica orientată către
individ și personalitate în care interesul pentru maturitate necesită examinarea retrospectivă a
experiențelor copilăriei și un în ultimul rând pespectiva traiectoriilor de viața. (Corsaro, 2005)
Deși contribuția lui Qvortrup este unanim recunoscută, putem vedea că ruptura cu teoriile mai
vechi nu este definitivă, problematica traiectoriilor de viața regăsindu-se dupăcum am văzut la
H. Elder. Viziunea lui Qvortrup nu ar fi fost poate posibilă făra colaborarea acestuia cu
Allison James, prin ediția apărută în anii 1990 : Constructing and Reconstructing Childhood.
De la publicarea în anii 90, cartea deschis un proces de redefinire a copilăriei din punct de
vedere sociologoc, proces care a culminat cu publicarea unui adevarat manual privind studiul
copilăriei: The Palgrave Handbook of Childhood Studies editat de Jens Qvortrup William A.
Corsaro și Michael-Sebastian Honig.

Alison James publică practic un maifest privind emergența unei noi paradigme, în cadrul
acesteia copilăria poate fi înțeleasă ca o costrucție socială, cadrul instituțional care permite

20
înțelegerea primilor ani de viața. În acest sens universală este doar imaturitatea bilogică și nu
copilăria, deoarece cea din urmă deși este prezentăin toate societățile variază cros-cultural.În
prefața la ultima ediției a cărții, editorul revine cu o serie de probleme de oridin social și
politic ridicate de criticii materialelor în anii 90: cât de înțelept este și cât de mult putem
parcurge drumul relativismului. (James A. , 2005) Raspunsul la intrebare având implicații
directe in discuțiile despre drepturile copiilor și nu numai. De exemplu odata discutată
problema maturității biologice discuțiile despre abuzurile sexuale ridică probleme delicate de
etică. Rezolvarea problemelor de etică, așa cum marturisește James constând în explorarea
rolului practicilor non-discursive în construirea diferitelor versiuni de copilărie.

O altă temă importantă legată de copilarie ca variabilă socială, este că aceasta nu poate fi
separată de alte variabile cum sunt genul, clasa sau etnicitatea. Așa cum s-a procedat până în
anii 90 când concepția europeană privind copilăria: copilul alb đin mediul urban aparținând
clasei mijlocii, a fost exportata în ceea ce se numea atunci lumea a treia, iar consecința a fost
exacerbarea caracterului deviant. (James A. , 2005). Deși acestă temă a fost salutată, iar unul
din rezultatele directe a fost apariția unor cercetări in domeniu, așa cum a fost proiectul
european „Childhood as a Social Phenomenon”, o serie de dezbateri au avut loc: și anume
dacă copilăria poate fi considerata o categorie analitica sau mai degrabă este o investigație
empirica, iar aici comparația este realizată prin termeni similari discriminării: „femeie”, „în
vârstă” etc..

O altă problemă ridicată de alți autorim, dupa cum spune aAlison Jamens, este dacă dacă prin
colectivizarea copiilor în „copilărie”, diferențe semnificative nu devin subevaluate: gen, clasă
etnicitate, dizabilități, și nu in ultimul rând dupa cum notează autoarea daca în acest fel
problemele din studiul „tradițional” (cu accent pe copilul dezvoltat social ca urmare a
procesului de socializare al copiilor) nu sunt recapitulate. (James A. , 2005).

Copilul ca actor social, este una din direcțiile propuse ale noii paradigme, ce a fost adoptată
aproape fără obiecții. Acestă caracteristică declară copilăria și relațiile sociale și culturale ale
copilului ca obiect de studiu ce merita interes, și asta nu neaparat in contrapondere cu ceea ce
este construit și imaginat de adulți. Autorii mentionați recomandă etnografia la timpul
prezent, ca metodă de cercetare, pentru dezvoltarea sociologiei copilului.

„In particular, we shall argue that in much sociological analysis, children are „not present” in
their own right and that as a corollary, the „present” of childhood is sistematically down-

21
played in favour of theoretical frames of reference which place the importance of childhood
either in the past or in the future.” (James A. , 2005)

Deși evoluția studilor sociologice asupra copilăriei pare una liniară, lucrurile sunt un pic mai
nuanțate, așa cum remarca Alison James deoarece politicile publice par să refelecte dorința
stabilirii unor relații tradiționale adult-copil. (James A. J., 2008). Motivele politice pentru
regularizarea categoriilor de vârstă și în particular intervenția statului pentru regularizarea
copilăriei au loc in cadrul mai larg ar raționalizării socialului: populația națională, familia și
individul. (Turmel, 2008)

Important din punctul de vedere al Lui A. Jemaes este ca cercetarea să țină seama mai ales de
timpul prezent.

Capitolul 3. Utilizarea intrumentelor lingvistice Similaritate si N-grams.

Cadrul teoretic.
Pe lângă parcurgerea bibliografiei relevante, o metodă facilă pentru consolidarea rezultatelor
este cea de analiză a similarității. În căteva cuvinte metoda permite identificarea utilizării unor
termeni în vocabular pe o perioadă ce se întinde din 1800 până în prezent.

Similaritate
Identificarea tipurilor dee similaritate între cuvinte este un scop important în NLP (Natural
Language Processing). În contextul NLP cuvintele sunt reprezentate printr-un vector al co-
aparițiilor (word coocurence vector) prin care fiecare intrare coincide cu un alt cuvânt din
întregul lexic. Gradul de similaritate dintre două cuvinte din cadrul corpusului este reprezentat
de frecvența cu care aceste cuvinte apar împreună în text. Pentru a înțelege mai bine
semnificația co-apariției trebuie sa întelegem mai întâi relatiile lexicale ce pot fi utilizate
pentru construirea vectorilor ce vor fi utilizați in cadrul analizei. Similaritatea poate fi
calculată intre diferite elemente lexicale cum ar fi siruri de cuvinte, leme termeni sau fraze.
Teoria se poate aplica nu numai pentru cuvinte dar pentru orice unitate lexicală.Initial
conceptul de similaritate poate fi explicat de dicționarele procesoarelor de texte. Apoi
necesitatea interogărilor inteligente (querry expansion) reprezentat un nou domeniu de
aplicare al similarității. (Dagan, 2000)

22
Un exemplu comercial de extindere interogare este utilizat zilnic atunci când utilizăm un
motor de căutare si se bazează fie pe dicționare fie pe măsurarea statistică a similarității. O
altă aplicație este mecanismul de dezambiguizare, prin care statistica este utilizată pentru
eliminarea ambiguităților.

Dincolo de aplicațiile largi ilustrate mai sus, este important să întelegem analiza cosimilarității
bazată pe un corpus de texte în care cuvintele sunt reprezentate prin statistici ale co-
ocurenței. (co-apariții)

Cadrul teoretic este dat de ipoteza distribuției formulată de Zellig Sabbettai Harris în 1954 și
anume că un cuvânt care apare in contexte similare tinde să aibă același înțeles sau altfel
formulat, sau mai popular asa cum a formulat Finch în 1957: un cuvânt este caracterizat de
asociații săi ("a word is characterized by the company it keeps"). Ipoteza menționată a
constituit baza pentru Semantica Statistică, domeniu ce se ocupă de modul în care pattern-ul
statistic al utilizării cuvintelor poate fi utilizat pentru a înțelege ceea ce oamenii vor să
exprime, la un nivel suficient pentru a acesa informația. Aplicațiile Statisticii Semantice nu
sunt puține: Masurarea similarității privind sensul cuvintelor . telația dintre acestea,
descoperirea similarității în relațiile dintre cuvinte, descoperirea cuvintelor cu o relație anume,
clarificarea relațiilor dintre cuvinte, extragerea cuvintelor cheie din documente, măsurarea
coeziunii unui text, descoperirea diferitelor sensuri, diseminarea cometariilor critice . ((ACL),
2010)

Pentru utilizarea cosimilarității trebuie decis mai întâi decis ce este important din punctul de
vedere al coapariției unor cuvinte, aceste relații pot fi clasificate în două tipuri generale: relații
gramaticale ce se referă la co-apariția în relații sintactice specifice și relații non-gramaticale ce
se referă la co-ocurența cuvintelor la o anumita distanțăunul de altul în text. În timp ce
relațiile gramaticale se ocupă de co-aparitiile în cadrul relațiilor sintactice: subiect-verb, verb-
obiect, adjectiv-pronume pentru a furniza o reprezentare informativă a cadrului lingvistic,
relațiile non-gramaticale se referă la apariția simultană in cadrul textului, relație ce poate

23
ilustra câteva tipuri de situații ilustrate prin n-grams, grafice direcționale sau non direcționale
în cadrul unei selecții sau a unui document. (Dagan, 2000)

N-grams
(https://books.google.com/ngrams/info)

Rezultate Practice
Deoarece mecanismul teoretic detaliat al Statisticii Semantice nu este scopul principal al
cercetării ne vom mulțumi să prezentam relațiile non-gramaticale din punct de vedere
aplicativ. Atunci cănd o frază este introdusă în aplicația Ngram Viewer ea afișează un grafic
arătând cum frazele au apărut în cadrul unui text de-a lungul anilor:

N-gram Termeni
Child care
Kindergarten
Nursery school

Child safety

24
 Child Rights

Child
Happiness

Child
Education

Childhood play

25
 Child
Supervision

Child
Surveillance

Ca mijloc de analiză pentru cazul de față nu este relevant decât ca mijloc de verificare a
rezultatelor cercetării.De exemplu analiza cuvăntului playground este irelevantă daca nu avem
date care să ducă la ipoteza că după declinul din anii 60 noul loc de joacă poate fi pus in
legătura și cu parcul de aventuri. Evoluția utilizării Child Right ar fi lipsită de asemeni de
semnificație fără o cercetare calitativă asemeni celi realizate de Viviane Zelinger. Dar putem
constata că la nivel statistic concluziile autoarei se regăsesc nu numai în ceea ce privește
asigurările ci și in frecvența utilizării anumitor contructe în literatură.

