•Analizează condițiile tratatului de pace din 102 şi determină impactul lui asupra Daciei.

Învins, Decebal a fost nevoit să accepte încheierea unui tratat de pace. Astfel, el a fost
obligat să returneze armele, maşinile de război şi pe constructorii acestor maşini, să predea
pe dezertori, să distrugă întăriturile şi să se retragă din teritoriul cucerit de romani, să nu mai
primească niciun fugar, nici să nu mai ia în slujba lui vreun ostaş din Imperiul Roman.

•Apreciază consecinţele războaielor daco-romane pentru romani şi pentru geto-daci.

Razboiele daco-romane au avut urmatoarele consecinte:

-cucerirea Daciei si transformarea sa in provincie romana(Dacia Felix)

-imbogatirea Imperiului roman(datorita bogatiilor Daciei)

-formarea Romaniei

•Caracterizează monumentul Columna lui Traian evidențiind importanta lui ca sursă istorică.

Columna lui Traian este un monument antic din Roma construit din ordinul împăratului
Traian, pentru comemorarea victoriei sale în Dacia, care s-a păstrat până în zilele noastre.
Monumentul se află în Forul lui Traian, în imediata apropiere - la nord - de Forul roman.
Terminată în 113, columna are exteriorul prevăzut cu un faimos basorelief sculptat, în formă
de spirală, care reproduce artistic sub o formă epică războaiele dintre romani și daci purtate
de Traian pentru cucerirea Daciei.

•Identifică şi explica premisele cuceririi Daciei de către romani.

Romanii au hotărât cucerirea Daciei din mai multe motive. Au predominat cele de natură
strategică, politică şi economică. Dacii erau pentru Traian un ghimpe în coastă, de care
trebuia să se debaraseze pentru a pregăti o campanie de amploare contra celui mai mare
duşman al Romei din Est.

În perioada 101-102 d Hr şi 105-106 d Hr, au avut loc două războaie sângeroase între
legiunile romane ale împăratului Traian şi triburile dacilor conduse de regele Decebal. În
urma acestui mare conflict dintre imperiu şi lumea barbară nord-danubiană, cea mai
importantă parte a regatului lui Decebal, inclusiv capitala Sarmisegetusa au fost cucerită şi
transformată în provincie romană. Motivele care au dus la acest război deosebit de sângeros
pentru ambele tabere au fost multiple, iar conflictul a fost pregătit de un intens preludiu,
marcat de cuceriri, contacte, expediţii de jaf şi orgoliu barbar.

•Explică esența romanizării.

Românizarea este un fenomen complex de transformare socială, economică și mentală,

desfășurat pe teritoriul statului român modern și, după 1918, în teritoriile asupra cărora
Regatul României și-a extins autoritatea.

Principalii vectori ai afirmării identității naționale românești au fost alfabetizarea și

urbanizarea de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Spre deosebire de vestul continentului
european, unde identitatea națională s-a format ca o exigență a industrializării,
naționalismul est-european interbelic a fost motivat mai mult politic decât economic.

•Enumeră premisele, căile şi focarele romanizării.

Romanizarea

Oricât de mult s-a discutat despre procesul istoric numit romanizarerareori s-a încercat o
explicaţie logică, pe baza a ceea ce s-ar putea enumera drept factoriai romanizării. Din acest
motiv s-a ajuns a se crede că un anume tip de convieţuire, căsătoriile mixte sau pur şi simplu
impunerea valorilor tipice lumii romane au avut drept rezultat apariţia poporului
protoromân. Este o eroare care trebuie, totuşi, corectată.

De la bun început trebuie spus că romanii n-au impus nimic. Romanizarea nu a fost un ţel, o
ţintă urmărită de autorităţile imperiale sau de către cele provinciale. De altfel ultimele nici n-
ar fi putut. Adminsitraţia romană a provinciilor dacice (cele trei) era extrem de puţin
numeroasă. Cum se explică atunci rezultatul? În primul rând prin componenta absolut
normală a factorilor care au influenţat o transformare atât de profundă.

•Argumentează procesul de evanghelizare la Dunărea de Jos in sec. III.

Istoria creștinismului în România a început în secolele II-III. În prezent în România sunt

prezente mai multe culte și biserici creștine, majoritatea românilor aparținând Bisericii
Ortodoxe, spre deosebire de celelalte popoare latine ce aparțin în marea lor majoritate
Bisericii Catolice.