Primii pași spre soluții alternative de eficientizare energetică în comuna Cojasca

Evaluarea situatiei energetice a locuintelor din

satul Iazu, comuna Cojasca (Dambovita)
― elemente de prefezabilitate ―

Studiu realizat de Asociatia ”FDP – Protagonisti in educatie”

in cadrul proiectului ”Primii pasi spre solutii alternative de eficientizare energetica in comuna Cojasca”

Noiembrie 2020
CUPRINS
Pag.
Acronime 3
Sumar executiv 4
Obiective si metodologie 5
Context. Concepte cheie 7
Potentialul cresterii eficientei energetice a locuintelor in Iazu 10
Descrierea comunitatii Iazu 10
(localizare geografica, populatie, etc)
Situatia actuala a cladirilor in Iazu 12
Marimea fondului de cladiri de locuit 12
Gradul de aglomerare a locuintelor 13
Tip de incalzire a locuintelor 14
Accesul la energie 15
Oportunitati de dezvoltare a investitiilor pentru eficientizare energetica 16
Fonduri existente 16
Panouri fotovoltaice 17
Concluzii generale 18
Bibliografie si resurse 19

2
Acronime

FDSC Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile

FDP Asociatia ”FDP – Protagonisti in educatie”

ANRE Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei

AFM Administratia Fondului de Mediu

ESCO Energy Service Company (Societate de Servicii Energetice)

3
Sumar executiv

Solutiile de eficientizare energetica au un rol important in cresterea calitatii vietii si devin deosebit de
importante in comunitatile rurale si cele afectate de saracie.
In satul Iazu din comuna Cojasca (Dambovita), 78% din cladirile de locuit necesita lucrari de izolare si
inlocuire a ferestrelor, in conditiile in care toate locuintele folosesc lemnul ca tip de combustibil,
locuintele fiind dotate cu sobe de diferite tipuri (sobe de teracota, plita). Comuna Cojasca nu dispune de
retea de gaz metan.
Eficienta energetica a cladirilor este esentiala atat pentru imbunatatirea conditiilor de locuit ale
populatiei din Iazu dar si pentru contributia adusa la atingerea tintelor asumate de Romania in
acordurile europene care vizeaza o economie europeana neutra din punct de vedere al emisiilor.
In corelare cu prevederile acordurilor la nivel european, Romania a revizuit legislatia specifica si a
introdus obligativitatea pentru cladirile noi de a avea un consum energetic aproape egal cu zero. De
asemenea, va fi obligatorie analizarea introducerii sistemelor alternative de energie din surse
regenerabile, atat in cazul constructiilor noi, cat si in cazul renovarii majore a celor existente. Astfel, Din
31 decembrie 2020, nu vor mai emise autorizatii de construire pentru cladiri noi decat daca consumul
lor de energie este aproape egal cu zero.

Datorita amplasarii geografice a satului Iazu intr-o zona cu potential ridicat de energie solara, utilizarea
panourilor solare si fotovoltaice este o solutie reala de eficientizare energetica a cladirilor.
Pentru punerea in practica a solutiilor identificate de proprietarii locuintelor sau de catre autoritatile
locale, trebuie urmarite constant programele de finantare nationala sau europeana, cu deosebire cele
gestionate de Administratia Fondului de Mediu.

In cadrul studiului au fost culese informatii despre un numar de 471 de cladiri de locuit din satul Iazu,
lucru ce a permis configurarea unei imagini de ansamblu si o mai buna cunoastere a caracteristicilor
cladirilor de locuit din satul Iazu, elemente ce permit evaluarea posibilitatilor de utilizare a sistemelor
alternative de eficienta ridicata.

4
Obiectivele si metodologia studiului
Obiectivul acestui studiu consta in identificarea oportunitatilor de eficientizare energetica in cladirile
existente in satul Iazu, comuna Cojasca – Dambovita.

Pactic, configurarea unei imagini de ansamblu si o mai buna cunoastere a caracteristicilor cladirilor de
locuit din satul Iazu ofera elemente ce permit evaluarea posibilitatilor de utilizare a sistemelor
alternative de eficienta ridicata, elemente ce pot fi preluate in realizarea unui studiu de fezabilitate.