26
Pentru a rezuma, o secvență n-gram este formată fin n cuvinte ce apar consecutiv în text.
Modelul este utilizatde obicei în recunoașterea vorbirii. Un model N-gram reprezintă
probabilitatea de apariție a unei scurte secvențe de n cuvinte.De obicei se utilizează secvențe
de două trei cuvinte: bigrame sau trigrame. Informația capturată reflectă doar în mică măsură
refelectarea relațiilor lexicale, sintactice și semantice deoarece producerea secvențelor
consecutive este rezultatului unor structuri lingvistice complexe. (Dagan, 2000) Din punct de
vedere sociologic analiza n-gramenlor se poate dovedi utila în a urmări schimbarile din
limbajul comun în paralel cu trendul social. (Gwen Sharp, 2010)

27
 Diagrama Ngram
Frecvența creșterii utilizării
Child-Safety în comparație
cu ulilizarea Child play in
corpusul de texte google
pentru Marea Britanie

Concluzii Studiu 2-gram corpus literatura anglo-saxonă.

Studiul pune in evidență tendința de dupa anii 90 de trecere de la supervizare la supraveghere
precum și accentul pus pe siguranță în defavoarea joculi.

Capitolul 4. Supermodernitate și standardizare sau unitate în

diversitate.

28
Supermodernitatea. Standardizarea și Frica.
Dezbaterea noțiunii de Post-modernism, hipercultură supermodernitate este departe de a fi
tranșata, dar pentru definirea problemei locurilor de joacă este suficient să acceptam sensul
dat de Marc Augé și de ce nu anticipat de Siegfried Kracauer. Formal o definiție acceptată
este dată de C. Bain, (Hyperculture or supermodernity is a term that refers to the staggering
rate of change in modern technological societies). Sunt noile locuri de joaca un nou non-loc,
care sunt caracteristicile noilor locuri de joacă?
Conform lui Marc Augé trecătorul prin non-locuri reintră în posesia identității numai la
vamă, punctul de control, casa de marcat etc. A devenit patinoarul, un loc ce revine obsedant
în opțiunile de petrecerea timpului liber, un mod prin care copii sunt învățați
supermodernitatea.. Noile locuri de joacă au toate atributele supermodernității:
But the space of supermodernity is inhabited by this contradiction: it deals only with
individuals (customers, passengers, users, listeners) , but they are identified (name,
occupation, place of birth, address) only on entering or leaving. Marc Augé
În urma dispariției spatiilor de joacă din perioada socialistă , într-un fel un alt gen de non-loc,
au apărut o multitudine de oferte care pot fi identificate cu non locuri: locuri unde intrarea
este individuală , unde există un punct de trecere iar trecători respectă același set de reguli în
mod individual. Dacă inițial non-locul a fost definit și explicat prin globalizare, spațiul de
joacă pentru copii s-a transformat, și ne putem întreba dacă non-locul nu începe să sufere de
localizare. non-locul devine legătura capitalismului brut și nerafinat, a spațiului descărcat de
cultură și polisemie socială. Nu putem să nu menționăm anumite prima descriere a non
locului realizată de Siegfried Kracauer încă din anii 30:
The hotel lobby accommodates all who go there to meet no one. It is the setting for those who
neither seek nor find the one who Is always sought, and who are therefore guests in space as
such a space that encompasses them and has no function other than to encompass them. The
impersonal nothing represented by the hotel manager here occupies the position of the
unknown one in whose name the church congregation gathers. And whereas the congregation
invokes the name and dedicates itself to the service in order to fulfill the relation, the people
dispersed in the lobby accept their host's incognito without question. Lacking any and all
relation, they drip down into the vacuum with the same necessity that compels those striving
in and for reality to lift themselves out of the nowhere toward their destination…
Non spațiul este înțeles instinctiv, metrou, gară, mall, supermaket, non spațiul a devenit locul
tipic al orașului contemporan, loc care este în același timp comodificat cât și spațiu ideal.
(Crang)

29
Standardizarea
Locul definit prin prisma antropologiei clasice era un mediu încărcat de sens, un spațiu supus
astăzi sub amenințarea standardizării, uniformității, industrializării și globalizării. (Coyne).

Standardizarea locului de joacă pentru copii, este un fenomen apărut în Satele Unite în anii
1980.

Motivul standardizării din anii 80 este legat de siguranța locului de joacă din punctul de
vederea al furnizorilor de servicii: reducerea numărului de procese, preocuparea
administrației pentru reducerea numărului de accidente. Pe parcursul unei istorii de peste 100
de ani locul de joacă a evoluat de la un spațiu precar amenajat, așa cum era parcul gunoaielor
organizat în Danemarca in timpul celui de-al doilea război mondial până la noul concept în
acord cu economia experienței, acela de „playscape”.Tendințele actuale privind locurile de
joacă își au originea în rezultatul cercetărilor comportamentale din anii 1990, deceniu în care
cu ajutorul unor fonduri de un miliard de dolari, 300 de cercetători a fost studiat rolul
experienței inclusiv al jocului în cercetarea umană. (Joe Frost, 2012)

Evoluția locurilor de joacă în perioada post tranziție din România nu este ocolită de
fenomenele întâlnite in Statele Unite, întâlnim și la noi pe fondul globalizării aceleși tipare.
Dar fenomenul este nuanțat, dacă standardizarea și uniformizarea, sunt un de la sine înțelese,
putem constata că exista un proces de difuziune în zone care păreau a fi încă ferite de lipsa
de conținut. Un scurt exemplu este terenul din jurul Politehnicii din București, situat într-un
cartier, de la momentul inaugurării institutului Politehnic terenul viran din jur a fost recuperat
de către locuitorii cartierului Militari si utilizat ca parc inclusiv pentru joacă. Dacă în cazul
patinoarului de Mall, spațiul este proiectat să fie cât mai neutru posibil iar standardizarea și
regulile sunt stabilite de terți. În cazul politehnicii spațiu este convertit în mod artizanal ca
pârtie de săniuș, iar apariția standardizării este o consecința a pieței globale.

30
Standardizare și uniformizare.

31
Frica la nivel național.
Nevoia de securitate justifică în parte schimbările care au loc în obiceiurile de petrecere și
ocupare a timpului liber inclusiv de către copii. Angoasele sunt în general legate de numărul
mare de mașini de pe stradă, delicvență etc. Aproape tot timpul copii sunt supravegheați, cu
excepția locurilor de joacă de tipul „pay per play” unde experiența este externalizată. Există
opinia că sentimentele de securitate sunt induse de media, dar analizele sociale spun ca
adevărul este undeva la mijloc. În primul deceniu după anii 90, actele de tâlhărie au crescut de
patru ori, și chiar dacă abuzurile sexuale s-au redus, totuși 50% dintre victime sunt minori.
((cordonator), 2002)

Paradoxal nevoia de securitate are consecințe politice care explică privatizarea spațiului
public, iar specificul național legat de clericizarea spatiilor publice este explicabilă la o citire
atentă a politicilor de combatere a violenței elaborate de Ministerul Jusțiției Institutul Național
de Criminologie.

Pot fi identificate trei niveluri de control social adaptabile la domeniul violenţei: privat, local
(parohial) şi al statului.

Apariția și dezvoltarea locurilor de joacă private probabil că are mare legătură u modul în
care strada este asociată cu copii străzii iar adolescenții nesupravegheați din parcul cu găștile
de cartier:

Dintre cele 8 probleme sociale prezentate subiecţilor pentru a-şi spune părerea despre gradul
lor de gravitate, prezenţa unor copii ai străzii pe diverse străzi şi intersecţii ale sectorului 2
ocupă primul loc, o proporţie cumulată de 73,4% dintre cei chestionaţi apreciind că acest
fenomen social reprezintă o problemă „gravă şi foarte gravă” în ansamblul problemelor
sociale cu care se confruntă populaţia sectorului în momentul aplicării anchetei (vezi
diagrama 8.1.). Pe locul imediat următor ca pondere se situează ca problemă socială „gravă
şi foarte gravă”, existenţa „grupurilor de tineri care nu fac nimic, pierd vremea de pomană
pe stradă, parcuri” (72,5%). În cazul celor două probleme sociale există un consens al
populaţiei chestionate cu privire la gradul lor de gravitate, subiecţii fiind preocupaţi şi chiar
îngrijoraţi, în primul rând de această stare de lucruri, efect al nivelului social şi economic şi
al absenţei unui sistem educaţional eficient. (Mihai Ioan Micle (cordonator))

Siguranța , sau frica explică supermodernitate a și in alt domeniu: acela al comunităților

rezidențiale închise și al privatizării spațiului public, un studiu comparativ între America,
America Latină și China arată nevoia de securitate ca unul din factorii importanți în

32
construirea și ocuparea ansamblurilor rezidențiale izolate:frica. Există și particularități, în
China, în special , unul din motivele pentru cumpărarea unei locuințe într-un ansamblu
rezidențial este nevoia de apartenența la cultura occidentală. (Low, 2007) Putem intui că
adoptarea cu rapiditate a caracteristicilor Hipermodernității are o legătură cu procesul de
occidentalizare din toate țările foste comuniste.

Copii însoțiți către locul de joacă.

