Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării al Republicii Moldova

Universitatea Tehnică a Moldovei

Departamentul Design şi Tehnologii în Textile și Poligrafie
Programul Design și Tehnologii Poligrafice

Referat
Lucrarea de Laborator Nr. 3
Disciplina: „Materiale tipografice”
Tema: Determinarea conţinutului de substanţe minerale
în hârtie.

A realizat Scripnic Mihaela

st. gr. DTP-201

A verificat Cîrja Jana

Chişinău, 2021
 SCOPUL: Formarea deprinderilor de evaluare a conţinutului de substanţe
minerale (substanţe de umplutură) din conţinutul suporturilor papetare.

MODUL DE LUCRU
Evaluarea conţinutului de materiale de umplere ce se conţin în hârtie şi carton.
• Identificarea tipurilor de materiale pentru care se va evalua conţinutul
de materiale de umplutură: 3 tipuri de hârtii şi 3 tipuri de carton.
• Pregătirea pentru experimentare, decuparea probelor cu dimensiunile de
100x100 mm, a câte 5 probe din acelaşi material.
• Determinarea masei hârtiei până la experimentare prin cântărire
(rezultatele se introduc în tabelul 2.8, col.4).
• Determinarea masei vasului în care va fi plasată proba pentru calcinare
(rezultatele se introduc în tabelul 2.8, col.6).
• Plasarea probei în vasul pentru calcinare.
• Calcinarea hârtiei sau cartonului într-un creuzet de porţelan, cuarţ sau
platină, adus la greutate constantă. Calcinarea are loc într-un cuptor
electric la 750-800oC.

• Determinarea masei vasului cu conţinutul de cenuşă (tabelul 2.8, col.5).

• Evaluarea conţinutului de cenuşă prin diferenţierea masei conţinutului
până la calcinare şi după calcinare prin relaţia 2.3 (tabelul 2.8, col.7).
Tabelul 2.8. Determinarea conținutului de cenuşă a hârtiei
Masa
hârtiei Masa
Masa
Nr.
Tipul Nr. până la Masa hârtiei Conținutul
de vasului cu de cenuşă,
hârtiei măsură ardere, vasului, dupa
Media cenuşă Cş %
ord -rilor ardere, g2,g
g1, g mvc, g mv , g

1 2 3 4 5 6 7 8 9
1 hârtie de ziar m1, g 0,173 0,167 0,008 0,006
m2, g 0,170 0,004
m3, g 0,184 0,008

2 hârtie offset m1, g 0,311 0,300 0,086 0,091

m2, g 0,319 0,095
m3, g 0,314 0,092
3 hârtie de craft m1, g 0,296 0,295 0,023 0,025
m2, g 0,294 0,027
m3, g 0,299 0,026
 Procedeul chimic de fabricare a hârtiei utilizat astăzi pe scară largă este reprezentat de un
complex de tratări chimice numite Procesul Kraft. Obiectivul tratării chimice ţine de
eliminarea structurii ligninei (din pulpa supusă procesului), care este liantul organic ce
menţine fibrele împreună, prin folosirea unui amestec care o dizolvă. După eliminarea
acesteia, fibrele rămase pot fi folosite pentru obţinerea unei hârtii de culoare maroniu
nedefinit, nefinisată, utilizată la realizarea de pungi de hârtie sau a cutiilor din carton.
Materialul brut astfel obţinut poate fi folosit în continuare, printr-o purificare accentuată a
ligninei rămase, la obţinerea pulpei de calitate superioară, pentru hârtie albă de scris şi tipărit
[11].
Hârtia reprezentată de materialul subţire format din fibre vegetale împletite şi fixate
conţine, după cum se remarcase anterior, pe lângă acestea diferite substanţe de umplutură,
pigmenţi şi adaosuri speciale.
Materialele de umplere influenţează calitatea produsului. Gradul de umplere este
determinat prin calcinare, deoarece umplerea se efectuează cu ajutorul substanţelor minerale
care lasă cenuşă la calcinare. Astfel, timp de o oră în cuptoare electrice speciale, la 800°C, se
obţine un reziduu sub formă de cenuşă.
Pentru stabilirea direcţiei de fabricaţie a hârtiei, în conformitate cu cerinţele stipulate în
standardele STAS 3976—53 [1] şi ГОСТ 7585.1- 94 [4], se recomandă aplicarea
următoarelor metode:
2.5.1. Metoda expertizei organoleptice după particularităţile structurale exterioare.
Evaluarea se realizează analizându-se minuţios suprafaţa hârtiei, urmărind identificarea
prezenţei şi orientării fibrelor din compoziţia hârtiei. Direcţia de orientare a majorităţii
fibrelor din hârtie indică conformitatea cu direcţia de fabricaţie a hârtiei. În carton, direcţia de
fabricaţie poate fi stabilită după urmele (linii, benzi) lăsate de sita pe care a fost fabricată.
 2.5.2. Metoda benzilor prin rigiditatea materialelor. Evaluarea presupune decuparea
a câte o bandă din hârtie cu dimensiunile de 15x150 mm după STAS3976—53 sau 15x250
mm după ГОСТ 7585.1-94 după cele două direcţii. Benzile sunt suprapuse una peste alta,
preluându-se strâns de un capăt între două degete, supunându-le unor mişcări la stânga şi la
dreapta (figura 2.20). Dacă ambele benzi stau alăturat (figura 2.20, poziţia a), banda de
dedesubt indică direcţia longitudinală; dacă benzile sunt desfăcute, banda de dedesubt indică
direcţia transversală (figura 2.20, poziţia b). Această diferenţă de poziţie se datorează
diferenţei de rigiditate a hârtiei după cele două direcţii. Din cauza orientării fibrelor în direcţia
de mişcare a sitei, hârtia este mai rigidă pe direcţia de fabricaţie (direcţia longitudinală).