Rezultatele studiului pot fi utilizate de autoritatea locala in dezvoltarea de proiecte ce presupun

eficientizarea energetica la nivelul satului Iazu, proiecte ce pot fi dezvoltate in parteneriat cu organizatii
private, profit sau nonprofit.

Derularea acestui studiu dar si a proiectului din care face parte (“Primii pasi spre solutii alternative de
eficientizare energetica in comuna Cojasca”) capata o importanta sporita in contextul noilor prevederi
legislative privind respectarea unor cerinte minime de performanta energetica a cladirilor publice si
private, avand si o valoare de sensibilizarea a membrilor comunitatii cu privire la aceste aspecte.

Metodologie

Esantionul studiat

Au fost analizate un numar de 471 cladiri de locuit din satul Iazu, reprezentand aproximativ 60% din
totalul de locuinte.

Metode si procedura

Pentru realizarea studiului au fost utilizate urmatoarele metode: metoda chestionarului, metoda
interviului si analiza documentelor specifice.

a) Chestionarul
A fost elaborat un chestionar alcatuit din intrebari inchise si semideschise, administrat de
operatori (angajati ai FDP si Primariei Cojasca). Chestionarul a vizat culegerea de date
referitoare la urmatoarele aspecte:
- Numar de camere ale locuintei;
- Numar de persoane in locuinta;
- Conectarea locuintei la reteaua electrica;
- Consumul mediu/luna de energie electrica;
- Surse de incalzire a locuintei;
- Starea ferestrelor;
- Izolarea locuintei;
- Existenta / inexistenta actelor de proprietate;
- Consumatori electrocasnici.

Culegerea datelor s-a realizat in perioada 9 – 20 Noiembrie 2020.

5
 b) Interviu
Au fost realizate doua interviuri cu doua persoane care cunosc bine comunitatea din satul Iazu prin
prisma atributiilor pe care le au la locul de munca, respectiv mediatorul scolar si asistentul social, ambii
fiind angajati ai Primariei Cojasca. Bazate pe un ghid de interviu semi-structurat, interviurile au urmarit
completarea informatiilor obtinute prin metoda chestionarului dar si obtinerea de informatii
suplimentare. Interviurile s-au desfasurat in 24 si 25 Noiembrie 2020.

c) Analiza documentelor specifice: analiza documente primare (statistici, rapoarte, legi), analiza
website-uri ale institutiilor publice si private active in domeniul eficientizarii energetice.

Prelucrarea datelor

Datele cuprinse in chestionare au fost prelucrate si prezentate tinand cont de frecventa raspunsurilor.
Documentarea din literatura de specialitate, precum si analiza unor documente (statistici, rapoarte, legi)
au fost realizate in urma selectiei acestor documente dupa ce, initial, au fost identificate utilizand
sursele existente pe website-uri. Documentarea la distanta, pe internet, a fost realizata utilizand
cautarea dupa cuvinte – cheie si dupa numele institutiilor urmarind aspectele abordate de studiu.
Informatiile furnizate prin chestionare au fost coroborate cu informatiile culese in cele doua interviuri
precum si cu cele extrase din documentele consultate si au stat la baza sistematizarii capitolelor si
subcapitolelor studiului.
Pentru centralizarea raspunsurilor chestionarelor a fost creata o baza de date in Excel care sa permita
prelucrarea statistica pentru fiecare item in parte.

Dificultati intampinate

Dificultatile intampinate au fost in etapa de culegere a datelor si s-au datorat atat duratei scurte de
derulare a proiectului cat si contextului caracterizat de pandemia de coronavirus.

6
Context. Concepte cheie
Prezentul studiu s-a desfasurat in cadrul proiectului “Primii pasi spre solutii alternative de eficientizare
energetica in comuna Cojasca”, realizat de Asociatia “FDP – Protagonisti in educatie”, proiect co-finantat
de Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile cu sprijinul ENEL Romania si a Fundatiei Romano-
Americane. Scopul proiectului il constituie realizarea unui studiu de prefezabilitate si dotarea
dispensarului din Comuna Cojasca (satele Iazu, Cojasca si Fantanele) cu panouri fotovoltaice off-grid.