33
Frica prin perspectiva integrării europene.

Discursul fricii a fost teoretizat de multă vreme, și privea în special disproporția intre statistica
descrescătoare a ratei criminalității și prezentarea exagerată în media și in discursul politic a
criminalității, la care face referire Altheide:
The discourse of fear has important consequences for social policy, public perceptions of
social issues, the demise of public space, citizens who are becoming more “armed” and
“armored,” and the promotion of a new social identity—the victim—that has been exploited
by numerous claims-makers, including politicians, who promote their own propaganda about
national and international politics. (Altheide, 2003)

Statisticile privind accidentele la locul de joacă. par a justifica discursul european privind
siguranța copiilor. In contextul integrării europene România era cel puțin la inceputul anului
2007 pe primul loc în statisticile privind accidentările prin cădere suferite de copii. Ritmul
accelerat al dispariției vechilor locuri de joacă și înlocuirea cu altele noi în conformitate cu
standardele europene este din punctul de vedere al statisticilor justificat. Din analiza de teren
insă putem constata că jocul a trecut în plan secund în fața siguranței absolute. Ceea ce putem
constata prin analiza cantitativă a cursurilor psiho-pedagogie predate la universitatea din Sibiu
este lipsa din discurs a beneficiilor riscului.Jocul este creativ, este educativ, jocul trebuie să
fie sigur.Dar există cercetări ce spun ca jocul riscant este parte integrantă a unei dezvoltări
normale a copilului.

In modern western society there is a growing focus on the safety of children in all areas,
including situations involving playing. An exaggerated safety focus of children’s play is
problematic because while on the one hand children should avoid injuries, on the other hand
they might need challenges and varied stimulation to develop normally, both physically and
mentally (Ball, 1995, 2002, 2004; Chalmers, 2003; Freeman, 1995; Heseltine, 1995; Little,
2006; Satomi and Morris, 1996; Sawyers, 1994; Smith, 1998; Stephenson, 2003; Stutz, 1995).
Children test possibilities and boundaries for action within their environment through play,
most often without being aware that this is what they are doing. Apter (2007) outlines the
importance in which this may aid survival when, later in life, watchful adults are no longer
present. The rehearsal of handling real-life risky situations through risky play is thus an
important issue. Paradoxically, we posit that our fear of children being harmed by mostly

34
harmless injuries may result in more fearful children and increased levels of
psychopathology. (Ellen & Leif, 2011)

Figure 7.1
Average standardized mortality rates for falls in children aged 0–19 in the WHO
European Region, 2003–2005 or most recent three years.

35
Comparație la nivel European privind standardizarea utilizând analiza cantitativă si
similitudinea.

Cadrul teoretic.

Co-aparițiile în cadrul unui text extins (large window)

Coapariția cuvintelor în cadrul unui selecții extinse sugerează că acestea sunt în legătură cu
topicul discutat în text. Ipoteza este de obicei valabilă pentru perechile de cuvinte ce apar în
același text. Cazul special pentru acest gen de relație este acela în care este analizat întregul
document ceea ce corespunde cu o selecție maximală (window Size). Studii de acest gen au
fost realizate de Gale et al. c precul și de Lau et al.(1993).Pe scurt co-ocurența într-o selecție
larga poate conduce către descoperirea asemănărilor de topică între cuvinte ce apar în
conetexte similare. (Dagan, 2000)

Co-apariția într-o selecție limitată.

Utilizarea unei secții restrqnse capturează atât relații gramaticale cât și asemănari de topică
(topical Co-occurences)

În cazul de față singura metodă considerată a fi relevantă a fost cea a co-aparitiilor într-o
selectie largă de text în scopul identificării topicilor dintr-un corpus extins.

Vectorii Co-apariției cuvintelor.

Formal, cuvântul C este reprezentat de un set de atribute și frecvențele acestora. Un atribut
att=<w,rel>, denotă coaparița cuvântului C împreună cu un alt cuvânt „w”și o relatie
specifica „rel”. De exemplu, când este reprezentat cuvântul „băiat”, ca și coapariție a
verbului a vedea, acesta este fie subiect fie obiect al verbului și va fi caracterizat de două
atribute <vedev,subiect >;<vedev,obiect> Cuvântul C este reprezentat de vectorul de co-
apariție, vector ce are o intrare pentru fiecare atribut al lui u. Valoarea fiecărei intrări este
datăde frecvența in care C coapare, notată prin freq(c,att).

In cazul special in care există doar o singura relație, cum ar fi de exemplu relația cuvătul w
precede C, relația rel poate fi omisă din atribut, ai atunci atributul va avea doar valoarea w
att=<w>. In acest caz lungimea vectorului de co-ocureența va fi egală cu numărul de cuvinte
din lexic. (Dagan, 2000)

Cum teza de față nu își propune dezvoltarea de algoritmi noi, singurul punct de interes în
reprezintă problema utilității studiului co-ocurenței generalizate în studiul științelor sociale.

36
Pe întelesul tuturor cercerarea co-apariției înseamnă următoarele:
The corpus-wide generalized cooccurrence represented as a graph provides a statistical tool
for the study of the organization of words in texts. This graph shows two forms of lexical
organization in texts. First, a hierarchical organization, which accounts that some lemmas
have particular salience because of their central position in the network of cooccurrence.
Second, a modular organization, which shows that the cooccurrence links divides the lexicon
of the text into classes of well-connected lemmas. These two forms of organization of the
lexicon helps to describe the general sense of the text, and show the variability of meaning of
lexical units as used in discourse. (Tauveron, 2012)

Experimental am încercat transformarea unui intr-un graf, a tabelului de coocurenta, rezultat

din prelucrarea cu ajutorul pachetului Software R.temis, a unui corpus de texte privind
locurile de joaca. Din pacate deși pentru un corpus privind polemica cănilor maidanezi
prelucrarea a dat rezultate, pentru corpusul ales rezultatul nu este extrem de relevant.
Probabil fie datorită limitărilor pentru limba romănă, fie datorită alegerii nefericite a
corpusului. Pe viitor lucrurile se vor îmbunățăți, prin amabilitatea autorului pachetuIui
software tm (text mining) Ingo Feinerer care a introdus lista de stopwords pentru limba
română.

Pentru corpusul legislativ în limba engleză am decis utilizarea unui pachet software cu o
interfata grafica prietenoasă, pachet ce poate fi utilizat fără cunoștiințe software avansate.
Softul ales pentru prelucrea corpusului este IRAMUTEQ. Acesta are la baza tot pachetul
gratuit R, având avantajul că este deja utilizat pentru științele sociale în mediul francofon. Pe
de o parte acest soft se bazează pe pachetul:TextometrieR package: textual data analysis
for social sciences and humanities finațat prin grantul ANR Grant ANR-06-CORP-029 si
realizat de Sylvain Loiseau, Jean-Philippe Magu, Serge Heiden în cadrul universității din
Lyon și nu mai puțin important analiza de similitudini, prin efortul lui Pierre Retinard (vezi
L’analyse de similitude appliquée aux corpus textuels )
Analiza de similitudini a unei matrici text este integrată în softul IraMuTeQ și permite
descrierea claselor lexicale, a profilelor specifice sau a întregului corpus așa cum se poate
vedea în imagine de mai jos din corpusul <<Identitatea Națională>>.

37
P. Retinaurd a aplicat analiza de similitudini în cadrul alegerilor din Franța, metoda permițănd
identificarea topicilor de campanie:

L’ADS permet de voir que les différences entre les modalités de variables (le plus souvent en
colonnes du tableau lexical) ne sont pas aussi absolues que des méthodes plus « classiques »
inciteraient parfois à le penser. L’intérêt de l’ADS est de rétablir la partie commune, en
représentant les relations entre les formes lexicales dans un corpus non partitionné par des
variables exogènes, mais uniquement en unités de contexte.
On repère alors les diverses thématiques qui structurent le corpus et on observe que les
spécificités de chaque locuteur ne sont pas toutes regroupées dans le graphe des similitudes du
corpus global. On peut donc en conclure que les locuteurs convergeaient sur les thématiques
abordées, mais différaient dans la façon de les aborder.

38
(Marchand & Ratinaud)

Mediul de lucru.
A fost instalat pachetul software R. (http://cran.r-project.org/bin/windows/base/R-3.1.0-
win.exe )

A fost instalat pachetul software IraMuTeQ (http://www.iramuteq.org/telechargement).

Pentru studierea reglementărilor europene privind locurile de joacă a fost ales un corpus
considerat relevant format din documentele rezultate dintr-un studiu privind locurile de joacă ,
finanțat de uniunea europeană (http://www.playgrounds.uokik.gov.pl/publications);
standardul pentru echipamante de joacă informat text ISO EN 1176 și câteva ghiduri anglo-
saxone privind locul de joacă.

39
Pentru a păstra un relativ control asupra temelor corpusul a fost codat după cateva variabile:

**** *var1_Eugrant Cod utilizat pentru documentele cuprinse in proiectul „Safe play on the
playground!" grant agreement No. 17.020200/07/472840
**** *var1_UKstandards Cod utilizat pentru Standardele si politicile din UK
**** *var1_mod1 variabila implicita
**** *var1_EUPolicy Cod utilizat pentru materialele ce descriu politica europeana
***** *var1_standards Cod utilizat pentru standardele ISO 11761 Si ISO 1177
Tematici in cadrul variabileor:
-*Sit_playg:pentru părtile de text ce descriu locul de joacă
-*Sit_accidents: pentru părtile de text ce descriu locul de joacă
-*Sit_inspections: pentru părtile de text ce descriu locul de joacă
-*Sit_specificatii: pentru părtile de text ce descriu locul de joacă
-*Sit_risk: pentru părtile de text ce descriu locul de joacă
-*Sit_policy: pentru părtile de text ce descriu locul de joacă
-*Sit_Standards: pentru părtile de text ce descriu locul de joacă
Documentele din cadrul corpusului au fost prelucrate prin transformarea din format pdf în
format text.Prelucrea s-a realizat cu ajutorul editorului de text notepad++DocuD
Exemplu de corpus cu tematică :
***** *var1_standards

-*Sit_inspections

What we will cover:

•Introduction to RoSPA
•Accidents and Injuries
•Why provide for play?
•Risk Management
•Playground Standards
•Inspections
-*Risk Management

• Not risk elimination!

