Profesor: Opris Nicoleta

Liceul Teoretic ,,VictorBabes”, Postliceala-Asistent Medical Generalist

Săptămâna 30 martie-03 aprilie 2020

Digestia gastrica

Bolul alimentar intra în stomac prin orificiul cardia, prevăzut cu sfincterul cardial, care la
relaxare deschide orificiul și la contracție îl închide.
Asupra bolului alimentar actioneaza sucul gastric secretat de mucoasa gastrica, realizandu-se
digestia chimica. Sucul gastric are pH acid (1-2,5) și conține: apa, acid clorhidric, mucus,
enzime digestive, saruri minerale.
Mucusul gastric are acțiune de protecția a mucoasei gastrice de acțiunea coroziva a Hcl.
Acidul clorhidric este bacericid (omoară bacterii) și activeaza pepsinogenul.

Enzime din suc gastric și acțiunea lor:

1. Pepsinogen (enzima inactiva) sub acțiunea acidului clorhidric se transforma în pepsina aciva;
Pepsina descompune proteinele din hrana în albumoze și peptone (substante mai simple);

2. Lipaza gastrica descompune lipidele (grasilmile) în acizi grasi și glicerol;

3. Gelatinaza lichefiaza (dizolva) gelatina;

4. Labfermentul este enzima activa la sugari, determina coagularea laptelui în stomacul lor prin
transformarea cazeinogenului solubil din lapte (proteina) în paracazeina, care în prezenta calciului
formeaza sarea paracezeinat de calciu.

Motilitatea gastrica (activitatea motorie a stomacului) este realizata de mușchii netezi ai

acestuia, pentru stocarea temporara a alimentelor, amestecul bolului cu enzimele digestive și
evacuarea continutului gastric în duoeden. Mișcările gastrice sunt:
a. Unde peristaltice=unde de contracție care se propaga din aproape în aproape;
b. Retropulsia=miscari de ,,du-te-vino” ale continutului gastric în stomac.

În urma digestiei gastrice rezulta chimul gastric, acid, care pătrunde în duoden prin orificiul pilor.
La nivelul mucoasei gastrice se pot absorbi în sânge apa și etanol (alcool etilic).

Reglarea secretiei gastrice se face prin mecanisme:

a. nervoase-prin sistemul nervos vegetativ simpatic și parasimpatic (nervul vag)
b. umorale-hormoni precum gastrina care stimuleaza secretia gastrica.

Intestinul subtire

Este cel mai lung segment al tubului digestiv la om (4-6 m), are trei segmente: duoden (fix), jejun
și ileon (mobile). Duodenul are forma de potcoava și cuprinde în curbura sa capul pancreasului.
Mucoasa intestinului subtire are pliuri mai mari=VALVULE CONIVENTE, care la rândul lor au
pliuri mici numite VILOZITATI INTESTINALE, cu rol în ABSORBTIA INTESTINALA. Peretele
vilozitatii este un EPITELIU UNISTRATIFICAT CILINDRIC, cu celule prevazute la polul apical
cu pliuri foarte mici numite MICROVILI, ce măresc mult suprafața de absorbtie. (vedeți imaginile
de mai sus).
În interiorul vilozitatii sunt vase de sânge (capilare) și vase limfatice care alcatuiesc CHILIFERUL
CENTRAL LIMFATIC.
 Ficatul

Este cea mai mare glanda din corp (1500 g la cadavru), situat în abdomen, partea dreapta sub
diafragma, în loja hepatica. Are o culoare bruna și o structura segmentara, fiind format din lobi,
segmente, lobuli.
Are o fata superioara (sub diafragma), formata din doi lobi și o fata inferioara (viscerala), cu patru
lobi.
Unitatea structurala și functionala este lobulul hepatic, format din celule hepatice=hepatocite,
dispuse în cordoane radiare în jurul centrului lobului. Intre cordoanele de hepatocite sunt canale
biliare în care hepatocitele secretă bila (fierea)-vezi a doua imagine de pe pagina următoare.
Vascularizatia ficatului: este dubla, nutritiva și functionala.

a. Vascularizatia nutritiva-reprezentata de artera hepatica, ramura a arterei aorte, care

aprovizioneaza ficatul cu oxigen; ea se capilarizeaza în hurul hepatocitelor;

b. Vascularizatia functionala-reprezentata de vena porta, care aduce substantele absorbite din

intestinul subtire la ficat, care le va metaboliza; Vena porta se ramifica în capilare sinusoide la
nivelul lobulului hepatic. În centrul lobulului hepatic este vena centrolobulara. Venele care ies din
ficat sunt venele suprahepatice, care se deschid în vena cava inferioara.

Functiile ficatului:

1. Hepatocitele secretă bila (fierea), cu rol în emulsionarea (dizolvarea )grasimilor din hrana. Fierea
hepatica este galbena și este colectata în ficat în canalele biliare intrahepatice, colectate în doua
canale hepatice (drept și stang), care se unesc și formeaza canalul hepatic comun. Acesta se
continua cu canalul coledoc ce se deschide în duoden. Din canalul hepatic comun se desprinde
canalul cistic, prin care bila ajunge în vezica biliara (colecist).
Colecistul este un organ aflat pe fata inferioara a ficatului în care se depoziteaza fierea în perioadele
dintre mese (interdigestiv). Postprandial (după hranire), fierea din colecist ajunge în duoden. Vedeți
prima imagine de pe pagina anterioara.

2. Celulele ficatului metabolizeaza toate substantele aduse din tubul digestiv prin vena porta și le
detoxifica sau le transforma în alte substante.

Pancreasul

Este o glanda mixta, cu aspect vermiform, situat în curbura duodenului, retroperitoneal. Are trei
regiuni: cap, corp și coada. Partea exocrina a glandei secretă sucul pancreatic, colectat de doua
canale: Santorini și Wirsung, cel din urma se deschide în duoden. (vezi imaginea de pe pagina
următoare).