Atat derularea proiectului cat si a studiului vin intr-un moment in care, in Romania se vorbeste tot mai
des de eficientizare energetica, surse regenerabile de energie, energie verde etc. si, incepand cu 31
decembrie 2020, intra in vigoare noi reglementari pentru cladirile noi, ce obliga la respectarea unor
cerinte minime de performanta energetica. Mai exact, Legea nr. 372/2005 instituie obligativitatea
pentru cladirile noi de a avea un consum energetic cat mai scazut: „cladirile noi, pentru care receptia la
terminarea lucrarilor se efectueaza in baza autorizatiei de construire emise incepand cu 31 decembrie
2020, vor fi cladiri al caror consum de energie este aproape egal cu zero”. De asemenea, va fi obligatorie
analizarea introducerii sistemelor alternative de energie din surse regenerabile, atat in cazul
constructiilor noi, cat si in cazul renovarii majore a celor existente. Prin certificatul de urbanism emis de
autoritatile administratiei publice locale competente in vederea obtinerii, in conditiile legii, a autorizatiei
de construire, se va solicita incadrarea necesarului de energie al cladirilor in nivelurile prevazute in
reglementarile tehnice specifice.

Dat fiind nivelul socio-economic scazut al comunitatii din satul Iazu, realizarea acestui studiu aduce in
atentia autoritatii locale dimensiunea saraciei energetice care caracterizeaza multe familii, indemnand la
identificarea de solutii la aceasta problema.

„Saracia energetica” este definita de Comisia Europeana ca fiind „o situatie in care o gospodarie sau o
persoana nu isi poate permite servicii energetice de baza (incalzire, racire, iluminat, mobilitate si energie
electrica) care sa ii asigure conditii de viata decente, datorita unei combinatii de venituri mici, cheltuieli
mari cu energia si eficienta energetica scazuta a locuintei”.

Potrivit primei definitii oficiale (1991) se spune ca o “gospodarie este saraca in combustibil daca are
nevoie sa cheltuiasca mai mult de 10% din veniturile sale pentru combustibil pentru nivel adecvat de
caldura". Saracia energetica este inteleasa astazi ca o problema de suportabilitate a facturii, dar si ca
acces deficitar la mijloace moderne de asigurare a confortului in locuinta.
In 2017 in Romania peste 20% dintre gospodariile din Romania se aflau in saracie energetica, in timp ce
ajutoarele de incalzire ajungeau doar la aproximativ 5% dintre gospodarii.

Legea 196/2016 stabileste suplimentul pentru locuire - ajutorul financiar acordat ca masura de
combatere a saraciei energetice, destinat persoanelor singure sau familiilor cu venituri mici, in scopul
acoperirii integrale sau partiale a cheltuielilor cu incalzirea locuintei in perioada sezonului rece. Aceeasi
lege defineste “consumatorul vulnerabil” ca fiind clientul casnic, persoana singura sau familia care nu isi
poate asigura din bugetul propriu acoperirea integrala a cheltuielilor legate de incalzirea locuintei si ale
carei venituri sunt situate in limitele prevazute de lege.

7
Saracia energetica desemneaza imposibilitatea consumatorului vulnerabil de acoperire a nevoilor
energetice minimale privind incalzirea optima a locuintei pe timpul sezonului rece.

In cadrul Strategiei energetice a Romaniei 2019-2030 au fost deja stabilite obiective, politici si actiuni
care vizeaza protectia consumatorilor vulnerabili, prin adaptarea corecta a nivelului asistentei sociale in
domeniul energiei, mai ales in zonele sarace ale tarii.

„Eficienta energetica” - eficienta energetica este adesea caracterizata, figurat, ca fiind forma cea mai
valoroasa de energie, dat fiind faptul ca reduce costurile si impactul negativ asupra mediului
inconjurator asociat cu consumul de energie, dar si dependenta de importuri de energie.