• Legal requirement in UK
• Balance risk against benefit
• Play Safety Forum Statement

40
• Make informed choices
texte texte texte texte texte texte texte texte texte texte texte texte texte texte texte texte
texte texte texte texte texte texte texte texte texte texte texte texte texte texte

**** *var1_mod2 *var2_mod1

-*thematique_1

texte texte texte texte texte texte texte texte texte texte texte texte texte texte texte texte texte

texte texte texte texte texte texte texte texte texte texte texte texte texte texte texte texte texte

texte texte texte texte texte texte texte texte texte texte texte texte texte texte texte texte texte

texte texte texte texte texte texte texte texte texte texte texte

Variabilele introduse trebuie să nu aiba spații sau caractere speciale

*age 18 ans n'est pas un bon codage

*age_18 est un bon codage

*entretien_d'Emilie n'est pas un bon codage

*ent_emilie est un bon codage

Analiza textelor legislative.

Pentru prelucrarea textelor pregatite anterior s-a utilizat softul Iramuteq:

41
 Pornirea se
realizează cu
icoana
predefinita.

S-a apelat
funcția de
import.

Corpusul
pregatit anterior
cu variablie si
tematici este
icărcat în
aplicație

42
 Corpusul gata
pentru analiză.

Pentru analiza a
fost aleasă
metoda
similitudinii.

În primul pas se
reduc
înflexiunile.

(Pentru limba
romăna
stemming-ul
este implemntat
în R.temis.
utilizăd
algoritmii
utilzați de
motoarele web:
SonwballC)

The goal of both

stemming and
lemmatization is
to reduce
inflectional

43
 forms and
sometimes
derivationally
related forms of
a word to a
common base
form. For
instance:

am, are,
is be
car, cars, car's,
cars' car

Metoda utilizata
este coocurenta.
Aplicatia reda
sirul de termeni
relevant precum
si o serie de
optiuni pentru
prelucrare.

44
 Rezultatul final
permite
vizualizarea
grafică a
topicilor.
Documentul
analizat se este
o prezentarea a
unei firme de
consultanta din
Cipru adresata
firmelor
producatoare de
echipamente.

45
Rezultatul aplicării metodei : Locul de joacă o perspectivă grafică a reglementării.

46
Comparație între cele 8 țări participante la proiectul "Safe play on the playground!"
(grant agreement No. 17.020200/07/472840).).
Siguranța locului de joacă este reglementată la nivel global prin standarde.

La nivel european cel puțin din analiză textelor putem constata că abordarea este una
eterogenă străns legată de cadrul institutional national.

Analiză similitudini raport al instituțiilor de Particularități

inspecție.

47
 Belgia
În Belgia putem consta că există o
concentrare pe locul de joacă si siguranța
acestuia ca întreg, accentul pus pe
echipamente fiind marginal.

Estonia
Documentul analizat se centreaza pe instituție
(tarbijakaitseamet =Agenția pentru protecția
consumatorului); Locul de joacă fiind în
aceasta perspectivă doar un capitol al
capitolului de safety.

Bulgaria
Ceea ce este remarcabil în se refera este
capitolul de sancțiuni și aplicare a legislației.
Locul de joacă practic este marginal ca
subiect, iar echipamentele sunt vazute ca
niște produse oarecare.

48
 Slovenia
Centrat pe locul de joacă dincolo de greseala
gramaticală prezentă în text putem consta
similitudini cu prezentarea din Belgia.

Slovacia
Documentul este centrat pe locul de joacă,
din păcate inconsistent ca și continut.

Olanda
În prezentare echipei de inspectori din
Olanda putem vedea o centrare pe
echipament și caracteristicile acestuia,
conform standardelor.

49
 UK
Centrarea inspecției în prezentarea din UK
este realizată pe joacă, chiar și procesul de
inspecție este marginală în contextul
prezentării.

Putem concluziona privind specificitățile rapoartelor de inspecție din cele căteva țări europene
că locul de joacă în ciuda reglementărilor păstrează un specific local ce poartă amprenta
instituțiilor naționale și locale.

Inspecția locului de joacă. Siguranța locului de joacă este reglementată la nivel global prin
standarde.
La nivel european cel puțin din analiză textelor putem constata că abordarea este una
eterogenă străns legată de cadrul institutional national și chiar de politică.
Punctele extreme variînd între politica oficială din UK până la impunerea standardelor cu prin
măsuri coercitive în Bulgaria.
“We should have as much play value as we can possibly afford, but only as much safety as is
necessary.” Julian Richter
“… safety must be considered at all stages of play provision… inevitably, there will be risk of
injury when children play, as there is risk of injury in life generally. We must not lose sight of
the important developmental role of play for children in the pursuit of the unachievable goal
of absolute safety.” UK Health & Safety Executive

Peocuparea pentru siguranță este o politică europeană, există chiar un plan de acțiune The
Child Safety Action Plan (CSAP) proiect ce promovează activarea unor planuri nătionale de
acțiune pentru prevenirea accidentelor iar ca masuri concrete acest plan își propune măsuri de
conștientizare a pericolelor și implementarea unor strategii guvernamentale , industriale și
profesionale în toate zonele ce țin de copilărie și adolescența inclusiv în cadrul familiei.

50
Capitolul 5. Analiză Cantitativă Text utilizând Tropes.

Pentru a vedea, la nivel de discurs, care este situația locurilor de joacă din punctul de vedere
al celor ce oferă servicii divertisment am considerat utilă analiza unui Corpus in limba
română constituit din textele a 60 de furnizzori de servicii de divertismen și a unui Corpus
compus din textele de curs ale Universității din Sibiu având ca subiect pishopedagogia..
Pentru limba română instrumentele utilizate până acum sunt mai dificil de pregătit, datorita
unor mecanisme ce nu sunt implementate pănă acum: eliminarea fondului de cuvinte comune
(stopwords: în, și etc… ) precum și un algorim de stemmming(normalizarea derivațiilor: joc,
jocuri, copil, copii, copililor etc..)

INSTRUMENT DE ANALIZĂ SEMANTICĂ - TROPESINSTRUMENT DE ANALIZĂ

SEMANTICĂ – TROPES INSTRUMENT DE ANALIZĂ SEMANTICĂ - TROPES
Tropes este un program dezvoltat de Pierre Molette și Agnès Landré, pe baza lucrărilor lui
Rodolphe Ghiglione , Varianta română a acestui program a fost dezvoltată de UEFISCDI,
între 2009-2011, în cadrul Proiectelor strategice. În versiunea 8.2, programul include un
dicționar morfologic de mărimea Dicționarului explicativ al limbii române (1998) și un
dicționar semantic, care cuprinde 28 000 de concepte grupate în 40 de categorii (universuri
conceptuale) a căror implementare a fost realizată de Dan Caragea. Deși universul conceptual
creat de și către Unitatea Executiva pentru Finantarea Invatamantului Superior, a Cercetarii,
Dezvoltarii si Inovarii (UEFISCDI) ar putea fi unul exhaustiv, am constatat că în acest
dicționar semantic jocul se încadrează în categoria stări sufletești categoria deriziune.

51
Pentru utilizarea analizei semantice fizic au avut loc următorii pași: instalarea softwarelui
Tropes şi a programelor auxiliare, pregătirea corpusului din fişiere (*.doc, *.pdf, *.html),
conversia fișierelor (*.pdf -> *.doc; *.html -> *.doc), indexarea semantică a corpusului (cu
scenariul Tropes), crearea scenariului personal de analiză (pasul sugerat de producători fiind
crearea arborelui semantic conform ipotezelorde lucru), analiza sintactică: referințe,
substantive, verbe, adjective,termeni compuși, extragerea terminologiei, prelucrarea textelor
pentru analiză (diacritice, eliminare informaţie parazită),Analiză şi interpretare, Ierarhia
conceptelor, Relaţii între concepte, Reprezentări grafice; prelucrări suplimentare. Rezultaul îl
reprezintă structura fundamentală de semnificare (analiza unui singur discurs)

Primul corpus analizat este suportul de curs PSIHOPEDAGOGIA JOCULUI de la

universitatea din Sibiu.

52
Analiza manualului pune în evindență o legătură slabă între loc și acțiune.

Același material tradus în limba engleza pus într-un univers conceptual anglo-saxon, devine
relevant. Ceea ce este demn de remarcat ste faptul ca analiza devine relevanta pentru o
semantică specifică culturi anglo saxone. Cum ontologia pentru limba româna a fost creată
pentru un scopuri de cercetare academică este posibil ca diferența mare între cele două
universuri conceptuale să fie o simplăcoincidență.

În corpus extras din manualul de psihopedagogiese remarca ca echipamentul este

nesemnificativ in cadrul discursului).

53
54
Este evident evindent că atât spațiul cât și siguranța sunt componente maginale în discursul
psihopedagogic.

55
Un alt corpus analizat a fost alcătuit din topul de 60 de pagini web ce prezintă locurile de
joacă. Pentru a identifica comod

56
57
58
59
60
61
Capitolul 6. Cartografiere Locuri de joacă.

Nostalgia locului de ieri.