Figura 2.20. Determinarea direcţiilor longitudinale

şi transversale ale hârtiei. Metoda benzilor [1]:
a - banda de dedesubt este tăiată pe direcţia de fabricaţie;
b - banda de deasupra este tăiată pe direcţia de fabricaţie.

În vederea stabilirii direcţiei de fabricaţie în carton prin rigiditate se vor decupa probe din
carton caracterizate dimensional de 300x300 mm ce vor fi supuse îndoirii (flexiunii) manuale
pe ambele direcţii. Acea direcţie pe care revenirea probei este imediată, unghiul de flexionare
mai mare, datorită rigidităţii sporite, corespunde direcţiei de fabricaţie a cartonului.

2.5.1. Metoda plutirii după răsucirea axială a probei. Pentru hârtiile bine încleiate
(prin utilizarea în compoziţia lor a materialelor de încleiere) se recomandă aplicarea metodei
plutirii discurilor. Probele pentru încercare sunt reprezentate de discuri din hârtie sau pătrate,
cu diametrul de 100 mm după STAS3976—53 sau 50 mm după ГОСТ 7585.1-94, pe care
preliminar testării se marchează direcţiile colii. Ulterior, probele circulare se plasează pe apa
dintr-un vas. Pe măsura absorbţiei apei, discurile vor începe să se răsucească, formând un tub
a cărui axă ab indică direcţia longitudinală (figura 2.21). Răsucirea se datorează umflării
neegale a fibrelor pe cele două direcţii, şi anume, fibrele se umflă mai mult pe direcţia
transversală.
a a
 b b
a) b) c)
Figura 2.21. Determinarea direcţiilor longitudinale şi
transversale ale hârtiei. Metoda plutirii [1, 2, 3]
a - poziţionarea probelor de hârtie;
b - conformitate cu direcţia de fabricaţie;
c - conformitate cu direcţia transversală.
1. Evaluarea direcţiei de fabricaţie după deformarea marginilor probei. Probele cu
dimensiunile de 150x150 mm se cufundă rând pe rând într-un vas cu apă la adâncimea de 10
mm timp de 1 min. După extragerea probelor din apă se examinează caracterul deformaţiilor
ce se produc după înmuiere. Latura caracterizată de deformaţie mai puţin proeminentă şi
ondulată corespunde direcţiei de fabricaţie (longitudinală) a hârtiei, cealaltă latură
caracterizată de ondulări este conformă direcţiei transversale a hârtiei.
2. Evaluarea direcţiei de fabricaţie după deformarea marginilor probei. Probele cu
dimensiunile de 150x150 mm se cufundă rând pe rând într-un vas cu apă la adâncimea de 10
mm timp de 1 min. După extragerea probelor din apă se examinează caracterul deformaţiilor
ce se produc după înmuiere. Latura caracterizată de deformaţie mai puţin proeminentă şi
ondulată corespunde direcţiei de fabricaţie (longitudinală) a hârtiei, cealaltă latură
caracterizată de ondulări este conformă direcţiei transversale a hârtiei.

3. Stabilirea direcţiei de fabricaţie după efortul de rupere. Probele de hârtie cu

dimensiunile de 15,0±0,1x250 mm sau carton cu dimensiunile de 50,0±0,2x250 mm sunt
testate pentru rezistenţa la rupere după GOST 13525.1 [6]. Probele ce au presupus implicarea
unui efort/forţe de rupere mai mare denotă corespunderea direcţiei de solicitare cu direcţia de
fabricaţie [5].
4. Analiza direcţiei de fabricaţie după traiectoria (linia de bază) ruperii probei la
presare. Încercarea se desfăşoară conform prescripţiilor standardului GOST 13525.8 [7],
probele fiind extrase din cleşti se examinează traiectoria ruperii. Daca aceasta este ondulată,
atunci ea corespunde direcţiei transversale, dacă este mai puţin ondulată, atunci corespunde
direcţiei de fabricaţie a hârtiei sau cartonului [5].

CONCLUZII:
În urma efectuării lucrării