“Performanta energetica a cladirii” - energia efectiv consumata sau estimata pentru a raspunde
necesitatilor legate de utilizarea normala a cladirii, necesitati care includ in principal: incalzirea,
prepararea apei calde de consum, racirea, ventilarea si iluminatul.

“Renovare majora” - lucrari efectuate la anvelopa cladirii si/sau la sistemele tehnice ale acesteia, ale
caror costuri depasesc 25% din valoarea de impozitare a cladirii, exclusiv valoarea terenului pe care este
situata cladirea.

“Cladire al carei consum de energie este aproape egal cu zero” - cladire cu o performanta energetica
foarte ridicata, la care consumul de energie este aproape egal cu zero sau este foarte scazut si este
acoperit, in proportie de minimum 10%, cu energie din surse regenerabile, inclusiv cu energie din surse
regenerabile produsa la fata locului sau in apropiere.

“Tranzitia energetica” - tranzitia energetica se refera la transformarea sectorului energetic la scara

globala, dintr-unul bazat pe surse poluante (fossil-based) in unul fara dioxid de carbon (zero-carbon)
pana la jumatatea acestui secol. Motivatia esentiala este data de schimbarile climatice.

“Punctul de delimitare” - locul in care instalatia de utilizare se desparte de cea de racordare.

“ESCO” – “Energy Service Company” este o organizatie de servicii profesionale care ofera o gama vasta
de solutii energetice al carei scop principal este obtinerea de economii de energie.

Legea 372/2005:

ART. 14

(1) Cladirile noi, pentru care receptia la terminarea lucrarilor se efectueaza in baza autorizatiei de construire emise
incepand cu 31 decembrie 2020, vor fi cladiri al caror consum de energie este aproape egal cu zero.

(4) Pentru incadrarea in termenele prevazute la alin. (1) si (2) privind realizarea cladirilor noi al caror consum de
energie este aproape egal cu zero, prin certificatul de urbanism emis de autoritatile administratiei publice locale
competente in vederea obtinerii, in conditiile legii, a autorizatiei de construire, se va solicita incadrarea necesarului
de energie al cladirilor in nivelurile prevazute in reglementarile tehnice specifice.

8
ART. 9
(1) Pentru cladirile noi/ansamblurile de cladiri prevazute la art. 6 alin. (1), prin certificatul de urbanism emis de
autoritatile administratiei publice locale/judetene competente, in vederea obtinerii, in conditiile legii, a autorizatiei
de construire pentru cladiri, pe langa obligativitatea respectarii cerintelor minime de performanta energetica, se va
solicita intocmirea unui studiu privind posibilitatea utilizarii unor sisteme alternative de eficienta ridicata, in functie
de fezabilitatea acestora din punct de vedere tehnic, economic si al mediului inconjurator.
(2) Aceste sisteme alternative pot fi:
a) descentralizate de alimentare cu energie, bazate pe surse regenerabile de energie;
b) de cogenerare/trigenerare;
c) centralizate de incalzire sau de racire ori de bloc;
d) pompe de caldura;
e) schimbatoare de caldura sol-aer;
f) recuperatoare de caldura.
(3) Studiul prevazut la alin. (1) se elaboreaza de proiectant si este parte componenta a studiului de fezabilitate.
(4) Studiul cu privire la posibilitatea utilizarii sistemelor alternative prevazute la alin. (2) poate fi efectuat pentru o
cladire sau pentru grupuri de cladiri similare din aceeasi localitate. Pentru sistemele centralizate de incalzire si
racire, studiul poate fi efectuat pentru toate cladirile racordate la acelasi sistem.

9
Potentialul cresterii eficientei energetice a locuintelor in Iazu
Descrierea comunitatii Iazu (localizare geografica, populatie)

Comuna Cojasca este situata in partea de Sud-Est a judetului Dambovita, se afla pe malul drept al
Ialomitei, este formata din satele Cojasca, Fantanele si Iazu si are o suprafata totala de 25,86 Km2.
Conform recensamantului din 2011, comuna Cojasca are o populatie de 8.276 de locuitori; romii sunt
majoritari si, daca la nivelul intregii comune (cele 3 sate Cojasca, Fantanele si Iazu) ei reprezinta 72%, la
nivelul satului Iazu romii reprezinta 100%.