Un week-end obișnuit, singurul lucru special este
vremea.În nici un caz nu e vremea potrivită pentru
plimbări prin parc, nici statul în apartament nu pare
cea mai bună alternativă de petrecere a timpului
liber. Telefonul sună salvator, Moșu, a vorbit cu M.
și mergem la patinoar cu copiii. Nimic special, am
mai fost la patinoar și oricum nu există alternative,
decizia este luată de la sine. Am o singură problema
copiii sunt la bunici, și trebuie să fac un mic ocol.

Un drum atât de banal încât de obicei nu mai

analizez decorul, dar de data asta este altfel, refac
practic în sens invers drumul către școala de cartier:
lanurile de porumb cultivate pe spațiul verde în
vremurile aproape imemoriale ale comunismului au
dispărut sub betonul pentru parcare din jurul pieței,
gardul simbolic al școlii ce îngrădea un teren de fotbal, unul de baschet, unul de handbal și o
pistă de atletism, a devenit o fortăreața de beton. Peste terenul de fotbal tronează acum o sală
de sport moderna vopsită în albastru. Noul gard de beton a părut o idee minunată când primele
buticuri unde se desfăceau băuturi alcoolice se învecinau cu școala. Trec apoi pe lângă
grădinița, vechea noastră grădinița se cheamă acum pompos Hilary Clinton, locul preferat de
joacă chiar și după ce grădinița s-a terminat, Și aici gardul are un istoric al lui, construit mai
mult din motive de securitate în timpul vizitei doamnei Clinton, acest gard îmi aduce aminte
de imaginile cu zidul Berlinului, pe gard un gafitti nereușit și camere de supraveghere la
intrare. Mă grăbesc pentru ca trebuie să ajung la timp, așa că drumul meu continua pe lângă
fostul liceu 28 numit în cartier Scama, deoarece oferea o calificare garantata pentru industria
textilă comunistă., devenit între timp un prestigios liceu de matematica, liceul unde jucau
fotbal „profesioniștii”, 25 de lei partida, acum inaccesibil pentru cei din afara liceului protejat
de un gard de 3 m. Lângă liceu era un maidan unde de sărbători, era faza locală la olimpiada
de bătut covoare, iar în restul anului era utilizat pentru antrenamente de tras la poartă. Intre
timp locul a fost betonat și aproximativ 40 de fericiți au loc de parcare rezidențială. Ultimul
loc de joacă care a rezistat, a dispărut anul trecut, parcul pentru copii unde existau chiar și
62
arhicunoscutele leagăne metalice a făcut și el locul unei parcări rezidențiale. Parcare ce a
dovedit că este insuficientă astfel că în apropiere s-a construit un smart parking. Îmi vine în
minte și maidanul de lângă părculeț, un loc unde în timpurile cele mai negre ale
comunismului a fosto adunare neautorizată pentru a protesta împotriva inițiativei primăriei de
atunci de a instala un mic părculeț de agreement. După anii 90 terenul a fost dat de primărie
Bisericii ortodoxe, ce a închiriat spațiul unui restaurant, iar acum terenul este și el acum
înconjurat de un gard, iar biserica construit o mică căsuța lângă cortul în care se țin slujbele.
Nu întâmplător a amintit de Moșu și M., sunt numele noastre de cod, ne știm de la 3 ani, am
fost la grădinița, la școală, la liceu și la facultate împreuna, iar relația noastră s-a consolidat
pe acele terenuri ale spațiului public neîngrădite. După 20 de ani de la intrarea noastră în
maturitate ne creștem copii împreună, atât cât mai putem, nu fără a constata că astăzi
lucrurile sunt total diferite, diferența care frapează este aceea că spațiul de joacă devenit un
spațiu închis care ține mai mult de privat decât de public. Noi am simțit ceea ce unii numesc
rețele sociale de cartier. O primă întrebare este dacă lucrurile stau la fel acum sau petrecerea
timpului liber a devenit o pregătire pentru Supermodernitate?

63
Dacă aparent dispariția locurilor de joacă a fost infuențată de privatizarea spațiului public,
factorul cel mai important pentru modificarea locului de joacă rămâne standardizarea și
normele de siguranță autoimpuse.

Locul de azi.
În termeni seci putem spune că standardul nu face diferență, pentru echipamentele de joacă,
între parc și mall. Motiv pentru care locul de joacă din parc devine din ce în ce mai
asemănător cu cel din mall. Vegetația dispare pentru că este periculoasă iar standardul
precizeză clar: macul este un opiaceeu arbuștiii pot cauza vătămări grave etc... Mall-ul se
diferențiază în acest context prin atmosfera controlată devenită un prieten in lupta cu vremea
rea, mall-ul este pregătit atunci cănd este viscol si poți patina când căldura este tropicală. În
non-locul de la mall descărcarea de polisemie socială este explicată de standardizare, pentru
evitarea coliziunii standardul prevede locuri inguste ce nu permit interacțiunea. Din analiza
n-gram a literaturii anglosaxone vedem cum locul de joacă clasic își pierde locul in favoarea
parcului tematic. Joaca devine distracție pură.

Piața de entertainment pentru copii

Piața serviciilor de petrecere a timpului liber pentru copii este una paradoxală, pe de o parte
anual in România sunt cheltuite trei miliarde de euro pentru copii. Pe de altă parte în
statisticile oficiale privind insecuritatea socială România se află undeva la coada
clasamentului. Din punctul de vedere al celor care se ocupă cu studiul pieței, categoriile
relevante de vârsta sunt 0-3 ani;3-7 ani; 7-14 ani. Daca în primii ani de viață, cheltuielile sunt
direcționate către alimente îmbrăcăminte și jucării, odată cu creșterea vârstei cheltuielile se
diversifică, iar în cadrul vârstei de 7-14 ani cheltuilelile pentru activitățțile extrașcolare ating
un maxim (locul patru în ierarhia cheltuilelilor după alimente, încălțămine și cheltuilelile cu
educația). Raportat la venituri o medie de 32% este dedicatăcopiilor, indiferent de situația
socială și nivelul de educație. (Studiul 360Insights pentru Business Magazine) În conditiile in
care vorbim de o piață a timpului liber ne putem intreba cum evoluează această piața, este un
fenomen semnificativ ce merită analizat?

64
65
În ultimul deceniu numărul conform statisticii oficiale publicatede de Institutul Național de
statisticănumărul persoanelor implicate în servicii pentru petrecerea timpului liber s-a dublat:

ACTIVITATI DE SPECTACOLE, CULTURALE SI RECREATIVE (prelucrare dupa

INSSCercetarea statistica lunara asupra castigurilor salariale Cotirta Alin; e-
mail:alin.cotirta@insse.ro; int. 2281 CAEN Rev.2 (activitati ale economiei nationale -
sectiuni si diviziuni) )

70

60

50

40

30

20

10

0
Luna septembrie 2001
Luna februarie 2002

Luna septembrie 2006

Luna februarie 2007
Luna ianuarie 2000
Luna iunie 2000
Luna noiembrie 2000
Luna aprilie 2001

Luna octombrie 2003

Luna martie 2004
Luna august 2004
Luna ianuarie 2005
Luna iunie 2005
Luna noiembrie 2005
Luna aprilie 2006

Luna octombrie 2008

Luna martie 2009

Luna septembrie 2011

Luna august 2009
Luna ianuarie 2010
Luna iunie 2010
Luna noiembrie 2010

Luna februarie 2012

Luna aprilie 2011
Luna decembrie 2002

Luna decembrie 2007

Luna decembrie 2012

Luna mai 2003

Luna mai 2008

Luna mai 2013

Luna iulie 2002

Luna iulie 2007

Luna iulie 2012

Dintr-o perspectivă mai largă, de la nivelul Uniunii Europene lucrurile nu sunt atât de roz .
Petrecerea timpului liber este unul din indicatorii nivelului de trai. Statisticile europene ne pot
arăta o imagine mai clară a situatiei existente, deși anumite criterii din statisticile privind
inechitatea socială s-au dovedit nerelevante:

Using again the same number of countries criterion (i.e., to pass the reliability test, an item
has
to be reliable in at least 25 out of the 27 EU countries), the results are as follows:
1. Among children’s items, four items did not pass the test: the affordability of three meals
a day, the availability of outdoor space to play safely, to consult a dentist when needed
and to consult a GP when neededInvalid source specified.

66
La nivel european Romania are o situație dramatică din punctul de vedere al studiilor privind
situaţia de deprivare relativă multiplă: materială, socială, culturală (educaţională), statistici ce
includ și petrecerea timpului liber:

This is especially the case for BG, RO and LV where MD incidences are at least 120 % of the
EU average and where, for more than half of the items, deprivation levels are at least twice
the EU average (sometimes much higher than twice).

Datele referitoare la situația din Uniunea Europeana fac parte din baza de date europeană
privind veniturile, incluziunea socială șî nivelul de trai (EU Statistics on Income and Living
Conditions EU-SILC)

Întrebările din cadrul interviului efectuat de Eurostat:

2.24. HD150: Books at home suitable for their age

Values
1 Yes
2 No, because the household cannot afford it
3 No, for some other reason
2.25. HD160: Outdoor leisure equipment (bicycle, roller skates, etc.)
Values
1 Yes
2 No, because the household cannot afford it
3 No, for some other reason
2.26. HD170: Indoor games (educational baby toys, building blocks, board
games, computer games, etc.)
Values
1 Yes
2 No, because the household cannot afford it
3 No, for some other reason
2.27. HD180: Regular leisure activity (swimming, playing an instrument, youth
organisations, etc.)
Values

67
1 Yes
2 No, because the household cannot afford it
3 No, for some other reason
2.28. HD190: Celebrations on special occasions (birthdays, name days,
religious events, etc.)
Values
1 Yes
2 No, because the household cannot afford it
3 No, for some other reason
2.29. HD200: Invite friends round to play and eat from time to time
Values
1 Yes
2 No, because the household cannot afford it
3 No, for some other reason
2.30. HD210: Participate in school trips and school events that cost money
Values
1 Yes
2 No, because the household cannot afford it
3 No, for some other reason
(2009 EU-SILC MODULE ON MATERIAL
DEPRIVATION)

68
Situația Bulgariei și României pare ruptă de contextul European și in contradicție cu studiile
de piața amintite ceva mai devreme. După cum se observă în imaginea grafică există un
paralelism între activitățile de petrecere a timpului liber, petrecerile pentru copiii, excepția
notabila este spațiul dedicat temelor,în acest punct decalajul nu mai ține seama de problemele
economice.

