Dieta bolnavilor operați de veziculă biliară

(colecitesctomie)

În cazul în care necesară intervenția chirurgicală cu îndepărtarea veziculei biliare,

funcția acestea este preluată de căile biliaree, care se vor adapta la noua situație. Astfel,
canalul coledoc se va dilate mult, permițând acumularea bilei în interiorul său. Această
adaptare se va face în timp mai mult sau mai puțin îndelungat. Bolnavul poate prezenta o
serie de tulburări ca urmare a îndepărtării rezervorului biliar, și anume dureri în
hipocondrul drept după consumul unor alimente care implică intervenția bilei în digestia
lor sau tulburări de scaun ca urmare a evacuării modificate a bilei la nivelul intestinului.
Acesta îl poate determina, în unele cazuri, ă evite consumul de alimente, fapt ce poate să
ducă la denutriții consecutive actului operator.
Pentru a preîntâmpina apariția acestora, bolnavul trebuie supravegheat atent printr-o
alimentație corspunzătoare nevoilor sale nutritive, dar care să fie adaptată noii modalități
de funcționare a căilor biliare.
Bolnavii trebuie să consume mse de volum redus și mai frecvente, care să poată fi
digerate ușor, corelat cu modul nou de secreție și evacuare a bilei. Grăsimile, în special,
și alimentele care conțin grăsimi trebuie repartizate la toate mesele pentru a fi
transsformate, pe măsură ce se secretă bila, care nemaifiind adunată într-un rezervor
încearcă să îndeplinească funcția veziculei biliare. Pe măsură ce aceasta se formează,
digestia lipidelor se va face în condiții mai bune și tulburările resimțite de bolnav se vor
atenua.
Alimentația acestor bolnavi va implica o cruțare apropiată de cea indicată în colecistite
sau în litiazele biliare.
Vor fi premise următoarele alimente:
- Carnea de pasăre, vită, pește proaspăt, și, în general, sorturile slabe. Aceasta se va
pregăti fiartă, ca rasol, friptă, coaptă în pergament, înăbușită sau ca tcătură
dietetică;
- Iaurtul, brânza de vaci proaspătă, eventual laptele diluat sau în preparate, când este
tolerat;
- Albușul de ou, în preparate (sufleuri), gălbenușul în cantitate moderată, inclus în
preparatele dietetic;
- Grăsimile foarte proaspete ub formă de unt și ulei, adăugate la sfârșitul
tratamentului termic;
- Pâinea albă, veche de o zi, făinoasele rafinate în cantitate moderată, preparate cu
brânză de vaci, cu lapte sau cu carne;
- Legumele vor fi proaspete, cu celuloză fină, în preparate fierte sau coapte:
piureuri, budinci, sufleuri, salate;
- Fructele trebuie să fie, de asemenea, poaspete, bine pârguite, ca piureuri, ca sucuri
de fructe, coapte sau compoturi pasate, nu prea dulci;
 - Deserturile se vor da sub formă de aluaturi dietetic cu fructe sau brânză de vaci,
gelatin sau sucuri de fructe, miere (când nu există tendință de diaree), peltea,
jeleuri, bezele, mereng;
- Sosurile pregătite cu grăsime uțină, cu făină diluată separat și adăugată în
preparatul care clocotește;
- Condimentarea se va face cu plante/condimente aromatice, fin tocate.

Vor fi evitate următoarele alimente:

- Toate sorturile de carne grasă sau cele bogate în țesut conjunctiv; vânatul, peștele
gras, viscerele, conservele de carne și de pește nedietetice, peștele gras, icrele;
- Brânzeturile fermentate, brânzeturile grase, cele topite;
- Ouăle proaspete în preparate nedietetice, gălbenușul în exces;
- Untura, slănina, seul, smântâna și orice fel de grăsime prăjită;
- Aluaturile dospite prea proaspete, pâinea neagră, făinoasele nerafinate;
- Legumele bogate în celuloză dură, care prodduc meteorisme și jenă postprandială,
legumioasele uscate;
- Fructele bogate în celuloză, fructele oleaginoase;
- Prăjiturile pregătite cu multă grăsime, cu multe ouă, din aluat dospit; ciocolata,
cacaoa, cele cu nuci și alune,
- Condimentele iuți, picante;
- Alcoolul sub orice formă,
- Băuturile prea reci, mai ales servite pe stomacul gol.
Trebuie acordată o atenție deosebită modului de pregătire a alimentelor, care va fi câr
mai simplu, realizat prin tehnici de gastronomie recomandate în alimentația dietetic.
Bolnavul va respecta cu stricteț orele de masă, pentru a secrea sau a se reeduca
reflexele secretorii digestive.
Se va evita consumul de lichide în timpul mesei. Se va păstra repasul după masă, iar
masa de seară va fi ervită mai devreme, pentru a se asigurra somnul în condiții bune și o
digestive satisfăcătoare.
Bolnavul poate consuma între mese ceaiuri de plante medicinale călduțe.
Pe măsură ce se realizează funcția de rezervor la nivelul coledocului, toleranța la
grăsimi devine mai bună, simptomatologia atenuându-se până la dispariție, în condițiile
respectării recomandărilor prezentate.
De respecatrea indcațiilor prezentate depinde în foarte multe cazuri evoluția favorabilă
a bolnavului după colecistectomie.
 Meniu recomandat după colecistectomie

MIC DEJUN

7:00 – 9:00

Lapte diluat cu ceai (100 ml + 100 ml), pâine albă (veche de o zi sau prăjită) – 60 g, brânză de
vaci slabă (40 g)

GUSTARE

9:00 – 11:00

Mere (250 g) – coapte +/- 15 g miere de albine

PRÂNZ

13:00 – 14:30

Rasol de vită cu orez (100 g carne fiartă, 200 g orez fiert, unt 5 g, verdeață 3 g) + legume (la
cuptor, grill, cremă): dovlecel, morcov

GUSTARE

16:00 – 17:00

100 g pâine + 300 ml iaurt

CINĂ

19:00

Fasole verde (păstăi) sote – 200 g + perișoare la cuptor/aburi (150 g), 60 g pâine

În funcție de necesarul caloric/zi, meniul mai poate fi suplimentat cu:

- Budincă de fidea cu brânză de vaci (200 g fidea fiartă, 50 g brânză, ¼ ou, 10 g unt);
- 250 g mere.