Satul Iazu este situat in partea de vest a comunei si, conform aceluiasi recensamant, populatia satului
Iazu este de 3.025 de locuitori. Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate din Romania(2016) evidentiaza satul
Iazu din comuna Cojasca (Dambovita) pe lista localitatilor marginalizate, cu populatie saraca
(aproximativ 3.000 locuitori), cu nivel redus de educatie si conditii de locuire precare.

Romania este localizata intr-o suprafata cu un potential solar ridicat, avand aproximativ 210 zile cu soare
pe an si flux solar anual cuprins intre 1.000 kWh/m2/an si 1.300 kWh/m2 /an.

Fiind situat in partea centrala a Campiei Romane, in sectorul estic al Campiei Munteniei, satul Iazu
dispune de un potential important de energie solara datorita amplasamentului geografic si conditiilor
climatice favorabile. Campia Romana este una din zonele ce dispune de fluxuri energetice solare medii
anuale cuprinse intre 1350 - 1450 kWh/m2 pe an. Harta de mai jos reda zonarea energetica solara a
Romaniei:

10
Harta radiatiei solare. Sursa: https://solargis.com/maps-and-gis-data/download/romania

11
Situatia actuala a cladirilor in Iazu
Marimea fondului de cladiri de locuit

In Iazu, sunt aproximativ 800 de locuinte, estimare facuta de cele doua persoane intervievate. Numarul
este aproximativ intrucat exista cladiri, inclusiv cladiri nou construite, pentru care nu exista acte de
proprietate, astfel ca, nu exista o evidenta exacta a numarului de locuinte.
Predomina casele cu 2 si 3 camere. Din cele 471 de cladiri – locuinta analizate, 232 sunt cladiri cu 2
camere si 146 sunt cladiri cu 3 camere, reprezentand impreuna 80%.

Numar de camere / locuinta

15 41
30
1 camera
2 camere
3 camere
4 camere
146
5 camere
232 6 camere
>6 camere

Marea majoritate a cladirilor sunt cu un nivel (casa parter) dar exista si 30-40 cladiri cu un etaj. Casele
vechi sunt construite din caramida, cele noi sunt construite din BCA dar exista si 50-60 case din chirpici
(in Rampa). Predomina casele cu acoperis in doua ape, in pante egale iar ca tip de invelitori predomina
tabla dar exista si case acoperite cu carton bituminos.

Din cele 461 de cladiri pentru care am avut informatia referitoare la existenta actelor de proprietate,
pentru un numar de 136 de cladiri (30%) nu exista acte de proprietate.

136
DA - acte proprietate
NU - acte proprietate
325

12
Gradul de aglomerare

Conditiile de locuire sunt caracterizate de supraaglomerare. In cele mai multe din cladiri, locuiesc 4 – 6
persoane. In mod frecvent (30% - 40% din situatii), intr-o cladire locuiesc 2 sau mai multe familii.

Numar persoane / locuinta

140
127
120 114

100 89

80

60
47
40 29
16 18 20
20 11

0
1 pers 2 pers 3 pers 4 pers 5 pers 6 pers 7 pers 8 pers >8 pers

Din cele 41 de locuinte cu 1 camera, in 16 dintre ele locuiesc 3 persoane iar in 6 dintre ele locuiesc 4
persoane.

In cele mai multe din cele 232 de locuinte cu 2 camere locuiesc mai mult de 3 persoane: 19 locuinte cu 3
persoane, 76 de locuinte cu 4 persoane, 58 de locuinte cu 5 persoane, 47 de locuinte cu 6 persoane.