Daca privim răspunsul la intrebări mai in detaliu, vom observa ca diferența mare între
Romănia și restul Europei este generată nu numai de o problemă economică ci și de una
culturală dictatăde distanța dintre urban și rural.

Statistica prezentată este axată pe studiul săraciei extreme, raspunsurile la chestionar sunt
relevante pentru cercetare.

69
 For children: Regular leisure activity (swimming, playing an instrument, youth orga nisations, etc.)

Modality
1 Yes (HD180=1)
2 No, because the household cannot afford it (HD180=2)
3 No, for some other reason (HD180=3)

GEO Moda lity TOTAL Fe male Male Poor Non-Poor SMD Non-SMD MD Non-MD A1_DCH A2_DCH HH_DCH Densely_popThinly_pop
EU27 1 67.3s 67.1s 67.6s 48.2s 72.1s 26.8s 71.4s 36.8s 74.7s 64.6s 67.7s 67.4s 69.4s 57.6s
EU27 2 12.0s 12.2s 11.8s 28.1s 8.0s 53.6s 7.8s 40.3s 5.1s 16.9s 11.3s 11.9s 11.1s 18.6s
EU27 3 20.7s 20.8s 20.6s 23.7s 19.9s 19.6s 20.8s 23.0s 20.1s 18.6s 21.0s 20.7s 19.5s 23.8s
NMS12 1 49,1 49,2 49 26,8 56 16,2 58,5 25,4 63 49 49,1 49,1 59 40.0s
NMS12 2 28,8 28,8 28,8 51,9 21,7 65,5 18,3 54,3 13,8 34,1 28,5 28,8 23,5 35.0s
NMS12 3 22,1 22 22,2 21,3 22,3 18,2 23,2 20,3 23,1 16,9 22,4 22,1 17,5 25.0s
RO 1 16 16,5 15,6 4,5 21,7 4,5 23,8 7,3 27,5 12,1 16,2 16 27 10,9
RO 2 64,4 62,9 65,9 80,1 56,8 83,8 51,4 78,4 46,1 69,3 64,2 64,4 53,9 69,7
RO 3 19,5 20,6 18,6 15,5 21,5 11,7 24,8 14,3 26,4 18,6 19,6 19,5 19,1 19,4

For children: Ce lebrations on special occasions (birthdays, name days, religious eve nts, etc.)

Modality
1 Yes (HD190=1)
2 No, because the household cannot afford it (HD190=2)
3 No, for some other reason (HD190=3)

GEO Modality TOTAL Female Male Poor Non-Poor SMD Non-SMD MD Non-MD A1_DCH A2_DCH HH_DCH De nsely_pop Thinly_pop
EU27 1 91.5s 91.7s 91.3s 80.1s 94.3s 61.1s 94.5s 73.0s 95.9s 89.4s 91.7s 91.5s 92.7s 86.5s
EU27 2 5.8s 5.7s 5.8s 15.4s 3.4s 34.5s 2.9s 22.4s 1.7s 7.7s 5.5s 5.7s 4.7s 10.4s
EU27 3 2.8s 2.6s 2.9s 4.4s 2.4s 4.4s 2.6s 4.6s 2.3s 3.0s 2.7s 2.8s 2.6s 3.1s
NMS12 1 81 81 81 63,4 86,5 51,7 89,4 62,9 91,7 72,8 81,6 81,1 85,1 77.0s
NMS12 2 15,3 15,3 15,4 33,2 9,8 44,9 6,9 33 4,9 24,3 14,8 15,3 11,3 19.6s
NMS12 3 3,6 3,7 3,6 3,4 3,7 3,4 3,7 4 3,4 3 3,6 3,6 3,6 3.4s
RO 1 62,9 63,7 62,1 47,5 70,5 42,1 76,9 50,8 78,8 47,8 63,5 62,9 73,7 57,7
RO 2 34 33,3 34,7 50,8 25,8 56,3 19,1 46,9 17,1 50,3 33,4 34 21,6 39,9
RO 3 3,1 3 3,2 1,7 3,8 1,7 4,1 2,3 4,1 1,9 3,1 3,1 4,7 2,4

În privința petrecerilor pentru copii dacă privim în detaliu răspunsurile vom constata că
diferența în mediul urban este mai apropiată de mediile prezentate pentru statele membre.

Lucrurle sunt însa un pic mai complicate pentru că anumite rezultate ale întrebărilor puse
necesită clarificări. Putem constata de exemplu că în ceea ce privește activitățile extrașcolare,
ecartul intre media europeanăși cea naționată nu mai este explicabil prin venit sau diferențe
urban rural.

În urma analizei sumare a chestionarelor eurostat putem presupune ca în ceea ce privește

piața de entertainment pentru copii, clienții din Romania provin din mediul urban și au studii
superioare(conform statisticii Eurostat riscul ca un copil sa ajungă în zona defavorizată este
undeva în jurul a 1%). Din punctul de vedere al copiilor un procent mai mare de 70% din
copiii din Romania participă la o petrecere/celebrare în fiecare an.

Din pacate nu exista in Eurostat o statistica privind dinamica raspunsurilor de chestionarul

prezentat, dar putem presupune că în romania piața de agrement acoperă o cerința , iar trendul
general este acela de a ajunge din urmă în statistici cel puțin statele europene.
70
În situația economică a Romaniei așa cum este prezntată de institutiile oficiale (INSSE) în
ultimii ani a existat tendință de a investi accelerat în locuri pentru sport și recreere. Probabil
că politica de construire a sălilor de sport are o pondere semnificativă în statistici,dar tendința
este relevantă.

După cum vom vedea graficul contstucțiilor din INS se corelează destul de bine evoluția
numărului de spectatori raportat de binecunoscutul portal Cinemagia.

Rezultatele cautarii - Lucrari de constructii in antrepriza pe tipuri de lucrari si categorii de

obiecte milioane RON (Invalid source specified.Constructii pentru sport si recreere
TEMPO_CNS104A_23_10_2013)Invalid source specified.

1000

800

600

400

200

0
Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011

71
În ceea ce privește carențele prezente în statisticile oficiale, și alți cercetători sunt de acord că
piața consumului cultural, privit de noi ca fiind un alt mod de petrecere a timpului liber este
total ignorată, nu numai de autoritățile din România dar și in statisticile Eurobarometru.

Dacă facem o comparaţie cu celelalte sectoare ale economiei naţionale, evoluţia contribuţiei
culturii a fost de departe cea mai spectaculoasă, fiind urmată în evoluţia pozitivă de un alt
domeniu prea puţin susţinut pentru dezvoltare: activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice,
care au crescut de la 3,8% în PIB în 2008, la 5,6% în 2011. În acelaşi timp însă, contribuţia
comerţului cu ridicata şi cu amănuntul a scăzut cel mai dramatic, de la 19,3% în 2008, la
11,3% în 2011, ceea ce arată că vremea în care mulţi ne doream să ne facem patroni
comercianţi e clar apusă, în timp ce activităţile cu valoare adăugată mare încep să crească în
importanţă.
Şi, cu toate acestea, tendinţa nu e suficient subliniată. În aceşti ani (2008-2013), s-a discutat
despre industrii “hot”, precum proiectele de energie regenerabilă sau serviciile medicale
private, fără să se fi suflat niciun cuvânt despre cultură. Nimeni nu vorbeşte despre
potenţialul economic al culturii iar investitorii din domeniu sunt cvasi-inexistenţi.Invalid
source specified.
Analiza Ernst and Young subliniază tendința de creștere a consumului pe fondul
dezinteresului autorităților pentru conumul cultural,
72
Numărul global de bilete vândute nu spune însă nimic despre vârsta spectatorilor, și cum o
analiză mai detaliată nu există in statisticile oficiale, am considerat necesară o investigare mai
în profunzime a fenomenului iar sursa cea mai accesibila este cea furnizată de Cinemagia cu
date despre box-office.

Consum Cultural
Datele Cinemagia concordă cu cele din statistica oficială, consumul cultural a crescut constant
chiar in timp de criză. Ceea ce atrage atenția în indicele Cinemagia sunt vărfurile de audiență
în cinematografe, vârfuri ce coincid cu sărbatorile de iarnă. Prima întrebare este dacă acest
vârf are legătură cu vacanța elevilor. Cifrele preluate de pe Cinemagia sunt din 2001, astfel
putem spune cu precizie că în decembrie 2001 numărul total al biletor văndute la filmele
pentru copii (42.414 bilete pentru trei titluri) reprezenta 6% din numarul total de bilete
(686.242). În 2014 situația este un pic diferită: din totalul biletelor vandute 24% sunt pentru
filmele pentru copii (721.000 bilete vandute dintr-un total de 2994000).

73
Indicele Cinemagia vârf decembrie 2013.
Consum Cultural date istorice.

Cartografie Mall
Cifrele Cinemagia arată o tendință in creștere a consumului cultural în cadrul mall-urilor.
Atunci aceste centre comerciale trebuie să ținem seama și de definiția și evoluția acestora:

Centrul Comercial Modern este o organizație cu o schemă unitară construită și gestionată ca o

singură entitate constănd din unități și spații „comunitare” cu o suprafațăde închiriat de minim
5000 de metri pătrați și minim 10 magazine și servicii.

Galeria comercială din prima generație. Este caracterizatăde zona de restaurante ce ocupă 50-
70% din centrul comercial în timp ce restul este ocupat de o mică galerie comercială.Au
suprafața între 5-20.000 de metri pătrați.

74
Galeriile comerciale din generația a doua: zona de magazine ocupă 60-70% din suprafață,
adițional poate îngloba și un hypermarket mic sau un supermarket. Are o suprafață între 20-
50.000metri patrati.

Galeriiile comerciale din generația a treia: zona comercială este dominantă aproape 60-70% și
există o zonă semnificativă pentru relaxare și distracție (multiplex dar nu numai) peste 35.000
metri pătrați.

Galeria comercială are ca obiectiv să devindă „loc de viață”:

Shopping centers as the “third place” of living, different from home and work. Centers should
offer ‘easy escapes’ for those who simply want to regularly and informally enjoy a good
conversation, a
glass of wine or an interesting book,without the pressure of immediate shopping. (CRBE,
2013)

Galeria comercială se autodefinește prin spațiul excesiv prin logica informației excesive în
sensul imaginat de Marc Auge ca non-loc. Este ceva mai mult decât supermodernitate, este
hipermodernitatea definită de Albert Borgmann în Crossing the Postmodern Divide, o lume în
care așa cum am văzut din analiza cantitativă trăiește în paradigma dispozitivului. (device
paradigm[2])

Desigur Galeria comercială nu este un rău absolut, spațiul aici are și avantaje în cadrul
cercetării de teren am constatat că Mall-ul a devenit un adăpost de vreme rea.

Prea mulți copii mici în malluri, supermarketuri, magazine de mobilă suedeză. Am mai spus-
o, ştiu, dar mi se pare că-i important s-o mai spun. De ce așa de mulț icopii în spații închise,
unde este recirculat acela?i aer expirat de zeci de mii de oameni, unii bolnavi, altii neprieteni
cu apa și săpunul, unde nu-i lumină naturală, nici spațiu suficient, doar muzică tare si lucruri
interesante pentru părinți? Una e cînd n-ai ce face cu copilul și e musai MUSAI să dai o fugă
să cumperi o pîine, și alta cînd timpul liber al tău cu copilul înseamnă că el stă priponit în
căruț cu ochii în arteziana de la mall în timp ce tu sorbi o cafea de la firma aia americană cu
S și pui poze pe Facebook. Ah și nu, nu vreau s-o aud pe aia cu frigul, că la mall e cald și
afară bate vîntul, am mai scris despre asta, acum vine primăvara, nu mai avem scuza cu
vijelia. Gata, parcurile sînt curate, încă destul de libere, ştiu că aerul din orașe nu e cel mai
curat din lume, dar vă promit că tot e mai bun ca ăla din magazinul cu mobilă suedeză
75
(magazin pe care de altfel îl iubesc, dar care nu e loc de ieșit cu copilul decît dacă respectivul
copil e major și vrea să-si cumpere mobilă pentru noua lui casă).

Am fost la spectacol. Cand am iesit ii uitasem caciulita. Poate mai raceste draq. N-am ami
stat. Era lume, statea si pe scari. 400 de mii biletul. Dar are succes la copii. Cand am plecat
mai filmau ceva prin parc dar n-am mai stat. (Spectator Spectacol Zurli)

Mare parte a galeriilor comerciale s-

au adaptat generației a treia de mall.
Zona centrală este dedicată
restaurantelor și locurilor de distracție
și agrement pentru copii. Lucru destul
de important o parte din loc este cu
acces gratuit. Patinoarul a devenit o
alternativă mai sănătoasă decât fast
food-ul aici copilul își poate petrece
ziua de naștere făcând mișcare.

Toți părinții cu care a existat

interacțiune au considerat mișcarea importantăpentru activitățile copilului.

Vreme frumoasă sau vreme urâtă copilul trebuie să facă mișcare. Cănd este urât mall-ul este
plin. De exemplu

Dar aici întălnim câteva angoase ale părinților ce se manifesta paradoxal.

O fetiță plânge de sete.

-Nu te mai agita atâta că ești transpirată. Să bei încet și să nu transpiri că iar îți vine răceala.
Încet până o bei pe toată. Să nu mai alergi că nu mai venim.

Părintele pleacă sa cumpre o carte de colorat.

-Ai băut apă și ai transpirat, îi reproșează tatăl întors de la cumpărături, și nu mai sări...

Dialog părinte copil Plazza România.

76
Patinoarul un loc gol în care interacțiune socială dispare singurul lucru care guvernează
regulile locului sunt miscarea și siguranța.

Constanta locurilor de amuzament pentru copii este lipsa de risc și setul riguros de reguli.

77
Există și procese de recuperare a non-locului,în periferia patinoarului există comensualitate
sau loc de joacă improvizat.

Unul din modurile prin care galeria comercială încearcă să preia rolul agorei este spectacolul.

78
79
Un alt mod de reda jocului caracteristica de risc este legată de simularea riscului.

80
Cartografie Cora

Locul de joaca din magazinul Cora este amplasat lânga spațiul dedicat restaurantelor fast-
food. Locul este unul generos ce se întinde pe două nivele. Nu au acces decât copii cu
inăltimea între 70 și 130 cm. Pentru a ajunge la locul de joacă accesul se poate realiza fie pe
drumul cel mai scurt de la intrare, un culoar in care magazinele pentru produse destinate
copiilor alternează cu cele pentru produse de lux fie din zona marketului cu autoservire.

Spațiul pentru consum alimentar este unul generos. În cursul săptămânii tutorii pot găsi loc cu
ușurință la una din mesele din preajma locului de joacă. Pentru a nu exista discuții cu
personalul restaurantelor la fiecare masă se consumă simbolic: o cafea, coca cola la doză sau
o bere la cutie. Copiii care rămân strict în grija supraveghetorilor sunt puțini. În același loc a
fost amenajată o mică scenă pentru spectacole, pe scenă este o reclamă la petrecerile pentru
copii. În timpul cercetării locul e fost frecventat de 6-10 copiii. Chiar lângă locul de joacă
închis câteva leagăne mecanice ce funcționează cu fise sunt amplasate pentru cei ce doresc să
ofere cinici minute de distracție. Există două metode de utilizare a acestor mecanisme: fie
copiii sunt lăsați scurt timp în mijlocul de distracție interzis formal , fie li se alocă fise pe care
le folosesc după dorință. De obicei în ambele cazuri ocazia este imortalizată cu ajutorul

81
camerei de fotografiat pe pe telefonul mobil. În timpul cercetării de teren au putut fi observate
două categorii de părinți, cei care vin la cumpărături și cei care vin special pentru locul de
joacă. Care vin special pentru locul de joacă sunt majoritari. Fie că este vorba de bunicul sau
bunica care în drumul de la grădiniță spre casă fac un ocol fie că este vorba de mămica
singură. Un alt aspect este legat de proximitate, cei mai mulți dintre vizitatorii din cursul
săptămânii sunt fără mașină. Dacă, în teorie, după vârsta de 2 ani şi jumătate (până la 7 ani)
relațiile în joc se pot împărți în: active pozitive (copilul dă o jucărie, mângâie un copil, etc.) ,
active negative (răpirea de jucării, cearta care uneori degenerează în bătaie), pasive pozitive
(copilul acceptă mângâierea, schimbul de jucării, etc.) , pasive negative (copilul este blamat,
certat sau chiar bătut de către partener), defensive active (fuga, solicitarea de ajutor de la
adulți, angajarea în bătaie pentru apărare) , defensive pasive (plânsul copilului căruia i s-a
luat jucăria) (ALBU, 2007) în cadrul observațiilor de teren, unul din motivele supravegherii
constante, efectuate de părinți, a locului de joacă este legat de cultivarea relațiilor pozitive și
eliminarea atitudinilor defensive prin intervenția directă in joc.

Răceala și transpirația.

O constantă a ritualului de la locul de joacă este transpirația și apa. Copilul transpirat răcește,
copilul trebuie să se miște, dar dacă se mișcă transpiră. Nu șțim căt adevăr medical este în cele
de mai înainte dar între aceste atitudini legate de corp se desfășoară multe dintre deciziile
privind alegerea locului de joacăprecum și modul în care este influențat jocul.

„Nu mai alerga, că nu te aleargă nimeni, transpiri și după aia ieși afară” spune o tânăra
mămică care a ales sa utilizeze spațiul de lângă locul de joacă. In Cora ca de altfel și în alte
amplasamente similare, pentru rezolvarea problemei transpirației există un uscător electric, iar
însoțitorii sunt pregătiți după experiența dobândită la locurile de joacă Mc Donalds cu
schimburi :tricouri, pantaloni etc... Cum transpirația înseamnă deshidratare în mod firesc toți
părinții sunt dotați cu sticluțe de apă. Copii vin la gard strigă: mami, mami...

Iar sticluța de apă este strecurată prin gardul de protecție. Apa devine un reflex, și mulți din
cei pe care îi cunosc nu pleacă niciodată cu copiii fără sticluța de apă.