232 locuinte cu 2 camere

76

58
47

19
8 10
4 5 5

1 pers 2 pers 3 pers 4 pers 5 pers 6 pers 7 pers 8 pers >8 pers

13
In randul celor 146 de locuinte cu 3 camere predomina locuintele cu mai mult de 4 persoane: 8 locuinte
cu 3 persoane, 35 de locuinte cu 4 persoane, 42 de locuinte cu 5 persoane, 29 de locuinte cu 6 persoane,
11 locuinte cu 7 persoane, 15 locuinte cu 8 sau mai multe persoane.

146 locuinte cu 3 camere

45 42
40
35
35
29
30
25
20
15 11
10 8 7 8
4
5 2
0
1 pers 2 pers 3 pers 4 pers 5 pers 6 pers 7 pers 8 pers >8 pers

Tip de incalzire a locuintelor

Pentru incalzirea locuintelor pe timp de iarna, majoritatea folosesc lemnul ca tip de combustibil,
locuintele fiind dotate cu sobe de diferite tipuri (sobe de teracota, plita).
Comuna Cojasca nu dispune de retea de gaz metan.

Nevoia de izolare a cladirilor este prezenta in randul a 368 de cazuri (78%) in timp ce peste jumatate
dintre cladiri (58%) necesita inlocuirea ferestrelor.

Locuinta are nevoie de izolare? Locuinta necesita schimbarea

ferestrelor?

NU
22%
42% Da
DA 58% Nu
78%

14
Accesul la energie electrica

Din cele 471 de locuinte analizate, am identificat un numar de 77 de locuinte care nu sunt conectate la
reteaua de energie electrica. Majoritatea se afla la marginea satului (Rampa) si multe din ele sunt cladiri
nou construite pentru care nu exista acte de proprietate. Din cele 77 de locuinte care nu sunt conectate
la reteaua electrica, un numar de 36 nu au acte de proprietate.

Locuinte conectate la reteaua de energie

electrica
NU
16%

DA
84%

Energia electrica este furnizata de Electrica Muntenia dar exista si persoane (putine la numar) pentru
care furnizorul este ENEL.

15
Oportunitati de dezvoltare a investitiilor pentru eficientizare energetica
Fonduri existente

Pactul verde european (EU Green Deal) presupune ca, in anul 2050, economia europeana sa fie neutra
din punct de vedere al emisiilor. Practic, se doreste o transformare durabila si sustenabila a economiei,
prin inlaturarea combustibililor fosili, promovarea energiei curate, din surse regenerabile, si dezvoltarea
unei economii circulare. Pentru aceste schimbari, Comisia Europeana va mobiliza 1 trilion de euro in
urmatorul deceniu.

Romania va primi in total 79.9 miliarde euro prin cele doua mari instrumente, bugetul multianual pe 7
ani si Fondul de relansare numit Next Generation EU. Din aceste 79.9 de miliarde, 30% vor trebui
cheltuite pentru obiective "verzi", pentru crearea unei economii performante, cu emisii reduse de
carbon, conform obiectivelor Pactului Ecologic European.

Potentialul cel mai ridicat de crestere a eficientei energetice in Romania se regaseste in incalzirea
cladirilor, in transformarea resurselor energetice primare in energie electrica in centrale termoelectrice,
in transportul si distributia energiei electrice si a gazelor naturale, respectiv in transporturi si in
industrie.
Noile cladiri care urmeaza a fi construite pot consuma doar jumatate (sau chiar mai putin) din energia pe
care imobile similare o consuma in momentul de fata. Pentru acestea se pot avea in vedere din start
solutii de alimentare a cladirilor cu energie din surse regenerabile (spre exemplu, amplasarea unor
panouri solare pe acoperisul cladirii), aspect care va facilita conformarea constructiei la standardele de
eficienta energetica, dar care va si reduce de la bun inceput costurile cu utilitatile.