82
Proximitatea cu zona fast-food nu este întâmplătoare: la ieșire majoritate copiilor trebuie
hrăniți, un alt secret al mămicilor informate: un copil obosit și flămând este un copil problemă
nervos. Cum odihna vine acasă se poate rezolva problema cu hrana. Desigur aici exista o
diferențiere: mâncat sănatos versul mâncat nesănătos, fast-food sau un fruct, de obicei banană.

Deși cele două nivele ale locului de joacă par a oferi un spațiu larg, paradoxal marea parte a
spațiului este unul îngust, locurile în care copii pot interacționa față în față par puține. Pe
parcursul săptămânii este evident că nu există copii care se întâlnesc permanent la locul de
joacă, se formează sporadic grupuri dar spațiul nu permite relații de durată. Copiii mai mici
sunt însoțiți de tutori. Deși „bilele” au fost excluse din restaurantele Mc. Donald din cauza
pericolului de propagare a bolilor și a accidentelor, bilele sunt prezente în majoritatea
locurilor de joacă contra cost.

La plecare în funcție de experiența părintelui, negocierea cu copilul poate dura chiar și 30 de

minute.

83
Parcul de Aventuri
Am văzut în n-gramele Google cum parcul de aventuri devine o tendința a anilor 2000. În
parcul de aventuri riscul este simulat. Practic însă pozele din parcul de la Comana ilustrează
cel mai bine hipermodernitatea, sau mai bine zis interacțiunea Device Driven.

Pricipiile sunt similare cu cele ce guverneazălocul de jocă:

Siguranță, impunerea unui traseu definit cu simulare a riscului.

84
Evitarea coliziunilor: individ singur pentru fiecare porțiune de traseu.

Alternative
Alternativele la locul de joacă cu echipamente standardizate există fie în parcuri fie în spații
verzi convertite ad-hoc.
85
Nerespectarea regulilor impuse de patinoar pare o anomalie. Locul de joacă devine o
experiența pentru fiecare.

86
„Parcul politehnicii” un loc unde joaca este nerestricționată.

87
Socializare în Politehnica.

Externalizare în Mall.

88
89
Zone Interzise

90
Concluzie:

Jocul, și o dată cu el locul de joacă, a fost multă vreme pus într-un con de umbră în cadrul
Antropologiei culturale, deși au existat studii privind jocul a, domeniul în general a fost privit
ca o activitate frivola și neserioasă (Sluss, 2009) Interesul pentru joc a crescut odată cu
apariția mediilor virtuale, motiv pentru car cercetările devin din ce în ce mai numeroase, e
doar o chestiune de timp până un studiu serios va fi realizat și în Romănia.

Metodele de Cercetare cantitative au dovedit că sunt extrem de utile, dar interpretarea

acestora nu poate fi făcută decât cu o bună cunoaștere a terenului etnografic.

Din păcate pentru România, în urma cercetării, putem trage două concluzii cea dintâi este
căne aliniem rapid standardelor europene, cea de-a doua este că eliminarea tuturor riscurilor
nu face jocul mai creativ. Părinții migrează de la un loc de joacă la altul iar explicația mi-a
fost dată de un copil de 10 ani: jocul este consumat. Sau mai bine zis locul de joacă nu mai
este locul jocului liber, iar jocul cu reguli si cu un singur traseu este un produs ce este
consumat. Odată ce ai terminat un traseu trebuie sa cauți un altul. De aceea poate numele
cercetării este generația all inclusive: pentru că hotelul din vacanța de vară este: locul de joacă
planificat, dorit și consumat de o generație.
91
Educația între Open Cage și Open Space.

92
93
Bibliografie
(ACL). (2010, may 5). Statistical Semantics. Preluat pe may 5, 2014, de pe The Association
for Computational Linguistics (ACL):
http://aclweb.org/aclwiki/index.php?title=Statistical_Semantics

(cordonator), D. A. (2002). ANALIZA FENOMENULUI VIOLENŢEI ÎN SOCIETATEA

ROMÂNEASCĂ (1990-2002) ETIOLOGIE ŞI DINAMICĂ. Bucharest: nstitutului
Naţional de.

ALBU, E. (2007). PSIHOLOGIA Varstelor. Tg. Mures: Universitatea Petru Maior

MINISTERUL EDUCAŢIEI , CERCETĂRII ŞI TINERETULUI .

Altheide, D. L. (2003). MASS MEDIA, CRIME, AND THE DISCOURSE OF FEAR. Preluat
pe 6 5, 2014, de pe The Institute for Advanced Studies in Culture: http://www.iasc-
culture.org/THR/archives/Fear/5.3CAltheide.pdf

ARIES, P. (1962). CENTURIES OF CHILDHOOD A Social History of Family Life. New

York: Alfred A. Knopf.

Chinn, S. E. (2008). INVENTING MODERN ADOLESCENCE. Piscataway, New Jersey:

Rutgers University Press.

Corsaro, W. A. (2005). The Sociology of Childhood. London : Sage Publications.

Coyne, R. (fără an). Thinking Places Non-Place and Situated Cognition . Architecture: School
of Arts, Culture and Environment, The University of Edinburgh .

Crang, M. (fără an). Between Places: producing hubs, flows and networking. Environment
and planning , p. 573.

CRBE. (2013). HISTORY AND FUTURE OF SHOPPING CENTERS IN Romania. Bucharest:

CRBE.

Dagan, I. (2000). CONTEXTUAL WORD SIMILARITY. În H. M. Rob Dale, Handbook of

Natural Language Processing (pg. 459-476). New-York: Marcel Dekker Inc.

94
Ellen, B. H., & Leif, E. O. (2011). Children’s Risky Play from an Evolutionary Perspective:
The Anti-Phobic Effects of Thrilling Experiences. Evolutionary Psychology – ISSN
1474-7049 – Volume 9(2). 2011, 257-284.

Frost, J. (2012). Evolution of American Playgrounds. Preluat de pe Scholarpedia:

http://www.scholarpedia.org/article/Evolution_of_American_Playgrounds">Evolution
of American Playgrounds

Glen H. Elder, J. (1975). Age Differentiation and the Life Course. Annual Review of
Sociology, Vol. 1 (1975), pp. 165-190, 165-190.

Gwen Sharp, P. (2010, 10 19). Database on Linguistic Trends in Books. Preluat pe 5 5, 2014,
de pe http://thesocietypages.org/socimages/:
http://thesocietypages.org/socimages/2010/12/19/database-on-linguistic-trends-in-
books/

H.Elder, G., Modell, J., & Parke, R. D. (1999). Children in place and time Developemental
and historical insigts. Social and Emotional Development. Cambridge: Cambridge
University Press 1993.

James, A. (2005). Constructing and Reconstructing Childhood Contemporary Issues in the

Sociological Study of Childhood. London: Falmer Press.

James, A. J. (2008). European Childhoods - Cultures, Politics and Childhoods in Europe.

Houndsmills,Basingstoke, hampsshire RG21 6XS: Palgrave Macmilian.

Jens Qvortrup, W. A.-S. (2009). The Palgrave Handbook of Childhood Studies. New York:
Palgrave Macmilian.

Jill Englebright Fox, P. (2014, April 2). Back-to-Basics: Play in Early Childhood. Preluat pe
Aplil 2, 2014, de pe http://www.earlychildhoodnews.com/:
http://www.earlychildhoodnews.com/earlychildhood/article_view.aspx?ArticleID=240

Joe Frost, U. o. (2012). Evolution of American Playgrounds. Scholarpedia.

Kincheloe, J. L. (2002). The Complex Politics of McDonald’s and the New Childhood:
Colonizing Kidworld. În G. S. Cannella, Kidworld; Childhood Studies, Global
Perspectives, and Education (pg. 1-46). New York: Lang.

95
Low, S. (2007). Toward a Theory of Urban Fragmentation - A Cross Cultural analysis of fear,
Privatisation, and the State. Cybergeo Revues.

Malaby, T. M. (2009). Anthropology and Play:The Contours of Playful Experience. New

Literary History, 2009, 40: 205–218, 205-218.

Marchand, P., & Ratinaud, P. (fără an). L’analyse de similitude appliquée aux corpus textuels
:les primaires socialistes pour l’élection présidentielle française. Preluat pe 05 07,
2014, de pe http://lexicometrica.univ-
paris3.fr/jadt/jadt2012/Communications/Marchand,%20Pascal%20et%20al.%20-
%20L'analyse%20de%20similitude%20appliquee%20aux%20corpus%20textuels.pdf:
http://lexicometrica.univ-
paris3.fr/jadt/jadt2012/Communications/Marchand,%20Pascal%20et%20al.%20-
%20L’analyse%20de%20similitude%20appliquee%20aux%20corpus%20textuels.pdf

Mihai Ioan Micle (cordonator). (fără an). PERCEPŢIA ŞI DIMENSIUNILE VIOLENŢEI ÎN

ANUMITE ZONE ALE CAPITALEI. STUDIU PILOT. Bucharest: Institutului Naţional
de Criminologie.

Mihailescu, V. (2012). Note de curs Cultura materiala -corpu;. Bucharest.

Sluss, D. J. (2009). Investigating Play in the 21st Century: Play & Culture Studies. American
Journal of PLAY.

Tauveron, M. (2012). De la cooccurrence généralisée à la variation du sens lexical. CORPUS,

167-189. Preluat de pe http://corpus.revues.org/2236

Turmel, A. (2008). A Historical Sociology of Childhood Developmental Thinking,

Categorization and Graphic Visualization. New York: Cambridge University Press.

WHO Regional Office for Europe. (2008). European report on child injury prevention.
Copenhagen: WHO Regional Office for Europe.

Zelizer, V. (1981). The Price and value of children. The case of children's insurance.
American Journal of Sociology , 1036-1056.

96
97