In afara de utilizarea capitalului privat si/sau de stat si de sursele importante de finantare puse la
dispozitie prin programele europene, un rol important il pot juca si parteneriatele public-private,
respectiv scheme de investitii precum cele de tip ESCO pentru cresterea eficientei energetice a
imobilelor. ESCO este o formula pentru implementarea masurilor de economisire a energiei in
colaborare cu o companie specializata in servicii energetice. O societate de servicii energetice, numita si
ESCO, este o organizatie de servicii profesionale care ofera o gama vasta de solutii energetice al carei
scop principal este obtinerea de economii de energie. Economiile obtinute exprimate in costuri cu
factura de energie sunt utilizate pentru rambursarea investitiilor. Esenta unui serviciu de tip ESCO este
de a adopta acea solutie care va conduce la economii de energie si de costuri pentru client, pe de o
parte si de asumare a responsabilitatii obtinerii economiilor de energie stabilite de catre societatea
ESCO, pe de alta parte.

(Serviciile energetice de tip ESCO sunt prevazute in Legea nr. 121/2014)

Numeroase programe de finantare sunt sau vor fi in derulare, fiind administrare de Ministerul Mediului
prin Administratia Fondului pentru Mediu (https://afm.ro/ ).

Programul privind cresterea eficientei energetice si gestionarea inteligenta a energiei in cladirile

publice cu destinatie de unitati de invatamant

16
Obiectul Programului vizeaza modernizarea cladirilor publice cu destinatie de unitati de invatamant, prin
finantarea de activitati/actiuni specifice realizarii de investitii pentru cresterea performantei energetice
a acestora, printre care imbunatatirea izolatiei termice a anvelopei cladirii, introducerea, reabilitarea si
modernizarea, dupa caz, a instalatiilor pentru prepararea, distributia si utilizarea agentului termic pentru
incalzire si a apei calde de consum, a sistemelor de ventilare si climatizare, a sistemelor de ventilare
mecanica, utilizarea surselor regenerabile de energie, inlocuirea corpurilor de iluminat fluorescent si
incandescent cu corpuri de iluminat cu eficienta energetica ridicata si durata mare de viata, tehnologie
LED.

Programul este gestionat de Administratia Fondului pentru Mediu (https://afm.ro/ ), are caracter
multianual si se desfasoara la nivel national. In cadrul unei sesiuni de finantare, suma maxima care poate
fi solicitata este: a) 1.500.000 lei pentru UAT cu o populatie de pana la 5.000 de locuitori; b) 3.000.000
lei pentru UAT cu o populatie de peste 5.001 locuitori. Finantarea se acorda in procent de maximum
90% din cheltuielile eligibile ale unui obiectiv de investitie.

Programul „Casa Verde Fotovoltaice"

Prin Programul „Casa Verde Fotovoltaice" beneficiarii au putut obtine pana la 20.000 lei nerambursabili,
reprezentand 90% din valoarea cheltuielilor eligibile, pentru instalarea de sisteme de panouri
fotovoltaice, cu o putere minima de 3kWp. Prima sesiune s-a derulat anul acesta, un numar de 12.718
solicitari fiind declarate eligibile pentru finantare insumand 252 milioane de lei.

Programul "CASA EFICIENTA ENERGETIC"

Obiectivul programului: cresterea performantei energetice si/sau utilizarea energiei din resurse
regenerabile in locuintele unifamiliale existente situate intr-un imobil-constructie avand regim de
inaltime de cel mult 3 niveluri.
Programul are caracter multianual si se aplica la nivel national.
Cuantumul finantarii: maximum 70.000 lei, inclusiv TVA, fara a depasi 60% din valoarea totala a
cheltuielilor eligibile ale investitiei.

Panouri solare si fotovoltaice

Romania, cu deosebire Campia Romana unde este situat satul Iazu, dispune de o cantitate mare de
energie solara, ceea ce face ca utilizarea oricarui panou solar pentru producerea curentului electric sa
devina foarte interesanta.
Prepararea apei calde de consum se poate realiza cu panouri solare in perioada de vara si, partial, in
perioadele de tranzit si iarna.

Panourile solare fotovoltaice sunt dispozitive care transforma energia solara direct in energie electrica.
Sistemele fotovoltaice pot fi utilizate in diferite moduri: aplicatii foarte mici, de la unu la 10 wati, de
exemplu, utilizate pentru inlocuirea lampilor cu kerosen sau solutii la scara medie, o capacitate de varf
de 10–130 wati (pana la un varf de 250 wati). Acestea pot sustine mai multe echipamente, cum ar fi mai
multe becuri, un radio si TV.

17
Concluzii generale
Satul Iazu dispune de un potential important de energie solara datorita amplasamentului geografic si
conditiilor climatice favorabile. In aceste conditii, incalzirea cladirilor de locuit prezinta un potential
ridicat de crestere a eficientei energetice prin utilizarea panourilor solare si fotovoltaice. O oportunitate
o prezinta si investitiile in izolarea termica a locuintelor. Energia solara poate fi valorificata in scop
energetic fie sub forma de caldura, care poate fi folosita pentru prepararea apei calde menajere si
incalzirea cladirilor, fie pentru productia de energie electrica in sisteme fotovoltaice.
Panourile fotovoltaice sunt o alternativa in cladirile mici si pentru autoconsum. Pot fi amplasate pe
orice tip de acoperis dar, daca nu exista aceasta posibilitate, se poate opta pentru montajul
acestora la sol. Un sistem fotovoltaic cu puterea de 3 kW produce, in medie, pana la 333 kWh/luna iar
durata de viata a sistemului este de minim 25 de ani.

Lipsa actelor de proprietate constituie o bariera in accesul la energie pentru aproximativ 36 de locuinte
din Iazu. Cu toate acestea, faptul ca toate locuintele sunt proprietate personala poate fi considerat un
avantaj pentru combaterea saraciei energetice in Iazu. Populatia este motivata de a contribui la
imbunatatirea conditiilor de locuit. Nivelul scazut al veniturilor face ca aceasta resursa sa trebuiasca sa
fie sprijinita prin programe sociale. Este nevoie de a se promova un parteneriat public – privat pentru
imbunatatirea valorii energetice a locuintelor.

Este imperios necesar ca membrii comunitatii sa fie informati cu privire la noile prevederi ale Legii
372/2005, la obligativitatea pentru cladirile noi de a avea un consum energetic cat mai scazut, a
introducerii sistemelor alternative de energie din surse regenerabile, atat in cazul constructiilor noi, cat
si in cazul renovarii majore a celor existente.

De asemenea, prevederile Ordinului nr. 22/2020 al ANRE trebuie aduse la cunostinta locuitorilor care nu
detin acte de proprietate pentru imobilelele in care locuiesc pentru a facilita racordarea la reteaua de
energie electrica.

Programele de informare si educare a populatiei, precum si a alte activitati de diseminare a informatiilor

prin toate mijloacele de informare, trebuie sa vizeze atat diferitele metode si practici care permit
cresterea performantei energetice, introducerea sistemelor alternative de energie, precum si
instrumentele financiare disponibile in acest sens, cu deosebire, programele nationale de finantare
derulate de Administratia Fondului de Mediu.

18
Bibliografie si resurse

http://energie.gov.ro/ - website-ul Ministerului Economiei, Energiei si Meddiului de Afaceri

https://afm.ro/ - website-ul Administratiei pentru Fondul de Mediu

https://www.energypoverty.eu/

https://www.conventiaprimarilor.eu/support-mainmenu-ro/s%C4%83r%C4%83cia-
energetic%C4%83.html

http://cezesco.ro/cez-esco-romania-despre-esco

https://ec.europa.eu/info/strategy/priorities-2019-2024/european-green-deal/actions-being-taken-
eu/just-transition-mechanism_en

https://solargis.com/maps-and-gis-data/download/romania

Legea nr. 372/2005 privind performanta energetica a cladirilor

Legea nr. 196/2016 din 31 octombrie 2016 privind venitul minim de incluziune

Legea nr. 121/2014 privind eficienta energetica

Planul National Integrat in domeniul Energiei si Schimbarilor Climatice, 2021 – 2030

Guvernul Romaniei, Strategia Energetica a Romaniei 2019 – 2030, cu perspectiva anului 2050

Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate si al Dezvoltarii Umane Locale din Romania, Banca Mondiala, 2016

19